Plângere contravenţională. Sentința nr. 1024/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1024/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 09-03-2015 în dosarul nr. 1024/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÂRGU M.
CIVIL
Sentința Civilă Nr. 1024/2015
Ședința publică de la 09 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. C. U.
GREFIER: L. B. D.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent V. I. și pe intimatul I. M., având ca obiect plângere contravențională
La apelul nominal făcut în ședința din cameră de consiliu nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită, fără citarea părților.
Instanța lasă cauza la a doua strigare în condițiile art.104 din Hotărârea CSM nr.387/2005.
La a doua strigare se constată lipsa părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată că nu a fost posibil executarea mandatului de aducere cu privire la martora N. M. M., aceasta fiind plecată la studii pe o perioadă mai lungă în Australia. În acest sens s-a depus proces verbal la dosarul cauzei.
Instanța constată imposibilitatea administrării probei testimoniale și nemaifiind alte cereri și probe de administrat, în baza actelor depuse la dosar, instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-M., la data de 16.12.2013 sub nr._, petentul V. I., în contradictoriu cu intimatul I. M., a solicitat admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului verbal . nr._ din data de 07.12.2013.
În fapt, petentul a arătat că prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, . nr. ._ încheiat la data de 07.12.2013, s-a reținut în sarcina sa următoarea fapta că ar fi accidentat un alt autoturism și nu s-a prezentat în termenul legal pentru a declara la poliție accidentul.
Petentul a menționat că mașina sa nu a fost și nu este lovită și că nu a avariat nici un autoturism, motiv pentru care nu a avut de ce să se prezinte la poliție și nu a avut ce să declare. Petentul arată că nu se consideră vinovat de săvârșirea faptelor reținute în procesul verbal și în acest sens solicită anularea procesului verbal contestat și anularea tuturor măsurilor dispuse prin acesta împotriva sa.
În drept, petentul și-a întemeiat plângerea pe dispozițiile O.G: nr.2/2001.
În temeiul art. 223 din Codul de procedură civilă, petentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În probațiune, au fost depuse la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: procesul verbal de contravenție (f.5), copia cărții de identitate a petentului (f.4)
Intimatul, legal citat, nu a formulat întâmpinare, însă a depus în termenul legal material probator (f.14-19).
La terenul din data de 28.04.2014, s-a încuviințat petentului proba cu audierea martorei N. M. M., însă audierea acesteia nu a fost posibilă întrucât la termenul din 09.03.2015 s-a constatat că este plecată la studii pe o perioadă mai lungă în Australia.
La terenul din data de 02.06.2014 s-a dispus introducerea în cauză a Societății de Asigurări A. S.A.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în prezenta cauză, reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 07.12.2013, petentul a fost sancționat cu amendă în sumă de 320 lei și avertisment pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 54 alin. 1 din OUG 195/2002 rap. la art. 100 alin. 2 din OUG 195/2002 și art. 79 alin. 1 lit. b din OUG 195/2002 rap. la art. 100 alin. 3 lit, g din OUG 195/2002 R, reținându-se că din declarațiile date reiese faptul că a efectuat manevra de mers înapoi și a tamponat ușor autoturismul din spatele său care se afla oprit; totodată petentul nu s-a prezentat la poliție în termen de 24 de ore de la data evenimentului conform legii.(f. 16 verso).
Procesul verbal a fost încheiat în prezența petentului, care a semnat procesul verbal, menționându-se la rubrica obiecțiuni „nu am considerat că este nevoie să vin la poliție, deoarece nu am avarii la mașină”.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 11.04.2014, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
O.G. nr.2/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr.180/2002, cu modificările și completările ulterioare, instituie cadrul general de constatare și sancționare a contravențiilor. Prin dispozițiile specifice pe care le cuprinde, acest act normativ reglementează modul de întocmire a procesului verbal de constatare a contravențiilor, cu precizarea mențiunilor obligatorii pe care trebuie să le cuprindă, persoanele ce pot avea calitatea de agent constatator, condițiile în care poate fi contestat procesul verbal de constatare a contravențiilor, ca și regimul general al sancțiunilor contravenționale, al aplicării și executării acestora. Astfel, în art. 16 alin.1 din O.G.2/2001, sunt enumerate datele pe care trebuie să le cuprindă în mod obligatoriu procesul verbal de constatare a contravențiilor, respectiv data și locul unde este încheiat, numele prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă al contravenientului, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate, termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. De asemenea, în alin.1 indice 1, 5 și 6, ale aceluiași articol au fost prevăzute datele ce trebuie să mai fie menționate în cazul contravenienților cetățeni străini, persoana fără cetățenie sau cetățeni români cu domiciliul în străinătate, al contravenienților minori, precum și în situația în care contravenientul este o persoană juridică.
În cadrul alin. 7 al articolului 16 din O.G.2/2001 s-a prevăzut că în momentul încheierii procesului verbal de contravenție, agentul constatator este obligat să aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Dintre aceste mențiuni, doar cele cu privire la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție. Prin urmare, în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, sancțiunea care intervine este nulitatea relativă care nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acestuia act.
Verificând procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor întocmit pe numele petentului, prin prisma dispozițiilor menționate mai sus, instanța constată următoarele: în cuprinsul acestuia sunt prevăzute expres numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta contravențională săvârșită, precum și încadrarea în drept, locul și data săvârșirii faptei și semnătura agentului constatator.
Relativ la temeinicia procesului-verbal, instanța reține că premisa de la care trebuie să se pornească este aceea că materia contravențională, astfel cum este ea reglementată în dreptul român, constituie materie penală în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, și, prin urmare, cel acuzat de săvârșirea unei contravenții trebuie să se bucure de garanțiile specifice unui proces penal, printre care și beneficiul prezumției de nevinovăție.
Or, conținutul acestei prezumții ar putea fi sintetizat după cum urmează: orice persoană este prezumată nevinovată până la momentul la care vinovăția sa este dovedită. Rezultă, așadar, că administrarea fie și a unei singure probe convingătoare privind vinovăția unei persoane, este suficientă pentru a răsturna această prezumție.
Procesul-verbal de constatare a contravenției, reprezintă o probă de vinovăție în sarcina contravenientului, pe care acesta este dator să o răstoarne spre a își dovedi nevinovăția.
Această împrejurare nu aduce atingere egalității de arme și dreptului la un proces echitabil, câtă vreme petentul a avut libertatea să se adreseze unei instanțe de judecată și să propună probe în sprijinul nevinovăției sale, într-o procedură căreia, de altfel, nu a arătat concret ce critici înțelege să-i aducă.
În ceea ce privește prezumția folosită de intimat instanța reține că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, prezumția de nevinovăție nu se poate opune prezumțiilor de fapt a căror valoare este recunoscută de majoritatea statelor membre, cu condiția ca aceste prezumții simple să nu depășească un caracter rezonabil, astfel încât judecătorul să nu fie pus în situația de a nu mai avea puterea de a stabili faptele, ele fiind admisibile cât timp prezumă lucruri dificil sau imposibil de probat și pot fi răsturnate de către persoana interesată (a se vedea în acest sens cauza Salabiaku c. Franței și cauza Pham Hoang c. Franței).
Cât privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată petiționarului, instanța reține că potrivit art. 21 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal contestat.
În ceea ce privește cuantumul amenzii, respectiv 320 de lei, instanța apreciază că aceasta a fost aplicată în cuantumul stabilit de către legiuitor, cu respectarea dispozițiilor legale anterior menționate și a art. 99 din O.U.G. nr. 195/2002, sancțiunea fiind proporțională faptei săvârșite și gradului de pericol social, ținând seama că este vorba de cuantumul minim al amenzii.
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, în temeiul art. 34 și următoarele din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge ca netemeinică plângerea contravențională formulată de petentul împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 07.12.2013 de către organul constatator pe care îl va menține în întregime împreună cu sancțiunea aplicată prin acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge ca nefondată plângerea contravențională formulată de către petentul V. I., domiciliat în Grebenișu de Câmpie, nr. 178, jud. M., CNP_ în contradictoriu cu intimatul I. M., cu sediul în Târgu-M., .. 16, jud. M..
Menține ca legal și temeinic procesul-verbal de contravenție . nr._/07.12.2013.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.03.2015.
Președinte, G. C. U. | ||
Grefier, L. B. D. |
Red. UGC/dact UGC
4 ex/20.06.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1017/2015.... | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
