Pretenţii. Sentința nr. 5578/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5578/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 08-12-2015 în dosarul nr. 5578/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÂRGU-M.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5578
Ședința publică din data de 08 decembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. C. U.
GREFIER: L. E. L.
Pe rolul instanței se află judecarea acțiunii civile formulate de către reclamanta T. V. în contradictoriu cu pârâta H. M. L., având ca obiect pretenții.
În lipsa părților.
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 23.11.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de azi când,
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată :
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.06.2015 sub numărul de dosar_ /2015, reclamanta T. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâta H. M. L., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 2.150 lei, reprezentând datoria acesteia față de aceasta în urma încheierii contractului de împrumut de la Provident din data de 10.10.2012, cu dobânzile legale de la plata ratelor de către reclamantă și până la achitarea totală a sumei ce-i revine pârâtei, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat că, după insistențele pârâtei, la data de 10.10.2012, a încheiat un contract de împrumut cu firma Provident, unde pârâta la acea dată a avut calitate de angajată. În urma înțelegerii, a stabilit că va semna un contract de împrumut pentru suma de 3.000 lei la care s-au adăugat comisioane, astfel suma finală a ajuns la 5.870,28 lei. Din această sumă, pârâta s-a obligat să achite jumătate, astfel fiecare dintre părți ar fi trebuit să achite câte 2.935,14 lei.
Reclamanta a învederat faptul că, pârâta, inițial a achitat vreo două rate, după care a invocat probleme personale și a încetat să mai achite ratele împrumutului.
Văzând că nu își îndeplinește obligația de plată, considerând că a înșelat-o, a formulat o plângere penală împotriva acesteia pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
Organele de urmărire penală în urma administrării probelor în dosarul penal, au ajuns la concluzia că nu sunt îndeplinite condițiile pentru infracțiunea de înșelăciune, și au îndrumat-o la instanța civilă pentru recuperarea pagubei produse de pârâtă.
În probațiune își susține acțiunea cu înscrisuri, probei cu interogatoriu a pârâtei, martori.
În drept, a invocat art. 998, art. 999, art. 1077, art. 1079 din Codul civil din 1864, art. 1164, art. 1357, art. 1528, art. 1530 Noul Cod Civil, art. 3 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, art. 453 C. proc. civ.
Pârâta nu a formulat întâmpinare.
În probațiune s-au depus la dosar următoarele înscrisuri: contract de credit Provident (f.2-4), cererii (f.11,12), copii CI (f.13,44,45), declarație (f.14,33), certificat de încadrare în grad de handicap (f.15), bilet de externare (f.16,42), copii cupoane de pensie (f.17,38-41), facturi și bonuri de consum (f.18-22,25,27,29), copii chitanțe (f.23,24,26,28), extras din sentința penală nr.43/2014 a Judecătoriei Tg.-M. (f.31), referat cu propunere de neîncepere a urmăririi penale (f.32), rezoluție din 31.07.2014 (f.34), scrisoare medicală (f.43), chitanțe (f.50), scadențar (f.72), puncte de interogatoriu (f.73).
A fost atașat dosarul penal nr._ al Judecătoriei Tg.-M..
Au fost audiați martorii K. I. fila 91, Șoș A. R. fila 92 din dosar.
Analizând toate aspectele și împrejurările cauzei, din prisma probelor administrate, în vederea soluționării cauzei instanța reține următoarele:
Între reclamantaT. V. și pârâta H. M. L. a intervenit un contract de împrumut încheiat verbal, având ca obiect contractarea unui împrumut de către reclamantă la firma PROVIDENT, reclamanta și pârâta urmând să plătească jumătate din acestă sumă ( 2935, 14 lei fiecare).
Sub aspect dreptului material aplicabil, față de data încheierii contractului de împrumut la data de 10.10.2012, instanța reține că sunt incidente prevederile Noului Cod civil.
Cu titlu preliminar, instanța constată că referitor la executarea obligațiilor pârâtei față de reclamantă a existat un dosar penal având ca obiect infracțiunea de înșelăciune, sub aspect penal fiind pronunțată de către procurorul de caz o soluție de neîncepere a urmării penale, nefiind îndeplinită condiția inducerii în eroare.
Din cuprinsul dosarului penal, din declarațiile date de către pârâta H. M. L. (f. 7-8d.u.p.), coroborate cu neprezentarea acesteia la termenul de judecată din data de 02.07.2015 în vederea administrării interogatoriului său, față de care instanța a făcut aplicarea art. 358 Cod. Proc. Civ., și totodată cu declarația martorilor audiați în cauză, instanța reține ca dovedită relația contractuală dintre reclamantă și pârâta, și totodată neexecutarea obligațiilor asumate de către aceasta din urmă.
Instanța reține că art. 1.270 NCC consacră principiul forței obligatorii a contractului (pacta sunt servanda), dispunând în acest sens: „contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante”, iar potrivit art. 1.170 „părțile trebuie să acționeze cu bună credință atât la negocierea și încheierea contractului, cât și pe tot timpul executării sale”. Rațiunea textelor citate constă în asigurarea stabilității si siguranței raporturilor juridice generate de actele juridice.
Conform art. 1516 NCC: creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației, iar potrivit art. 1350 NCC atunci când fără justificare o partea unui contract nu își îndeplinește această îndatorire (respectiv obligațiile pe care le-a contractat), ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii. De asemenea, potrivit art. 1548 NCC culpa debitorului unei obligații contractuale se prezumă prin simplul fapt al neexecutării.
Sintetizând dispozițiile legale enunțate, instanța reține că în cazul în care o parte a unui contract nu își îndeplinește obligațiile ce izvorăsc din acesta, atunci cealaltă parte are dreptul să recupereze prejudiciul cauzat de neexecutarea culpabilă a contractului.
Totodată, instanța reține că obligațiile bănești (astfel cum este cazul în speță) pot fi executate întotdeauna în natură, nefiind necesară analiza condițiilor răspunderii civile contractuale în vederea determinării prejudiciului, întrucât o creanță în bani este determinată a priori în ceea ce privește cuantumul său. În acest sens, instanța apreciază că, în cazul unei acțiuni ce are ca obiect plata unei sume de bani ce reprezintă obiectul unei obligații contractuale, trebuie să analizeze dacă există o creanță certă, lichidă și exigibilă a reclamantului împotriva pârâtului.
Așa cum rezultă din art. 662 alin 2 NCPC o creanță este certă atunci când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși înscrisul constatator semnat de părți. Potrivit art. 662 alin 3 NCPC, creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui. Totodată, potrivit art. 662 alin. 4 NCPC, o creanță este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
Astfel, instanța constată că, în raport de prevederile art. 662 alin. 2, 3 și 4 NCPC, creanța reclamantei este certă, rezultând din relațiile contractuale desfășurate între părți și facturile fiscale emise în baza acestora, este lichidă, fiind stabilită în bani prin facturile emise și exigibilă, deoarece s-a împlinit data scadentă înscrisă pe acestea.
Creanța reclamantei este certă, rezultând din însăși contractul de împrumut din data de 10.10.2012; lichiditatea rezultă din același înscris, prețul împrumutului fiind de 5770, 28 lei. Din această sumă, instanța reține că pârâta a achitata două rate, rezultând astfel un debit restant de 2150 lei (inclusiv penalități).
Exigibilitatea creanței este dată de faptul că ratele stabilite în contractul de împrumut erau scadente săptămânal.
.
D. urmare, sub aspectul debitului principal, cererea de chemare în judecată urmează a fi admisă așa cum a fost formulată.
Pentru neexecutarea la scadență a obligației de plată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei și la plata penalităților contractuale astfel cum acestea au fost stabilite la art. 9 din contract: „o dobândă penalizatoare de două puncte procentuale peste dobânda contractuală pentru perioada dintre data scadentă a ratei respective și data plății efective”.
În conformitate cu dispozițiile art. 1535 alin. (1) NCC: „în cazul în care o sumă de bani nu este restituită la scadență, creditorul are dreptul la daune-moratorii, de la scadență până la momentul plății, în cuantumul convenit de părți, sau în lipsă, de cel prevăzut de lege, fără a trebui să facă dovada vreunui prejudiciu”.
Dobânda legală solicitată reprezintă echivalentul lipsei de folosință a sumelor de bani ce urmează să greveze patrimoniul reclamantei odată ce își execută obligațiile contractuale rezultând din contractul de împrumut încheiat cu Provident, în măsura în care pârâta nu își execută obligațiile corespunzătoare față de reclamantă, situație în care va fi obligată pârâta la plata dobânzii legale.
Constatând culpa procesuală a pârâtei în ceea ce privește prezentul litigiu, conform art. 453 Cod. proc civ., instanța o va obliga la plata către reclamantă a sumei de a sumei de 155, 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta T. V., cu domiciliul în Târgu-M., . A, ., CNP_ în contradictoriu cu pârâta H. M. L., domiciliată în com. Nazna, . A, jud.M., CNP_.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2150 lei.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 155, 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Târgu-M..
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.12.2015.
P., | GREFIER, |
G. C. U. | L. E. L., Fiind în concediu de odihnă, Semnează grefier-șef secție civilă delegat, M. R. A. |
Red. UGC/Dact LM
4 EX/07.01.2016.
| ← Îmbogatirea fara justa cauza. Sentința nr. 5600/2015.... | Validare poprire. Sentința nr. 5532/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ → |
|---|
