Plângere contravenţională. Sentința nr. 1422/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1422/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 27-03-2015 în dosarul nr. 1422/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÂRGU - M.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1422
Ședința publică din data de 27.03.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. V.
GREFIER: L. O.
Pe rolul instanței se află judecarea plângerii contravenționale formulate de petentul T. B. M. în contradictoriu cu intimatul I. M. – Biroul Rutier, împotriva procesului verbal . nr._/04.08.2014.
În lipsa părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 19.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi - care face parte integrantă din prezenta, când instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 27.03.2015.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională introdusă pe rolul acestei instanțe la data de 14.08.2014, petentul T. B. M. a solicitat în contradictoriu cu intimatul I. M. – Biroul Rutier anularea procesului verbal . nr._ din data de 04.08.2014.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că în data de 04.08.2014 în jurul orelor 16:00 se deplasa cu autoturismul marca Dacia L., în regim taxi, în Târgu- M., pe Bld. 1 decembrie 1918 în direcția Sighișoara. Petentul a mai arătat că, cu 10-15 m înaintea trecerii de pietoni a observat un pieton pe trotuar, moment în care clienta i-a adresat o întrebare acesta întorcându-și privirea către aceasta, iar în momentul în care a privit din nou în față a constat că pietonul coborâse pe carosabil.
Petentul a mai învederat că rula cu o viteză mică ( 30-40 km) motiv pentru care a continuat drumul, apreciind că dacă va pune frână clienta ar fi fost pusă în pericol, astfel nefiind puse în pericol nici viața pietonului și nici a clientei sale.
Petentul arată că la aproximativ 500 m a fost oprit de către agenții de poliție care i-au adus la cunoștință cele relatate anterior.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
Cererii i-au fost anexate următoarele înscrisuri: copie CI al petentului (f. 2), copia adresei emise de către Municipiul Târgu M. – Biroul Rutier petentului (f. 3), copia dovezii_ . (f. 4), copie procesului verbal contestat (f. 5), dovada achitării taxei de timbru (f. 6).
Intimatului i-au fost comunicată plângerea formulată însă acesta nu a depus la dosar întâmpinare.
La data de 02.12.2014 intimatul a depus la dosar materialul probator care a stat la baza încheierii procesului verbal contestat, respectiv: copia procesului verbal contestat (f. 18), adresa emisă de către Poliția Municipiului Târgu M. către primăria Târgu M. (f. 19), cazierul contravențional al petentului (f. 20), copia atestatului operator Python II (f. 21), buletin de verificare metrologică (f. 22), adresa emisă de către INM (f. 23), înregistrarea video (f. 24).
La data de 05.02.2015 petentul a formulat cerere de amânare a judecării cauzei în vederea comunicării notelor de ședință intimatului și pentru a da posibilitatea acestuia de a și preciza poziția procesuală cu privire la aceste înscrisuri.
La data de 05.02.2015 petentul a formulat note de ședință prin care a invocat excepția decăderii pârâtului din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții în afara celor de ordine publică cu consecința înlăturării din ansamblul probator a înscrisurilor și a înregistrărilor video comunicate instanței.
Tot cu privire la materialul probator depus de către intimat, petentul a învederat că acesta nu îndeplinește condițiile de admisibilitate cerute de dispozițiile art. 255, art. 258 și art. 287 Cod procedură civilă.
Cu privire la înregistrarea video depusă de către intimat, petentul, a arătat că, aceasta nu este relevantă soluționării cauzei câtă vreme informațiile furnizate de aceasta nu sunt concludente în condițiile în care nu poate fi identificat autovehicolul condus de către dânsul și nu îndeplinește condițiile cerute de prevederile art. 287 Cod procedură civilă.
Sunt invocate în conținutul notelor de ședință și dispozițiile art. 282, alin. 1 Cod procedură civilă, coroborat cu prevederile art. 263, art. 266, art. 267 și art. 273 Cod procedură civilă care statuează asupra valorii probatorii a documentului redat pe suport informatic și dispun explicit de documentul care reproduce date pe un suport informatic și constituie instrument probator al actului dacă este inteligibil și prezintă garanții suficient de serioase pentru a face deplină credință în privința conținutului acestuia și a identității persoanei de la care acesta emană.
Petentul a mai învederat că mijlocul tehnic cu care s-a realizat înregistrarea video, așa cum rezultă din cuprinsul buletinului de verificare metrologică a mijlocului de măsurare denumit cinemometrul de control rutier tip PYTHON2 cu care au fost surprinse imaginile video stocate pe suport informatic este destinat măsurării vitezei de circulație a autovehiculelor și nu redării unor imagini pe suport informatic.
Petentul și-a întemeiat susținerile din notele scrise pe prevederile art. 208 alin. 2, art. 255, art. 258, art. 265, art. 266, art. 282, art. 287 Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului civil de față, reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ întocmit la data de 04.08.2014. petentul T. B.-M. a fost sancționat contravențional pentru fapta de a autoturismul cu numărul de înmatriculare_ marca DACIA L., TAXI, fără a acorda prioritate de trecere pietonului angajat în traversarea străzii pe trecerea pentru pietoni semnalizată corespunzător pe sensul său de mers, fiind filmat cu aparatul . nr._, faptă prevăzută de art. 135 lit. h) din Regulamentul de Aplicare al OUG 195/2002 și sancționată conform art. 100 alin. (3) lit. b) OUG 195/2002, fiindu-i aplicată sancțiunea principală a amenzii în cuantum de 360 de lei și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
Petentul a refuzat să semneze procesul-verbal.
În drept, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
În ceea ce privește legalitatea, dispozițiile generale aplicabile sunt cele ale OG 2/2001. Conform acestui act normativ, procesul verbal de contravenție poate fi lovit de atât de nulități absolute, cât și de nulități relative.
În privința nulităților absolute, regimul acestora este reglementat de art. 17, astfel lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, iar nulitatea se constată și din oficiu.
În cauza de față, instanța reține că petentul nu a invocat nicio cauză de nulitate absolută a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției. De asemenea, nu există cauze de nulitate absolută asupra cărora să se pronunțe din oficiu.
Referitor la regimul nulităților relative, Decizia nr. 22 din 19.03.2007 a ÎCCJ, prevede în considerente, că nerespectarea oricăror alte dispoziții decât cele ale art. 17, determină nulitatea procesului verbal de contravenție ce poate fi invocată numai în măsura în care s-a pricinuit părții o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului în cauză.
Aceste prevederi au în vedere nu doar dispozițiile OG nr. 2/2001, ci și orice alte reglementări aplicabile în funcție de specificul contravențiilor deduse judecății, de actele normative de sancționare.
Petentul nu a invocat nicio cauză de nulitate relativă care să vicieze procesul-verbal de contravenție.
Nefiind incident vreo cauză care să atragă nulitatea absolută sau relativă a procesului-verbal contestat, instanța urmează să analizeze actul atacat din perspectiva temeiniciei acestuia.
În esență, petentul a arătat că nu mai putea opri pentru a–i acorda prioritate pietonului angajat în traversarea regulamentară a străzii fără a periclita siguranța acestuia sau a clientului din mașină,defăimând prin notele scrise depuse la data de 05 februarie 2015 conținutul înregistrării video.
Cu privire la prezumția de legalitate și temeinicie a proceselor verbale de contravenție instituită de dreptul român, instanța reține că potrivit jurisprudenței CEDO (cauza Salabiaku contra Franței) prezumțiile sunt permise de Convenție, dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării.
În prezenta cauză, petentul fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. b) din OUG nr. 195/2002: ,,neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului’’ prin raportare la prevederile art. 135 lit. h) RA OUG 195/2002 care dispun: „Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere și în următoarele situații: h) pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului”.
Potrivit art. 109 alin. 2 din același act normativ constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.
În interpretarea dreptului intern, inclusiv din lumina practicii europene, în cazul contravențiilor care au acest specific, respectiv sunt constatate prin mijloace tehnice, prezumția de veridicitate nu poate opera decât în măsura în care este dublată de mijloacele de probă pe care s-a bazat însuși agentul în momentul aplicării sancțiunii.
Aceasta pentru că procesul-verbal de contravenție astfel întocmit nu mai face proba prin el însuși cu privire la săvârșirea contravenției, întrucât nu consemnează împrejurări percepute prin propriile simțuri de către agentul constatator, nu reflectă constatările personale ale acestuia, deci nu mai are forță probantă prin el însuși.
Astfel, în vederea probării vinovăției contravenientului, se impune ca intimatul să facă dovada că cele consemnate în cuprinsul procesului-verbal sunt reale.
În acest sens, în prezenta cauză instanța a încuviințat și administrat proba cu înregistrarea video depusă de intimat ca mijloc material de probă, iar administrarea acesteia a avut loc în ședința publică din data de 19.03.2015.
Totuși, sub aspect probator, se impun a fi făcute anumite precizări referitoare la înregistrarea video. Față de specificul contravenției pentru care petentul din prezenta cauză a fost sancționat, aceea de neacordare a priorității de trecere unui pieton, înregistrarea video reprezintă o probă preconstituită în vederea susținerii celor constatate personal de către agentul constatator care a surprins respectiva contravenție, aparatul cu care au fost stocate înregistrările video netrebuind să facă vreo măsurătoare în acest sens. Instanța nu va avea în vedere apărarea petentului în sensul că respectivul aparat este destinat măsurării vitezei și nu redării unor imagini pe suport informatic întrucât un asemenea aparat, atunci când este utilizat pentru măsurarea vitezei, înregistrează automat și subiectul măsurării, funcția video fiind astfel indispensabilă. Petentul nu a invocat vreo vătămare care să rezulte de pe urma acestui aspect, astfel că instanța a încuviințat ca fiind relevantă, pertinentă și utilă cauzei proba cu această înregistrare.
Referitor la defăimarea conținutului înregistrării invocată de către petent, instanța constată că petentul nu a indicat un motiv concret pentru care apreciază că nu ar fi întrunite exigențele art. 282 Cod. proc. civ. Instanța constată că înregistrarea video nu reprezintă un înscris pe suport informatic în sensul art. 282 Cod. proc. civ. deoarece nu redă conținutul unui act juridic, așa cum impune respectivul text de lege, fiind un mijloc material de probă care conține informații cu privire la o situație de fapt, conform art. 341 alin. (1) și (2) Cod. proc. civ.
Revenind la temeinicia sancționării, instanța, analizând înregistrarea video, constată că la momentul temporal 16:06:02, pietonul era deja angajat în traversarea marcajului pietonal, moment în care autovehiculul condus de către petent este surprins trecând perpendicular pe trecerea de pietoni, fără ca în prealabil să își reducă viteza în aproprierea trecerii de pietoni. Imposibilitatea acordării priorității în condiții de siguranță se datorează în acest caz vitezei ridicate cu care circula petentul, cele învederate în sensul că o clientă pe care o transporta i-a distras atenția în timpul unei convorbiri nefiind o cauză care să justifice un comportament rutier de natură contravențională.
Astfel, instanța va reține că cele consemnate sub aspect factual în cuprinsul procesului-verbal . nr._ întocmit la data de 04.08.2014. corespund realității, urmând a menține actul constatator ca legal și temeinic.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată petentului, instanța reține că potrivit art. 21 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal contestat.
În ceea ce privește cuantumul amenzii, instanța reține că a fost respectată regula proporționalității între faptele comise și sancțiunea aplicată, această proporționalitate fiind una dintre cerințele impuse prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia aplicării oricăror măsuri restrictive de drepturi, petentului fiindu-i aplicată sancțiunea minimă prevăzută de lege, sancțiune care nu va fi înlocuită cu avertismentul, petentul nefăcând dovada unor împrejurări care să impună reindividualizarea sancțiunii aplicate.
Instanța consideră că se impune menținerea amenzii, ca sancțiune principală, întrucât aceasta asigură aducerea la îndeplinire a componentei represive prin restricția financiară ce se resimte asupra patrimoniului petentului.
Însă cu atât mai mult se impune menținerea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pe drumurile publice pentru o perioadă de 30 de zile, întrucât prin aceasta se aduce la îndeplinire componenta preventivă a sancțiunii, necesară în prezenta cauză, față de aspectul de fapt ce rezultă din înregistrarea video referitor la viteza relativ mare cu care petentul a circulat în preajma marcajului pietonal, în condițiile în care în cazierul auto mai figurează cu abateri similare, în concret referitoare la depășirea vitezei regulamentar admise pe un anumit sector de drum (f. 20) .
Restricționarea pentru o anumită perioadă a dreptului de a conduce poate avea un impact major asupra petentului în sensul disciplinării sale, dar și pentru a dezvolta un sentiment de responsabilitate și respect în desfășurarea unei activități precum conducerea pe drumurile publice, pe care legiuitorul a înțeles să o reglementeze tocmai dată fiind importanța valorilor ce trebuie protejate.
Prin urmare în baza tuturor acestor argumente, instanța consideră că procesul-verbal atacat este legal și temeinic întocmit, astfel că în baza art. 34 din OG nr. 2/2001 urmează a respinge plângerea contravențională formulată de către petentul T. B.-M. ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul T. B.-M., CNP_, domiciliat în Târgu-M., .. 23, jud. M. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE M. cu sediul în Târgu-M., ., jud. M., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 04.08.2014.
Menține procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ întocmit la data de 04.08.2014. ca legal și temeinic.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Târgu-M..
Pronunțată în ședință publică azi, 27.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. V. L. O.
Red./Tehnored. I.V.
2 ex./06.05.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1430/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1421/2015.... → |
|---|
