Plângere contravenţională. Sentința nr. 1395/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1395/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 26-03-2015 în dosarul nr. 1395/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÎRGU-M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1395
Ședința publică din data de 26 martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. P.
GREFIER: I. M. C.
Pe rol se află judecarea plângerii contravenționale formulată de petenta S.C. M. C. S.R.L., în contradictoriu cu intimatul I.T.M. M., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 20.10.2014.
În lipsa părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de ședință din data de 12.03.2015, când s-a dispus amânarea pronunțării pentru data de azi, 26.03.2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 05.11.2014, sub nr._, petenta . a formulat în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă M., plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la 20.10.2014, solicitând anularea în parte a acestui proces-verbal, respectiv anularea pct. 1 din acest act și exonerarea petentei de la plata amenzii în cuantum de 20.000 lei, iar în subsidiar modificarea procesului-verbal de contravenție în sensul înlocuirii sancțiunii contravenționale a amenzii în cuantum de 20.000 lei aplicată la pct. 1 din acest act cu sancțiunea avertismentului.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că, conform punctului 1 din procesul-verbal de contravenție, inspectorii de muncă au reținut că „în data de 15.10.2014, ora 13.15 a fost declanșat un control la șantierul din Corunca, nr. 529A14, 529A15, 529A16. Au fost identificate două persoane care prestau activitatea fără a avea încheiate contracte individuale de muncă. Astfel, G. A. CNP –_ a declarat că prestează activitate pentru societate, în funcția de necalificat din data de 12.10.2014, câte 4 ore pe zi, nu a semnat contract individual de muncă. Acesta a mai declarat că lucrează împreună cu I. D. și U. G. – angajat al . și încă nu a stabilit salariul lunar. A doua persoană identificată, I. D. CNP –_, a declarat că prestează activitate pentru societate, în funcția de necalificat din data de 13.10.2014, câte 4 ore pe zi și că nu a semnat încă contract individual de muncă. Acesta a mai declarat că lucrează împreună cu G. A. și U. G. – angajat al . și încă nu a stabilit salariul lunar. În momentul controlului cele două persoane desfășurau activități specifice construcțiilor în cadrul șantierului conform planșelor foto anexate în număr de 12. Societatea a încălcat prevederile art. 16 alin. 1 din Codul muncii, republicat, cu privire la încheierea contractului individual de muncă. Sediul I. M., Tg.-M., .. 2, 20.10.2014, ora 11.40”.
Petenta a fost sancționată cu amenda contravențională în cuantum de 20.000 lei, conform art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003.
Cu privire la starea de fapt, petenta a arătat că, în cursul lunii iunie 2014, a încheiat cu numitul M. I. V. contractul de execuție lucrări de construcție nr. 122/10.06.2014, obiectul acestui contract fiind „construirea casei de locuit (elevație, fundație, zidărie, tencuire, izolație exterioară”, în localitatea Corunca, nr. 529A14, 529A15, 529A16, construirea acoperișurilor acestor case fiind în responsabilitatea proprietarului.
La data controlului 15.10.2014, salariații petentei lucrau la casele nr. 529A14 și 529A15, iar G. A. și I. D. care s-au înțeles cu proprietarul, puneau burlane la acoperișul casei cu nr. 529A16. Inspectorii de muncă sosiți la fața locului i-au chemat pe toți muncitorii la un loc și le-au cerut să completeze fișe de identificare. Pentru că G. A. și I. D. lucrau în baza înțelegerii avute cu numitul M. I. V., fără nicio legătură cu ., nu au știut cum să completeze declarațiile, situație în care inspectorii de muncă le-au sugerat celor doi să completeze societatea comercială pentru care lucrează cu denumirea .. Cei doi au completat declarațiile în modul sugerat de inspectorii de muncă, declarând că lucrează pentru societatea petentă ca necalificați, câte 4 ore pe zi, împreună cu unul dintre salariații petentei U. G. din data de 13.10.2014, nefiind încă stabilit salariul lunar.
Cei doi au comunicat ulterior petentei că au completat astfel declarațiile deoarece nu știau ce să scrie, având în vedere că aveau doar o înțelegere verbală cu numitul M. I. V. și au crezut, în urma discuțiilor cu inspectorii de muncă, că este mai bine să completeze în acest mod declarațiile deoarece toți ceilalți salariați ai petentei au completat astfel.
Petenta a invocat prevederile art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, învederând că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei contravenții întrucât nu a existat un acord între petentă și cele două persoane menționate în procesul-verbal de contravenție cu privire la prestarea unei activități pentru societate, nu a existat un contract în formă consensuală care să fi putut îmbrăca forma scrisă, nu a existat o înțelegere cu privire la salariu, iar G. A. și I. D. nu au fost primiți la muncă de către petentă.
Pentru petitul subsidiar, petenta a arătat că nu a mai fost sancționată contravențional, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, iar avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă.
În final, petenta consideră că sancțiunea amenzii contravenționale de 20.000 lei nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
În drept, petenta a invocat dispozițiile OG nr. 2/2001 și ale Legii nr. 53/2003.
Intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă M. a formulat întâmpinare(f.31-37), solicitând respingerea plângerii formulate.
În motivare, s-a arătat că în perioada 15.10._14 inspectorii de muncă au efectuat un control la societatea petentă în vederea respectării prevederilor legale în vigoare în domeniul relațiilor de muncă. Cu ocazia verificărilor efectuate în data de 15.10.2014, la șantierul situat în Corunca, nr. 529A14, 529A15 și 529A16 s-a constatat că petenta i-a primit la muncă pe numiții G. A. și I. D., fără a avea încheiate cu aceștia contracte individuale de muncă în formă scrisă, respectiv că societatea nu a înregistrat în registrul general de evidență a salariaților elementele contractelor individuale de muncă și nu a transmis registrul cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității pentru un număr de 16 salariați ai săi, încălcând astfel prevederile art. 4 alin. 1 lit. a din HG nr. 500/2011.
Având în vedere cele constatate, s-a întocmit procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/20.10.2014, prin care, pentru prima faptă, s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum minim de 10.000 lei, pentru fiecare persoană identificată fără contract de muncă, în total 20.000 lei, conform art. 260, alin. 1, lit. e) din Legea nr. 53/2003 republicată, care prevede că, ,,primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16, alin. (1)” constituie contravenție și se sancționează ,,cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată”.
Pentru cea de a doua faptă s-a aplicat sancțiunea avertismentului, conform art. 7 din O.G. nr. 2/2001.
Intimatul a precizat că, prin plângerea contravențională care face obiectul acestui dosar, petenta nu contestă temeinicia aplicării sancțiunii avertismentului pentru cea de a doua faptă reținută în cuprinsul procesului verbal contestat.
De asemenea, intimatul a menționat că procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/20.10.2014 respectă în totalitate prevederile O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor cu modificările și completările ulterioare.
Intimatul a reliefat că în cazul procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/20.10.2014 nu este întâlnită niciuna dintre situațiile în care procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor se sancționează cu nulitate conform O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Conform prevederilor art. 16 din Legea nr. 53/2003 republicată - Codul Muncii, „(1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului. (2) Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă. (3) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă. (4) munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă.” Or, așa cum au arătat inspectorii de muncă, această îndatorire nu a fost respectată de către . în cazul numiților G. A. și I. D..
Intimatul a precizat că petenta, nici în cuprinsul plângerii contravenționale, nu susține că ar fi avut încheiat vreun contract individual de muncă cu numiții G. A. și I. D..
Sancțiunea amenzii contravenționale, aplicată pentru neîncheierea contractelor individuale de muncă numiților G. A. și I. D. este legală având în vedere probele culese de către inspectorii de muncă.
Intimatul a învederat că susținerile petentei, din cuprinsul plângerii contravenționale, conform cărora cele două persoane nu au prestat activitate pentru societate, sunt total neîntemeiate, primirea la muncă a numiților G. A. și lacob D. reieșind din declarațiile date de acestia în cuprinsul fișelor de identificare
Astfel, în fișa de identificare completată cu ocazia controlului la șantierul situat în Corunca (Valea Iubirii) nr. 529A14, 529A15 și 529A16, în data de 15.10.2014, numitul I. D. a declarat că prestează activitate pentru . în funcția de ,,necalificat” de la data de 13.10.2014 și că nu a semnat contract individual de muncă (,,nu am semnat încă contract de muncă”). De asemenea acesta a declarat că muncește 4 ore pe zi, în tura I de la ora 8:30 până la ora 12:00, în tura II de la ora 13:30 până la ora 17:00, că nu are stabilit încă salariul lunar și că lucrează împreună cu G. A. și U. G..
Cu ocazia aceluiași control, numitul G. A. a declarat că prestează activitate pentru . în funcția de ,,necalificat” de la data de 13.10.2014 și că nu a semnat contract individual de muncă (,,nu am semnat încă contract de muncă”). De asemenea acesta a declarat că muncește 4 ore pe zi, în tura I de la ora 8:30 până la ora 12:00, în tura II de la ora 13:30 până la ora 17:00, că nu are stabilit încă salariul lunar și că lucrează împreună cu I. D. și U. G..
Din declarațiile celor două persoane reiese în mod foarte clar că acestea la data controlului prestau activitate pentru petentă.
Intimatul a învederat că fișele de identificare utilizate de către inspectorii de muncă sunt anexe ale H.G. nr. 1377/2009, cu modificările și completările ulterioare (privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Muncii, precum și pentru stabilirea unor măsuri cu caracter organizatoric) iar persoanele care completează aceste documente își asumă în întregime informațiile pe care le furnizează inspectorilor de muncă. In fișele de identificare statuate conform H.G. nr. 1377/2009, cu modificările și completările ulterioare, este precizat faptul că: “aceasta îmi este declarația pe care o dau, o susțin și o semnez, cele de mai sus fiind adevărate, nefiind silit(ă) sau intimidat(ă)”. În aceste condiții, orice persoană care completează și semnează o astfel de fișă de identificare, certifică veridicitatea informațiilor pe care le notează în acest înscris.
Având în vedere cele prezentate anterior, intimatul consideră că orice eventuală declarație dată în fața instanței de judecată de către persoanele care au muncit pentru petentă, fără a avea contracte individuale de muncă, prin care acestea ar încerca să retracteze afirmațiile pe care le-a formulat cu ocazia controlului (în fișa de identificare), trebuie cântărită cu maximă reticență, ținând cont de raportul de subordonare al acestora față de societatea comercială.
Intimatul a mai învederat că numiții G. A. și I. D. au declarat în fișele de identificare că lucrează împreună cu U. G., acesta fiind angajat cu contract individual de muncă la ., așa încât în aceste condiții este evident că cele două persoane în cauză munceau pentru societate.
De asemenea o dovadă că numiții G. A. și I. D. la data controlului prestau activitate pentru societate o constituie planșele foto anexate întâmpinării, realizate cu ocazia controlului efectuat în data de 15.10.2014 la șantierul situat în Corunca (Valea Iubirii) nr. 529A14, 529A15 și 529A16.
În concluzie, având în vedere probele culese de către inspectorii de muncă, este evident că societatea i-a primit la muncă pe numiții G. A. și I. D., fără a le încheia contracte individuale de muncă în formă scrisă, iar amenda contravențională aplicată pentru această faptă a fost în mod justificat aplicată.
In ceea ce privește solicitarea petentei de înlocuire a sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, intimatul consideră că aceasta se impune a fi respinsă, având în vedere consecințele economice și sociale ale muncii fără contract individual de muncă și numărul mare de persoane primite la muncă fără contract individual de muncă (două persoane).
Intimatul a precizat că lucrătorii care muncesc fără a avea încheiate contracte individuale de muncă sunt excluși din toate formele de asistență socială în caz de incapacitate de muncă. In acest sens, ei nu devin beneficiari ai pensiei de invaliditate în cazul nedorit al survenirii unui accident de muncă; de asemenea, neplata contribuțiilor lunare de asigurări sociale atrage nerecunoașterea perioadelor contributive, deci în mod automat, neacordarea pensiei pentru împlinirea vârstei standard de pensionare ori acordarea unei pensii diminuate. Totodată, lucrătorii constrânși la practicarea muncii fără forme legale, întâmpină aceeași excluziune si în ce privește sistemul asigurărilor de sănătate, iar în caz de pierdere a locului de munca sunt lipsiți de beneficiul indemnizației de șomaj.
Față de severitatea sancțiunii aplicate, intimatul mai arată că interesul folosirii mâinii de lucru fără forme legale de către angajatori, constă în nevirarea impozitului si a contribuțiilor legale aferente salariului, sumele respective fiind deturnate de la destinația lor fireasca, spre propriul interes al agenților economici.
Neplata acestor obligații legale conduce, pe de o parte, la lipsa de venituri către bugetul consolidat al statului, afectând totodată și sistemele de asigurare socială, iar pe de altă parte și cel mai important, la faptul că persoanele care prestează muncă nedeclarată nu pot beneficia de niciuna dintre formele de protecție socială prevăzute de lege.
Întrucât munca nedeclarată implică un loc de muncă nesigur, cu perspective pe termen scurt, fără posibilități de progres profesional, cu salarii mai mici decât cele de pe piața forței de muncă, fără protecție socială, efectele negative pentru cei care prestează activitate nedeclarată se manifestă inclusiv în poziția economico-socială precară în comparație cu salariații angajați cu forme legale.
Consecințele muncii nedeclarate se reflectă negativ și în economie, prin distorsionarea mediului concurențial. Astfel angajatorii care utilizează munca nedeclarată au mai puține obligații financiare și deci se află în concurență neloială cu acei angajatori care folosesc toate tipurile de resurse și depun eforturi reale pentru respectarea obligațiilor legale ce le revin.
Persoana care prestează muncă fără contract de muncă nu are siguranța plății muncii prestate, plata făcându-se în funcție de bunăvoința angajatorului și, în realitate, este amânată zile în șir, uneori chiar luni; în această situație, evaziunea fiscală este săvârșită atât de persoana care prestează munca, cât și de angajator.
Intimatul reiterează că nocivitatea deosebită a muncii fără forme legale de angajare, a determinat legiuitorul ca să majoreze amenda aplicată pentru primirea la muncă a persoanelor, fără încheierea unui contract individual de muncă în formă scrisă, de la un cuantum cuprins între 1.500 de lei și 2.000 de lei, pentru fiecare persoană identificată, la o sumă cuprinsă între 3.000 de lei și 4.000 de lei, pentru fiecare persoană identificată (Legea nr. 331 din 11 noiembrie 2009). Mai mult, prin Legea nr. 40/2011, legiuitorul a amplificat din nou sancțiunea pentru folosirea muncii la negru stabilind o „amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată”.
Intimatul opinează că aplicarea unei sancțiuni cu amendă, în cuantum minim de 10.000 de lei, în condițiile în care au fost primite la muncă două persoane fără contracte individuale de muncă, este o soluție echitabilă și ca urmare trebuie menținută.
Un alt motiv pentru care intimatul opinează că trebuie menținută amenda contravențională este și faptul că prin primirea la muncă fără contract individual de muncă, persoanele în cauză nu beneficiaza de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale conform Legii nr. 346/2002, republicată, privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale.
Astfel, prin prestarea muncii fără contract de muncă, lucrătorii, nu beneficiază de prevederile art. 18 din Legea nr. 346/2002, conform căruia, ,,asigurații sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale au dreptul la următoarele prestații și servicii: a) reabilitare medicală și recuperarea capacității de muncă; b) reabilitare și reconversie profesională; c) indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă; d) indemnizație pentru trecerea temporară în alt loc de muncă și indemnizație pentru reducerea timpului de munca; e) compensatii pentru atingerea integritatii; f) despagubiri in caz de deces; g) rambursari de cheltuieli ,,.
Totodată, intimatul a relevat că fapta pentru care petenta a fost sancționată contravențional, nu este singura deficiență în ceea ce privește respectarea legislației din domeniul relațiilor de muncă care a fost constatată de inspectorul de muncă, cu ocazia controlului efectuat la societate. Astfel prin procesul verbal de control nr._/20.10.2014, inspectorii de muncă au dispus nu mai puțin de 5 măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate.
In ceea ce privește sancțiunea avertismentului aplicată pentru cea de a doua faptă reținută în cuprinsul procesului verbal de contravenție . nr. nr._/20.10.2014, intimatul arată că aceasta a fost în mod temeinic aplicată având în vedere extrasul din registrul general de evidență a salariaților transmis de către societate la I. M..
În drept, au fost invocate prevederile art. 205 și urm. Cod procedură civilă, OG nr. 2/2001, Legea nr. 53/2003 rep, HG nr. 500/2011.
Petenta a formulat răspuns la întâmpinare(f.98-101), prin care a arătat că în esență că întâmpinarea depusă de intimat nu clarifică în niciun fel elementele de netemeinice ale procesului-verbal pe care le-a invocat în plângere. Există o singură probă pe care inspectorii de muncă își întemeiază procesul-verbal, respectiv fișele de identificarea completate de G. A. și I. D., care sunt însă contrazise de celelalte probe, motiv pentru care se naște o bănuială legitimă cu privire la modul în care acestea au fost completate și influența inspectorilor de muncă.
De asemenea, niciunul dintre salariații petentei nu a menționat în fișa de identificarea că lucrează cu vreunul dintre cei doi, iar din planșele foto depuse rezultă fără putință de tăgadă că cei doi lucrau separat, iar nu împreună cu salariații petentei.
În probațiune, instanța a administrat proba cu următoarele înscrisuri: act constitutiv (f. 9-15), proces-verbal de control (f. 16, 43), proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 20.10.2014 cu anexe (f. 17-23, 38-40, 45-48), contract de execuție lucrări de construcție (f. 24-26, 67-69), confirmare de primire (f. 41-42), tematica de control (f. 44), fișe de identificare (f. 49-50, 70-77), planșe foto (f. 51-57), extras registru angajați (f. 58-66, 84-89), medicina muncii – fișă de aptitudine (f. 78-79), contract individual de muncă (f. 80-81), act adițional la contractul de muncă (f. 82-83), adresa din 3010.2014 emisă de petentă intimatului (f. 90), înștiințare (f. 91), informare (f. 92), certificat de înregistrare (f. 93).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
In perioada 15.10._14 inspectorii de muncă au efectuat un control la societatea petentă în vederea respectării prevederilor legale în vigoare în domeniul relațiilor de muncă. Cu ocazia verificărilor efectuate în data de 15.10.2014, la șantierul situat în Corunca, nr. 529A14, 529A15 și 529A16 s-a constatat că petenta i-a primit la muncă pe numiții G. A. și I. D., fără a avea încheiate cu aceștia contracte individuale de muncă în formă scrisă, respectiv că societatea nu a înregistrat în registrul general de evidență a salariaților elementele contractelor individuale de muncă și nu a transmis registrul cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității pentru un număr de 16 salariați ai săi, încălcând astfel prevederile art. 4 alin. 1 lit. a din HG nr. 500/2011.
Având în vedere cele constatate, s-a întocmit procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/20.10.2014, prin care, pentru prima faptă, s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum minim de 10.000 lei, pentru fiecare persoană identificată fără contract de muncă, în total 20.000 lei, conform art. 260, alin. 1, lit. e) din Legea nr. 53/2003 republicată, care prevede că, ,,primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16, alin. (1)” constituie contravenție și se sancționează ,,cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată”.
Pentru cea de a doua faptă s-a aplicat sancțiunea avertismentului, conform art. 7 din O.G. nr. 2/2001 fapta ce nu este contestata prin plangerea contraventionala.
Procedând la verificarea legalității procesului-verbal atacat din oficiu, in temeiul art.3,4 din OG nr.2/2001, instanța constată că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității și anume: numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul petentei, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia, semnătura agentului constatator prin urmare nu exista niciun motiv de nulitate absoluta a acestuia .
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de constatare a contravenției atacat, instanța reține că petenta a savarsit faptele contraventionale pentru care a fost sanctionata astfel cum rezulta din inscrisurile depuse in probatiune de intimata la filele 49-50 dosar coroborate cu plansele foto respectiv petenta i-a primit la muncă pe numiții G. A. și I. D., fără a avea încheiate cu aceștia contracte individuale de muncă în formă scrisă.
Conform prevederilor art. 16 din Legea nr. 53/2003 republicată - Codul Muncii, „(1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului. (2) Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă. (3) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă. (4) Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă constituie vechime în muncă.”
Susținerile petentei, din cuprinsul plângerii contravenționale, conform cărora cele două persoane nu au prestat activitate pentru societate, sunt total neîntemeiate, primirea la muncă a numiților G. A. și I. D. reieșind din declarațiile date de acestia în cuprinsul fișelor de identificare unde numitul I. D. a declarat că prestează activitate pentru . în funcția de ,,necalificat” de la data de 13.10.2014 și că ,,nu am semnat încă contract de muncă”. De asemenea acesta a declarat că muncește 4 ore pe zi, în tura I de la ora 8:30 până la ora 12:00, în tura II de la ora 13:30 până la ora 17:00, că nu are stabilit încă salariul lunar și că lucrează împreună cu G. A. și U. G..
Cu ocazia aceluiași control, numitul G. A. a declarat că prestează activitate pentru . în funcția de ,,necalificat” de la data de 13.10.2014 și că ,,nu am semnat încă contract de muncă”.A mai declarat că muncește 4 ore pe zi, în tura I de la ora 8:30 până la ora 12:00, în tura II de la ora 13:30 până la ora 17:00, că nu are stabilit încă salariul lunar și că lucrează împreună cu I. D. și U. G..
Fișele de identificare utilizate de către inspectorii de muncă sunt anexe ale H.G. nr. 1377/2009, cu modificările și completările ulterioare (privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Muncii, precum și pentru stabilirea unor măsuri cu caracter organizatoric) iar persoanele care completează aceste documente își asumă în întregime informațiile pe care le furnizează inspectorilor de muncă in cuprinsul acestora fiind cuprinsa mentiunea “aceasta îmi este declarația pe care o dau, o susțin și o semnez, cele de mai sus fiind adevărate, nefiind silit(ă) sau intimidat(ă)”.
În aceste condiții, orice persoană care completează și semnează o astfel de fișă de identificare, certifică veridicitatea informațiilor pe care le notează în acest înscris, invocarea de catre petenta a faptului ca aceste persoane au completat astfel declarațiile deoarece nu știau ce să scrie și ca au crezut, în urma discuțiilor cu inspectorii de muncă, că este mai bine să completeze în acest mod declarațiile deoarece toți ceilalți salariați ai petentei au completat astfel fisele este puerila deoarece acestia au facut mentiuni importante in aceste fise respectiv au trecut norma de munca-4 ore, tura I, tura II si intervalul orar, ori aceste amanunte sunt cunoscute doar de persoanele care au purtat discutii cu reprezentantii intimatei cu privire la programul de lucru asa incat orice depozitie ale martorilor care sunt angajatii petentei sau a beneficiarului constructiei, subiective fiind, nu pot inlatura aceste declaratii.
În ceea ce privește cererea petentei de inlocuire a sancțiunii amenzii cu avertisment, instanța are în vedere dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea contravențională trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite precum și ale art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 care stabilesc criteriile de individualizare a sancțiunilor, și anume: limitele prevăzute în actul normativ, împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă, circumstanțele personale ale contravenientului și celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În prezenta cauză, instanța apreciază că a fost respectată regula proporționalității între faptele comise și sancțiunea aplicată, această proporționalitate fiind una dintre cerințele impuse prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia aplicării oricăror măsuri restrictive de drepturi (cauza Handyside împotriva Marii Britanii și Muller împotriva Elveției). Sancțiunea amenzii în cuantum de 20.000 lei aplicată petentei pentru contravenția reținută se încadrează în limitele prevăzute de lege (de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 100.000 lei) și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând cont că gradul de pericol social al faptei săvârșite este ridicat, deoarece nerespectarea obligațiilor angajatorului în domeniul relațiilor de muncă creează o multitudine de disfuncționalități în ce privește dinamica relațiilor sociale, productive, concurențiale și fiscale. Astfel, munca fără întocmirea contractului individual de muncă are consecințe negative directe asupra persoanelor recrutate la muncă, în sensul că acestea nu au dreptul legal la asistență socială, nu au posibilitatea de a beneficia de pensii speciale, nu li se recunoaște perioada lucrată ca perioadă contributivă, ceea ce afectează dreptul la pensie pentru limita de vârstă standard de pensionare, nu beneficiază de asigurări de sănătate, au salarii mai mici decât cele de pe piața forței de muncă, etc. De asemenea, neplata obligațiilor legale de către angajator conduce la lipsa de venituri către bugetul de stat consolidat și se reflectă și în economie, prin distorsionarea mediului concurențial întrucât angajatorii care utilizează munca la negru au mai puține obligații financiare și se află în concurență neloială cu aceia care depun eforturi reale pentru respectarea obligațiilor ce le revin.Muncitorii fara contract individual de munca in domeniul constructiilor pot fi deseori, victimele unor accidente de munca soldate cu pierderi de vieti omenesti cu consecinte materiale si morale in familiile acestora, prin urmare fapta contraventionala savarsita de petenta este o fapta cu un pericol social ridicat acesta fiind motivul pentru care de-a lungul timpului minimul amenzii a crescut de la de la un cuantum cuprins între 1.500 lei și 2.000 de lei, pentru fiecare persoană identificată, la o sumă cuprinsă între 3.000 lei și 4.000 de lei, pentru fiecare persoană identificată iar prin Legea nr. 40/2011, legiuitorul a amplificat din nou sancțiunea pentru folosirea muncii la negru stabilind o „amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată”.
Pentru toate aceste considerente instanța apreciază că procesul-verbal atacat este legal și temeinic iar sancțiunile aplicate respectă prevederile art. 21 alin 3 din O.G. nr. 2/2001 fiind aplicat minimul de amenda, motiv pentru care în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 va respinge plângerea formulată de petentă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plangerea formulata de petenta . cu sediul in Tg-M., ., jud.M., inregistrata la ORC sub nr.J_ în contradictoriu cu intimatul I. M., cu sed.in Tg-M., ..2, jud.M. impotriva procesului-verbal de contraventie . nr._/20.10.2014 intocmit de intimata.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecatoria Tg-M..
Pronunțată în conditiile art.396 alin.2 NCPC, azi, 26.03.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
S. P. I. M. C.
4 ex./08.05.2015/Red.S.P./Tehnr.I.M.C.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1398/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1404/2015. Judecătoria... → |
|---|
