Obligaţie de a face. Sentința nr. 3922/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3922/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 11-09-2015 în dosarul nr. 3922/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÎRGU-M.
Dosar nr._ /2015
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3922
Ședința publică din data de 11 septembrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: A. C. C.
Grefier: R. A. M.
Pe rolul instanței se află judecarea cererii formulată de către reclamanta R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA prin DIRECȚIA SILVICĂ IAȘI în contradictoriu cu pârâta E.ON E. ROMÂNIA S.A. și chemata în garanție S.C. C. H. ALESIA S.R.L. având ca obiect obligația de a face.
În lipsa părților.
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 4.09.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 11.09.2015.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 29.10.2014, sub nr._, reclamanta R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA prin DIRECȚIA SILVICĂ IAȘI, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta E.ON E. ROMÂNIA S.A. ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la emiterea unei facturi de stornare în sensul scăderii sumelor de 7071,17 RON aferentă facturii . E. nr._/31.05.2013 și a sumei de 7670,22 lei aferenră facturii . E. nr._/30.06.2013 emise în mod greșit pentru consumatorul Atelier împletituri din cadrul Ocolului Silvic P.; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, prin adresa nr. 804/11.02.2011 Ocolul Silvic P. a solicitat pârâtei sistarea furnizării energiei electrice începând cu data de 1.03.2011 la sediul Atelierului de împletituri din cadrul Ocolului Silvic P.. Menționează că s-a efectuat deconectarea din lipsa proprietarului, iar prin factura EMOF nr._/5.03.2011 a fost solicitată plata serviciului de debranșare. Această ultimă factură a fost achitată cu OP 30/01.03.2011.
Deși atelierul a fost debranșat și nu a mai consumat energie electrică pârâta a emis facturile indicate în petitul acțiunii, care nefiind datorate de reclamant nu au fost achitate, respectiv:
-factura . E. nr._/11.03.2013; . E. nr._/31.07.2013 pentru suma de 7071,17 lei în sumă restantă de 8593,59 lei,
-factura . E. nr._/31.08.2013, . E. nr._/19.09.2013 și . E. nr._/30.09.2013, facturi incluzând ca restantă sumă de 7670,22 lei;
-factura . E. nr._/31.10.2013, . E. nr._/31.10.2013; . E. nr._/30.11.2013; . E. nr._/30.11.2013; . E. nr._/31.12.2013; . E. nr._/30.11.2013; . E. nr._/31.12.2013; . E. nr._/31.01.2014; . E. nr._/28.02.2014; . E. nr._/31.03.2014; . E. nr._/31.03.2014; . E. nr._/30.04.2014; . E. nr._/30.04.2014, . E. nr._/31.05.2014; . E. nr._/31.05.2014; . E. nr._/26.05.2014, . E. nr._/30.06.2014; . E. nr._/30.06.2014, . E. nr._/31.07.2014, . E. nr._/31.08.2014, . E. nr._/31.08.2014, . E. nr._/31.08.2014, care includ ca restanțe ambele sume.
În drept au fost invocate prevederile art. 1357 Noul Cod Civil.
La data de 13.02.2015 pârâta . SA a depus la dosar întâmpinare față de cererea formulată de reclamantă R. Națională a Pădurilor prin Direcția Silvică Iași solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată și nefondată.
Pe cale de excepție pârâta a invocat excepția netimbrării cererii de chemare în judecată solicitând respingerea cererii ca netimbrată motivat de faptul că, conform art. 3 și 27 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în MO al României nr. 392/29.06.2013, reclamanta are obligația de a plăti taxa judiciară de timbru pentru fiecare capăt de cerere.
Prin urmare pârâta a considerat faptul că acțiunea trebuie timbrată la valoarea totală a sumelor contestate, conform algoritmului prevăzut la art. 3 din OG 80/2013.
În fapt, pârâta a arătat că, prin adresa din data de 22.02.2011 a adus la cunoștința pârâtei situația dintre părțile prezentului litigiu, respectiv că la data de 22.02.2011, reclamanta a solicitat furnizorului de energie electrică (pârâta din prezenta cauză) sistarea furnizării energiei electrice la locul de consum aparținând acesteia, situat în P., . data de 01.03.2011, pe motiv că au sistat activitatea de producție.
Menționează că deconectarea locului de consum a avut loc la data de 02.03.2011, indecșii înregistrați pe cele două grupe de măsură (contori) fiind de 8715 kWh, (contorul ce măsoară energia electrică activă), respectiv 4579 kWh (contorul ce măsoară energia electrică reactivă).
Ulterior, în anul 2012, ca urmare a înregistrării la locul de consum aparținând reclamantei a unui consum de energie electrică (deși locul de consum a fost deconectat de la alimentarea cu energie electrică), s-a procedat la efectuarea unei verificări a locului de consum și, prin urmare, la data de 10.10.2012, s-a efectuat citirea grupelor de măsură cu seriile_ (ce măsoară energia electrică activă), indexul citit fiind de_,60 kWarh, respectiv contorul cu seria_ (ce măsoară energia electrică reactivă), indexul citit fiind 4821,90 KWarh.
Cu ocazia verificării, s-au întocmit nota de constatare . nr._, prin care s-au consemnat următoarele: contorul electric cu seria_, index_,6 este montat în cutia de distribuție a PTA 16 P. și înregistrează energia consumată de Ocolul Silvic P. - Atelier Împletituri, în momentul verificării consumatorul avea tensiune. S-a înlocuit contorul electric. în baza de date E.ON, figurează deconectat din luna martie 2011 cu index 8760”. Nota de constatare a fost semnată fără obiecțiuni de către reprezentantul consumatoarei, în persoana numitului I. I..
Totodată, a învederat că s-a procedat la întocmirea buletinului de verificare grup măsurare energie electrică . nr._ în care s-au consemnat indecșii de demontare a contorilor cu seriile_, respectiv_, iar locul de consum a fost lăsat deconectat din cutia de distribuție a PTA 16 P., cutia de distribuție fiind sigilată, document ce a fost, de asemenea, semnat fără obiecțiuni de către numitul I. I.. Mai mult consumatorul, prin nota de constatare încheiată, a fost invitat la comisia de analiză constituită la nivelul operatorului de distribuție din Iași, .. 38, camera 16, ora 10.00, pentru data de 16/23.10.2012 însă nu s-a prezentat.
Prin urmare, la data de 16.10.2012, operatorul de distribuție a întocmit procesul verbal de analiză a abaterilor . nr._, în care a consemnat că avut loc o intervenție neautorizată în instalațiile sale și a stabilit în sarcina consumatorului achitarea contravalorii energiei electrice consumate și înregistrate pe contorul electric, precum și achitarea taxelor pentru serviciile prestate de operatorul de distribuție în valoare de 231,27 lei (taxa constatare în teren și taxă expertiză comisie).
De asemenea, a mai arătat că s-a întocmit procesul verbal de stabilire a despăgubirilor . nr._, în care s-a stabilit în sarcina consumatorului plata unui număr de_ kWh, reprezentând energia electrică înregistrată pe grupa de măsură de la data deconectării locului de consum în luna martie 2011 (index demontare 8715 kWh), până la data efectuării controlului în luna octombrie 2012 (index citit de_ kWh).
Din diferența de indexuri, rezultă o cantitatea de energie electrică măsurată de contor de 1685 kWh (_ kWh-8715 kWh), cantitate ce a fost înmulțită, conform caracteristicilor tehnice a instalației de alimentare și măsurare a energiei electrice existente la locul de consum al consumatorului, cu constanta de facturare (K=15), rezultând valoarea de_ kWh (1685 kWhx 15). Mai mult a subliniat că această cantitate de energie electrică este reflectată în facturile . E. nr._/31.05.2013, factură prin care s-a facturat pentru locul de consum al reclamantei din P., ._ •" (de la index 8715 kWh la index 9526 kWh), în valoare de 7043,49 lei, respectiv . E. nr._/30.06.2013, factură prin care s-a facturai pentru același loc de consum, cantitatea de_ kWh (de la index 9526 kWh la index_ kWh), în valoare de 7670,22 lei.
Precizează că după emiterea facturilor anterior menționate, respectiv la data de 18.07.2013, reclamanta a formulat o adresă prin care: a confirmat că a solicitat deconectarea locului de consum și sistarea furnizării energiei electrice la locul de consum situat în P., .; a confirmat că deconectarea s-a realizat la data de 02.03.2011, iar indecșii la deconectare au fost 8715 kWh (contor activ) și 4579 Kvarh (contor reactiv); a confirmat că locul său de consum a fost închiriat, în temeiul unui contract de închiriere; a considerat că emiterea facturilor pentru consumul înregistrat la locul de consum din P., . legală, solicitând stomarea facturilor emise în data de 31.05.2013 și 30.06.2013.
Ulterior, la data de 12.08.2013, prin adresa nr. 4163, reclamanta a răspuns la un mail trimis de pârâtă comunicându-i următoarele aspecte, în primul rând faptul că a solicitat sistarea furnizării energiei electrice la atelierul de împletituri din P., . a închirierii spațiului respectiv firmei s’.C. C. H. ALESIA S.R.L. În al doilea rând a precizat că în contractul de închiriere s-a prevăzut expres faptul că chiriașul este obligat să-și încheie contractele la utilități pe numele său, arătând că nu poate accepta plata energiei electrice consumate după ce a solicitat debranșarea de la rețeaua electrică a locului de consum ’’Atelier de împletituri răchită”.
F. de aceste precizări ale consumatoarei, a adus la cunoștința onoratei instanțe de judecată faptul că reclamanta, prin adresa nr. 804/22.02.2011. a solicitat doar sistarea furnizării energiei electrice la locul de consum ca urmare a sistării activității de producție.
Deci reclamanta, la momentul formulării cererii de deconectare: nu a precizat faptul că locul de consum a fost închiriat către o altă persoană juridică, ci a arătat doar că dorește întreruperea alimentării cu energie electrică întrucât a sistat activitatea de producție; nu a depus contractul de închiriere încheiat între aceasta și chiriașul său; nu a solicitat rezilierea contractului de furnizare a energiei electrice pentru motivul că nu mai consumă energie electrică la locul său de consum; nu a solicitat încheierea contractului de furnizare a energiei electrice pe numele chiriașului.
Prin urmare apreciază că a prezentat aceste aspecte pentru a arăta faptul că cererea de deconectare a locului de consum nu echivalează cu rezilierea unui contract încheiat între două părți, contract care, nefiind reziliat ce urmează să-și producă efectele, iar părțile sunt ținute să-și respecte drepturile și obligațiile.
Cererea, așa cum a fost formulată de consumator prin adresa nr. 804/22.02.2014, are caracterul, conform prevederilor art. 55 din H.G. nr. 1007/2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, publicată în Monitorul Oficial al României, partea 1. nr. 673/27.07.2004, unei cereri de sistare temporară a furnizării, articolul stipulând că ’’consumatorii pot conveni cu furnizorul sistarea temporară a furnizării energiei electrice, fără rezilierea contractului, pentru o perioadă de minim o lună și de maximum 12 luni....”.
Câteva dintre drepturile și obligațiile prevăzute în H.G. nr. 1007/2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 673/27.07.2004, pe care orice consumator ar trebui să le respecte și anume: să comunice în scris furnizorului orice modificare a elementelor care au stat la baza încheierii contractului de furnizare (art. 87, lit. i); să interzică consumatorului să intervină sub orice formă asupra grupurilor de măsurare a energiei electrice sau la celelalte instalații ale operatorului de rețea sau să blocheze accesul furnizorului/operatorului de rețea la acestea (art. 110); rezilierea contractului de către consumator se face cu anunțarea în scris a furnizorului, înainte de data rezilierii, cu cel puțin 30 de zile la consumatorii eligibili (art. 89, lit. b).
De asemenea, a învederat faptul că prevederile cuprinse în anexa II a Deciziei nr. 57/11.10.1999 pentru aprobarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 623/21.12.1999, stipulează faptul că: consumatorul are obligația să comunice în scris furnizorului orice modificare a elementelor care au stat la baza întocmirii contractului (art. 11, lit. i); consumatorul are dreptul să solicite furnizorului modificarea și completarea contractului și a anexelor la acesta sau să inițieze acte adiționale la contract, atunci când apar elemente noi sau când consideră necesară detalierea ori completarea unor clauze contractuale (art. 12, lit. b); rezilierea contractului din inițiativa consumatorului înainte de data expirării acestuia se face cu anunțarea prealabilă, în scris, a furnizorului în termen de 30 de zile calendaristice. în caz contrar, el va fi urmărit pentru plata energiei electrice consumate până la încheierea contractului de furnizare a energiei electrice cu un eventual nou consumator (art. 33 alin.1); sistarea temporară a furnizării energiei electrice se poate efectua fără rezilierea contractului, la solicitarea în scris a consumatorului, pentru o perioadă de minimum o lună si de maximum 12 luni (art. 33, al. 3).
Așadar, conform prevederilor legale anterior prezentate, este evident faptul că reclamanta nu a înțeles să respecte niciuna din aceste prevederi, aceasta solicitând doar sistarea furnizării energiei electrice la locul său de consum ca urmare a încetării activității de producție, fără a aduce Ia cunoștința furnizorului că urmează să închirieze spațiul ce face obiectul locului de consum, fără a solicita rezilierea contractului și fără a se preocupa de asigurarea integrității instalațiilor de alimentare cu energie electrică existente la locul de consum, drept pentru care culpa aparține în totalitate reclamantei.
În concluzie, față de întreg materialul probator ce se va administra în cauză, a mai apreciat faptul că plata sumelor facturate pe numele reclamantei și neachitate cad în sarcina acesteia și astfel acțiunea formulată, de stornare a sumelor ce fac obiectul cererii pendinte, este vădit netemeinică și nefondată, motiv pentru care solicită respingerea acesteia.
În drept pârâta a invocat prevederile art. 205-208 Cod de procedură civilă; prevederile legale referitoare la contractele cadru de furnizare a energiei electrice; HG nr. 1007/2004; Decizia ANRE 57/1999, legislația specifică aplicabilă în domeniul energetic; Legea nr. 123/2012; Codul civil.
Pârâta a înțeles, totodată, în temeiul art. 72-74 și art. 209-210 Cod de procedură civilă, să formuleze cererea reconvențională împotriva reclamantei.
La data de 25.03.2015 reclamanta pârât reconvențional R. Națională a Pădurilor ROMSILVA prin Direcția Silvică Iași a depus la dosar răspuns la cerere reconvențională formulată de pârâta reclamant reconvențional.
În ceea ce privește excepția netimbrării invocată de reclamantă pârâta a solicitat respingerea acestei excepții, întrucât obligația dispusă de instanță pentru achitarea taxei judiciare de timbru a fost îndeplinită de reclamantă, prin ordinul de plată nr. 1073/12.12.2014 care atestă achitarea sumei de 842,06 lei și comunicat instanței cu confirmare de primire la data de 15.12.2014, în original, cu adresa nr.1650/_/12.12.2014.
Contrar susținerilor pârâtei, în speță a precizat nu sunt incidente dispozițiile art. 55 din HG nr. 1007/2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, respectiv art. 33 alin. 3 din Anexa 1 la Decizia ANRE nr. 57/1999 pentru aprobarea contractelor - cadru de furnizare a energiei electrice, întrucât prin adresa nr. 804/22.02.2011, Ocolul Silvic P. nu a solicitat sistarea temporară a energiei electrice, ci a solicitat societății pârâte sistarea energiei electrice începând cu 1.03.2011 la sediul Atelierului de împletituri situat în mun. P. str. Morilor, cod -_, deci rezilierea contractului de furnizare a energiei electrice pentru acest obiectiv.
Potrivit art. 12 lit. b din Anexa 1 la Decizia ANRE nr. 57/1999, consumatorul are dreptul „să solicite furnizorului modificarea și completarea prezentului contract și a anexelor la acesta sau să inițieze acte adiționale la contract, atunci când apar elemente noi sau când consideră necesară detalierea ori completarea unor clauze contractuale”.
Totodată, potrivit art. 33 alin. 2 din Anexa 1 la Decizia ANRE nr. 57/1999 prevede posibilitatea rezilierii contractului de furnizare a energiei electrice, deconectarea fiind realizată pentru contorul electric cu seria_ în lipsa proprietarului și Iară comunicarea unui înscris întocmit în acest sens, fiind emisă factura pentru efectuarea serviciului de debranșare . nr._/5.03.201 1 achitată cu OP - 30/1.03.2011.
De asemenea a mai arătat faptul că, beneficiarul a închiriat imobilul pentru care s-a realizat deconectarea de la energia electrică nu este de natură prin el însuși a atrage obligația de plată a reclamantului pentru suma de 7071,17 lei aferentă facturii . E. nr._/31.05.2013 și 7670,22 lei aferentă facturii . E. nr._/30.06.2013, în lipsa unui contract încheiat cu reclamanta sau cu un terț beneficiar.
Pârâta reclamant reconvențional . SA a depus la dosar o cerere reconvențională prin care a solicitat obligarea reclamantei la suma de 14.713,71 lei reprezentând: suma de 7043,49 lei contravaloare sumei achitate din factura fiscală nr._/31.05.2013 în valoare totală de 8597,29 lei; suma de 7670,22 lei contravaloarea sumei achitate din factura fiscală nr._/30.06.2013 în valoare totală de 8887,67 lei.
În fapt pârâta a reiterat în esență aspectele dezbătute în întâmpinare.
Pârâta reclamant reconvențional a depus la dosar (f. 83-87), cerere de chemare în garanție a . SRL, prin care a solicitat obligarea chematei în garanței la plata sumei de_,71 lei, reprezentând: suma de 7043,49 lei contravaloare sumei achitate din factura fiscală nr._/31.05.2013 în valoare totală de 8597,29 lei; suma de 7670,22 lei contravaloarea sumei achitate din factura fiscală nr._/30.06.2013 în valoare totală de 8887,67 lei.
În motivarea cererii de chemare în garanție a învederat că chemata în garanție a fost beneficiara unui consum de energie electrică la locul de consum al acesteia situat în P., ., începând cu data de 2.03.2011, când s-a realizat deconectarea locului de consum la solicitarea reclamantei, și reprezentanta chematei în garanție, numita I. I., a fost persoana care a semnat fără obiecțiuni procesul verbal ce constata consumul de energie electrică constatat la respectivul sediu. În continuare, s-au invocat aceleași aspecte învederate și în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar.
La data de 25.05.2015 reclamanta a depus la dosar întâmpinare la cererea reconvențională solicitând respingerea acestei cereri.
În fapt reclamanta a menționat faptul primele facturi în care sunt menționate sumele nedatorate sunt emise pentru perioade ulterioare efectuării operațiunii de debranșare, astfel că în perioada 11.05._13 - factura . E. nr._/31.05.2013, corespunzătoare sumei de 7071,17 lei; 3.01._13 - factura . E. nr._/30.06.2013, corespunzătoare sumei de 7670,22 lei.
Contrar susținerilor pârâtei/reclamante, în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 55 din HG nr, 1007/2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, respectiv art. 33 alin. 3 din Anexa 1 la Decizia ANRE nr. 57/1999 pentru aprobarea contractelor cadru de furnizare a energiei electrice, întrucât prin adresa nr. 804/22.02.2011, Ocolul Silvic P. nu a solicitat sistarea temporară a energiei electrice, ci a solicitat societății furnizoare sistarea energiei electrice începând cu 1.03.2011 la sediul Atelierului de împletituri situat în mun. P. str. Morilor, cod -_, deci rezilierea contractului de furnizare a energiei electrice pentru acest obiectiv.
Potrivit art. 12 lit. b din Anexa 1 la Decizia ANRE nr. 57/1999, consumatorul are dreptul „să solicite furnizorului modificarea și completarea prezentului contract și a anexelor la acesta sau să inițieze acte adiționale la contract, atunci când apar elemente noi sau când consideră necesară detalierea ori completarea unor clauze contractuale”.
Totodată, art. 33 alin. 2 din Anexa 1 la Decizia ANRE nr. 57/1999 prevede posibilitatea rezilierii contractului de furnizare a energiei electrice, deconectarea fiind realizată pentru contorul electric cu seria_, fiind emisă factura pentru efectuarea serviciului de debranșare . nr._/5.03.2011 achitată cu OP - 30/1.03.2011.
De asemenea a mai arătat faptul că reclamanta/pârâtă a închiriat imobilul pentru care s-a realizat deconectarea de la energia electrică nu este de natură prin el însuși a atrage obligația de plată pentru suma de 7071,17 lei aferentă facturii . E. nr._/31.05.2013 și 7670,22 lei aferentă facturii . E. nr._/30.06.2013, în lipsa unui contract încheiat cu reclamanta/pârâtă sau cu un terț beneficiar.
În această împrejurare, pârâta/reclamantă are posibilitatea urmăririi adevăratului debitor prin mijloacele prevăzute de lege și nu a reclamantei/pârâte RNP - Romsilva, în vederea efectuării de către aceasta a unei plăți nedatorate.
Totodată a solicitat faptul că societatea pârâtă/reclamantă recunoaște că reclamanta nu a fost beneficiară consumului de energie electrică pentru care s-a facturat suma totală de_,39 lei, formulând cererea de chemare în garanție împotriva . SRL.
La data de 8.09.2015 pârâta reclamant reconvențional a depus la dosar concluzii scrise prin care a reiterat în esență aspectele invocate în răspunsul la întâmpinare.
În probațiune au fost depuse la dosar următoarele înscrisuri: adrese emise de R.N.P. Romsilva(f.6, 19, 26-27, 44, 66, 89, 96-97), facturi fiscale (f.8, 14-121), nota de constatare nr._/10.10.2012 (f. 20-21, 67-68, 90-94), buletin de verificare grup măsurare energie electrică (f.22-23, 69-70, 92-93), proces verbal de analiză a abaterilor (f.24, 71), proces verbal de analiză a despăgubirilor (f.25, 72, 94-95), facturi fiscale și anexe (f.28-37, 73-82, 98-107), ordinul de plată nr. 1073/12.12.2014 (f.45), dovada confirmare de primire (f.46), ordin de plată nr. 1292/13.02.2015 (f.55, 115), interogatoriu (f.88).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La sediul situat în municipiul P., str. Morilor, cod_, anterior datei de 1.03.2011, serviciul de furnizare a energiei electrice era asigurat de pârâtă în favoarea reclamantei R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA, PRIN DIRECȚIA SILVICĂ IAȘI. În baza adresei comunicată de reclamantă pârâtei, de comun acord, s-a procedat la sistarea furnizării de energie electrică, facturându-se contravaloarea deconectării la data de 23.02.2011.
Ulterior momentului deconectării respectivului punct de lucru, pârâta a constatat că, la respectiva adresă, s-a consumat în continuare curent electric, astfel cum relevă Nota de constatare . nr._/10.10.2012 (f. 20), notă de constatare semnată de numita I. I.. Cu privire la această semnatară a notei de constatare, pârâta a indicat, inițial, că ar fi o reprezentantă a reclamantei, pentru ca apoi, prin cererea de chemare în garanție formulată, să învedereze că ar fi un reprezentant al chematei în garanție.
Pentru contravaloarea energiei electrice efectiv consumate la locul de consum indicat, pârâta a emis reclamantei facturile . E. nr._/31.05.2013, pentru suma de 7071,17 lei, și factura . E. nr._/30.06.2013, pentru suma de 7670,22 lei.
La solicitările pârâtei, reclamanta a comunicat, la data de 12.08.2013, adresa nr. 4163, prin care a clarificat situația consumului constatat la respectiva locație: spațiul în cauză fusese închiriat chematei în garanție . S.R.L., unitate care, prin Contractul de închiriere nr. 5694/22.06.2010, s-a obligat să facă demersurile corespunzătoare în vederea asigurării energiei electrice pentru propria funcționare.
Pârâta reclamantă reconvențional a înțeles să pretindă de la reclamanta pârâtă reconvențional achitarea contravalorii energiei consumate, în baza raporturilor contractuale dintre părți.
În ce privește contractul încheiat între părți, aplicabile sunt, raportat la art. 3 din Legea 71/2011, dispozițiile Codului civil de la 1864, care prevăd, la art. 1073 „Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare.”, și ale art. 969, potrivit căruia „Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante. Ele se pot revoca prin consimțământul mutual sau din cauze autorizate de lege.”
Observăm, în primul rând, că, prin Adresa nr. 804/22.02.2011, reclamanta pârâtă reconvențională a comunicat pârâtei reclamantă reconvențional încetarea contractului de sistare energie electrică în ce privește punctul de lucru unde figura Ocolul Silvic P., iar nu o sistare temporară, pe o perioadă de la o lună la 12 luni, după cum interpretează pârâta.
Acest aspect se desprinde cu claritate din faptul că cererea reclamantei către pârâtă s-a formulat pentru a obține sistarea la această locație a furnizării energiei electrice, fără a se indica vreo perioadă anume, sau faptul că această sistare ar fi temporară; de altminteri, nici pârâta nu indică o anume perioadă stabilită pentru sistare.
Apoi, reținem că, de vreme ce reclamanta R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA, PRIN DIRECȚIA SILVICĂ IAȘI, are unul sau mai multe puncte de lucru active în județ, la care se furnizează în continuare energie electrică de către pârâtă în baza contractului de furnizare dintre părți, o reziliere efectivă a contractului, doar pentru că furnizarea încetează la unul dintre punctele de lucru, nu ar fi fost oportună pentru părți.
În acest context, constatarea realizată de pârâtă, în sensul că s-a consumat în continuare, și după sistare, curent electric la respectiva locație, a justificat prezumția pârâtei că reclamanta a fost persoana ce se face vinovată de însușirea energiei electrice la acea adresă. Dar prezumția în cauză este una relativă, de vreme ce energia electrică a fost consumată într-un cadru extracontractual, și de vreme ce reclamanta comunicase că nu desfășoară activitate la respectiva locație.
Raportat la perioada constatării consumului de energie electrică, aplicabile sunt dispozițiile noului Cod de procedură civilă, care, la art. 1349, impune „(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. (2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral. (3) În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum și de ruina edificiului. (4) Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de produsele cu defecte se stabilește prin lege specială.”
Pârâta era partea care avea obligația să facă demersurile pentru a se asigura cui se impune să impute consumul fraudulos de energie electrică, cu atât mai mult cu cât acuzația, adusă reclamantei a fost una gravă, cu posibile consecințe de natură penală. Fără a proceda la verificările impuse, pârâta reclamantă reconvențional a emis cele două facturi indicate mai sus, imputând reclamantei – pârâtă reconvențional energia electrică efectiv consumată după momentul sistării furnizării.
Mai mult, pârâta – reclamantă reconvențional, a continuat să impute această sumă reclamantei, chiar în contextul în care, a înțeles să formuleze cerere de chemare în garanție, indicând-o ca și consumatoare efectivă a curentului electric pe chemata în garanție . S.R.L., și confirmând că persoana semnatară a notei de constatare a consumului constatat ar fi fost, în fapt, reprezentantă a acestei societăți.
Reținem, față de poziția concordantă a reclamantei și pârâtei în această privință, și față de pasivitatea manifestată de chemata în garanție . S.R.L., în cadrul prezentului dosar, chiar în contextul în care i s-a comunicat interogatorul depus la dosar de pârâtă, că s-a făcut dovada faptului că partea care se face vinovată de consumul efectiv de energie electrică la respectiva locație, înafara unui cadru contractual, este chemata în garanție . S.R.L..
Față de această situație, de vreme ce fapta culpabilă producătoare de prejudiciu a fost comisă nu de reclamanta R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA, PRIN DIRECȚIA SILVICĂ IAȘI, ci de chemata în garanție . S.R.L., și de vreme ce nu avem un raport juridic în baza căreia reclamanta să poată fi obligată la suportarea pagubei cauzată pârâtei, se impune a se admite cererea sa de a fi obligată pârâta la emiterea unei facturi de stornare în sensul scăderii sumelor de 7071,17 lei aferentă facturii . E. nr._/31.05.2013 și 7670,22 lei aferentă facturii . E. nr._/30.06.2013 emise de pârâta reclamantă.
Pentru aceleași considerente, se impune a se respinge cererea corelativă a pârâtei reclamantă reconvențional de obligare a reclamantei pârâtă reconvențional la achitarea către pârâtă a sumei totale de_,71 lei, contravaloare a energiei electrice facturate reclamantei.
Argumentele expuse mai sus, justifică, raportat la dispozițiile art. 1349 C.civ., și ale art. 72 NCPC, și admiterea în parte a cererii de chemare în garanție formulată de pârâta reclamantă reconvențional E.ON E. ROMÂNIA SA în contradictoriu cu chemata în garanție . S.R.L, și obligarea acesteia să achite pârâtei reclamantă E.On E. România SA suma de 7043,49 lei – contravaloarea sumei neachitate din factura fiscală nr.,_/31.05.2013, și suma de 7670,22 lei aferentă facturii . E. nr._/30.06.2013.
În ce privește cererile formulate de reclamantă și pârâtă cu privire la cheltuielile de judecată suportate în prezentul dosar, reținem că, potrivit art. 453 NCPC, se impune obligarea părții care a pierdut procesul la suportarea cheltuielilor de judecată. Prin urmare, se impune obligarea pârâtei reclamantă la plata către reclamanta pârâtă a sumei de 842,06 lei reprezentând cheltuieli de judecată – taxă de timbru achitată în prezentul dosar.
Pentru același temei juridic, se impune și obligarea chematei în garanție la suportarea cheltuielilor de judecată cauzate pârâtei de conduita sa culpabilă – respectiv suma de 842,6 reprezentând cheltuieli de judecată – taxă de timbru. Apreciem, însă, că chemata în garanție nu are nici o culpă procesuală în ce privește cheltuielile suportate de pârâtă raportat la pretențiile sale față de reclamantă, de vreme ce pârâta avea obligația să facă propriile verificări înainte de a proceda la imputarea contravalorii energiei consumate la respectiva locație. Se impune, prin urmare, a se respinge în rest pretențiile pârâtei reclamantă cu privire la cheltuielile de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta pârâtă R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA, PRIN DIRECȚIA SILVICĂ IAȘI, cu sediul în Iași, .. 2, J_, în contradictoriu cu pârâta reclamantă E.ON E. ROMÂNIA SA, cu sediul în Târgu M., ., jud. M., J26/1194/2.07.2007.
Dispune emiterea unei facturi de stornare în sensul scăderii sumelor de 7071,17 lei aferentă facturii . E. nr._/31.05.2013 și 7670,22 lei aferentă facturii . E. nr._/30.06.2013 emise de pârâta reclamantă.
Obligă pârâta reclamantă la plata către reclamanta pârâtă a sumei de 842,06 lei reprezentând cheltuieli de judecată – taxă de timbru.
Respinge ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă E.ON E. ROMÂNIA SA în contradictoriu cu reclamanta pârâtă R. NAȚIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA, PRIN DIRECȚIA SILVICĂ IAȘI.
Admite în parte cererea de chemare în garanție formulată de pârâta reclamantă E.ON E. ROMÂNIA SA în contradictoriu cu chemata în garanție . S.R.L., J_, cu sediul în municipiul P., ., .. A, parter, ..
Obligă chemata în garanție . S.R.L. să achite pârâtei reclamantă E.On E. România SA suma de 7043,49 lei – contravaloarea sumei neachitate din factura fiscală nr.,_/31.05.2013, și suma de 7670,22 lei aferentă facturii . E. nr._/30.06.2013.
Obligă chemata în garanție . S.R.L. să achite pârâtei reclamantă E.On E. România SA suma de 842,6 reprezentând cheltuieli de judecată – taxă de timbru.
Respinge în rest pretențiile pârâtei reclamantă cu privire la cheltuielile de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Târgu M..
Pronunțată potrivit art. 396 alin. 2 NCPC azi, 11.09.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
A. C. C. R. A. M.
4.ex.
Red.A.C.C.
Tehnred.A.C.
21.09.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2429/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3926/2015. Judecătoria... → |
|---|
