Plângere contravenţională. Sentința nr. 1668/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ

Sentința nr. 1668/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 09-04-2015 în dosarul nr. 1668/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA TÎRGU M.

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1668

Ședința publică din data de 9 aprilie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: M. DUMITRIȚA S.

GREFIER: C. L.

Pe rolul instanței se află judecarea plângerii contravenționale formulate de petenta S.C. E.ONENERGIE ROMÂNIA S.A., în contradictoriu cu intimata A. NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI, împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/23.06.2014.

În lipsa părților.

Se constată că mersul dezbaterilor este consemnat în încheierea de ședință pronunțată la data de 5 martie 2015, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună eventuale concluzii scrise, a amânat pronunțarea asupra cauzei pentru data de 19 martie 2015, după care, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 26 martie 2015, apoi pentru data de 2 aprilie 2015, iar mai apoi pentru data de astăzi, 9 aprilie 2015, încheierile menționate făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Tîrgu M. la data de 07.07.2015, sub nr._, petenta S.C. E.ON E. România S.A. a chemat în judecată pe intimata A. Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună, în principal, admiterea acțiunii și anularea procesului-verbal de contravenție nr._/23.06.2014 și, în subsidiar, admiterea acțiunii și reindividualizarea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, precum și obligarea intimatei la restituirea sumei de 45.000 lei, achitată cu titlu de amendă contravențională.

În fapt, petenta a arătat că, în urma unui control efectuat la sediul societății, s-a întocmit procesul-verbal prin care s-a reținut săvârșirea următoarelor fapte: 1) la data de 06.01.2014, în calitate de titular al licenței de furnizare a energiei electrice nr. 899, acordată prin Decizia Președintelui A.N.R.E. nr. 2407/22.10.2009, cu modificările și completările E.ON E. România S.A. a întocmit procedura privind soluționarea/medierea neînțelegerilor apărute la încheierea contractelor în domeniul energiei electrice, respectiv procedura cod PCMSM EER-51 ed.1/rev 0, depășind termenul de 45 de zile de la data publicării Ordinului A.N.R.E. nr. 35/05.06.2013 (...); 2) la data de 02.05.2014, în calitate de titular al licenței de furnizare a gazelor naturale nr. 1910, acordată prin Decizia Președintelui A.N.R.E. nr. 3597/04.11.2013, cu modificările și completările E.ON E. România S.A. a întocmit procedura privind soluționarea/medierea neînțelegerilor apărute la încheierea contractelor în domeniul energiei respectiv procedura PCMSM EER-51 ed.4/rev 0, depășind termenul de 45 de zile de la data publicării Ordinului A.N.R.E. nr. 35/05.06.2013 (...).

Petenta a considerat procesul-verbal contestat ca fiind netemeinic și nelegal.

Referitor la prima faptă reținută în sarcina societății, petenta a apreciat că nu pot fi primite susținerile agentului constatator. După cum rezultă din conținutul Condițiilor Asociate Licenței nr. 899 pentru furnizarea de energie electrică, ultimul punct al acestui act este cel cu nr. 53, cuprins în capitolul XI Căi de apel. Așadar, petenta a arătat că fapta imputată nu există, societatea fiind sancționată pentru nerespectarea prevederilor unor puncte care nu se regăsesc în Condițiile asociate Licenței nr. 899. De asemenea, a arătat că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 123/2012, deoarece, prin aceste prevederi, legiuitorul a înțeles să incrimineze doar nerespectarea anumitor condiții asociate licenței, și anume a condițiilor de valabilitate asociate licenței. Or, din procesul-verbal atacat nu rezultă și nici nu se impută petentei faptul că ar fi încălcat condițiile de valabilitate asociate licenței. De altfel, petenta a menționat că nu există niciun act din care să rezulte faptul că societății i-ar fi fost comunicate condițiile de valabilitate asociate licenței nr. 899, în condițiile în care Decizia nr. 41/13.01.2011 privind modificarea Licenței nr. 899 face referire la condițiile asociate licenței, iar nu la condițiile de valabilitate aferente licenței.

Referitor la cea de-a doua faptă reținută în sarcina sa, petenta a arătat că, din interpretarea prevederilor Ordinului A.N.R.E. nr. 35/05.06.2013 rezultă că titularii licențelor de furnizare a energiei electrice erau obligați să întocmească proceduri privind soluționarea/medierea neînțelegerilor apărute la încheierea contractelor în domeniul energiei electrice, în timp ce titularii licențelor de furnizare a gazelor naturale erau obligați să întocmească proceduri privind medierea neînțelegerilor apărute la încheierea contractelor în domeniul gazelor naturale. Or, în cuprinsul actului sancționator, agentul constatator a reținut că petenta ar fi întocmit cu întârziere procedura privind soluționarea/medierea neînțelegerilor apărute la încheierea contractelor în domeniul energiei, fără a menționa la care dintre cele două categorii de contracte a înțeles să se raporteze. Astfel, agentul constatator a realizat doar o descriere formală a faptei, procedând la încheierea unui act care nu întrunește cerințele de legalitate prevăzute imperativ de art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, motiv pentru care, conform art. 17 din actul normativ amintit, se impune anularea procesului-verbal sub acest aspect.

În ceea ce privește solicitarea formulată în subsidiar, petenta a arătat că neînțelegerile apărute la încheierea contractelor reglementate din sectorul energiei electrice și termice produse în cogenerare, precum și cele sectorul gazelor naturale, nu pot privi clauze de importanță majoră, al căror conținut este obligatoriu stabilit de către A.N.R.E. și care nu pot fi negociate de părți. Pericolul social scăzut al faptei, în condițiile arătate, este de natură a justifica înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu cea a avertismentului.

În drept, petenta a invocat prevederile art. 31 și următoarele din O.G. nr. 2/2001, modificată, precum și textele invocate în cuprinsul plângerii, iar, în temeiul art. 223 alin. (3) din Codul de procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

În probațiune, petenta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus la dosar următoarele: procesul-verbal nr._/23.06.2014 de constatare și sancționare a contravențiilor (f. 9-12), înștiințare de plată (f. 13), ordin de plată nr. 5182/25.06.2014 (f. 14), licența pentru furnizarea de energie electrică nr. 899/22.10.2009 (f. 15), condițiile asociate licenței nr. 899 pentru furnizarea de energie electrică (f. 16-23), decizia nr. 41/13.01.2011 privind modificarea licenței nr. 899 pentru furnizarea de energie electrică (f. 24), decizia nr. 3597/04.12.2013 (f. 25), procedura de administrare contracte captivi clienți individuali energie electrică și gaze naturale (f. 26-41), procedura de contractare clienți captivi gaze naturale (f. 42-69), procedura de contractare clienți captivi energie electrică (f. 70-112), procedura de administrare contracte eligibili clienți individuali energie electrică și gaze naturale (f. 113-123).

Prin întâmpinarea depusă la data de 29.09.2014, intimata a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale și, pe cale de consecință, menținerea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate petentei prin procesul-verbal contestat.

Referitor la cadrul juridic aplicabil prezentei cauze, intimata a arătat că A.N.R.E., în calitate de autoritate de reglementare în domeniul energiei electrice, termice, și a gazelor naturale, emite acte administrative de autoritate în baza unei delegări conferite în mod expres de lege și, în considerarea art. 9 alin. (1) lit. k) din O.U.G. nr. 33/2007 și art. 10 alin. (3) lit. ș) din cuprinsul aceluiași act normativ, a emis Ordinul Președintelui A.N.R.E. nr. 35/2013 pentru aprobarea procedurilor privind soluționarea/medierea neînțelegerilor apărute la încheierea contractelor în domeniul energiei. De asemenea, a arătat că petenta este unul dintre participanții atât la piața de energie electrică, cât și la piața de gaze naturale, fiind obligată să respecte atât legislația primară în materie, cât și pe cea secundară, precum și actele administrative cu caracter normativ sau individual emise de ANRE.

Intimata a expus prevederile art. 13 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 123/2012, cele ale art. 4 din Ordinul Președintelui A.N.R.E. nr. 35/2013 și cele ale art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 123/2012.

Referitor la competența de constatare a contravenției, intimata a arătat că constatarea și sancționarea contravențională a abaterilor de la reglementările emise în domeniul gazelor naturale este guvernată de regulile de drept comun, stabilite de O.G. nr. 2/2001, coroborate cu Regulamentul de constatare, notificare și sancționare a abaterilor de la reglementările emise în domeniul energiei aprobat prin Ordinul Președintelui A.N.R.E. nr. 62/2013.

Intimata a precizat că, prin derogare de la dreptul comun, art. 195 alin. (6) din Legea nr. 12/2012 stabilește că aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrise în termen de 2 ani de la data săvârșirii faptei.

Intimata a învederat că natura juridică a contravenției săvârșite de către petentă este cea a unei contravenții continue, fiind constatată la data de 23.06.2014, în urma acțiunii de control de tip verificare desfășurată la data de 26.05.2014. Astfel, faptei contravenționale îi sunt deplin aplicabile prevederile art. 13 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001.

În prezenta cauză, intimata a arătat că data încetării faptei contravenționale coincide cu data constatării de către agentul constatator A.N.R.E. – 23.06.2014, aceasta fiind data de la care începe să curgă termenul de prescripție de 2 ani, amintit anterior.

Referitor la faptele pentru care a fost sancționată petenta, intimata a arătat că petenta a încălcat prevederile art. 4 din Ordinul A.N.R.E. nr. 35/05.06.2013 și condițiile asociate Licenței nr. 899, în sensul că, pe toată perioada de valabilitate a licenței, are obligația de a respecta actele normative și reglementările emise de A.N.R.E.. Faptele petentei constituie contravenții, potrivit art. 93 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 123/2012 și art. 194 pct. 39 din Legea nr. 123/2012, aceasta fiind sancționată cu amendă contravențională în sumă de 90.000 lei, cu posibilitatea achitării, în cel mult 48 de ore de la data comunicării procesului-verbal de contravenție, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege, respectiv 45.000 lei.

Intimata a considerat că prezenta plângere contravențională este neîntemeiată. Referitor la excepția nulității procesului-verbal de contravenție întemeiată pe art. 17 din O.G. nr. 2/2001, intimata a apreciat că petenta a făcut confuzie între dispozițiile art. 16 din O.G. nr. 2/2001 și art. 17 din același act normativ. Astfel, lipsa elementelor prevăzute la art. 16, altele decât cele menționate la art. 17, nu poate avea ca efect anularea procesului-verbal de contravenție, decât în situația în care petenta face dovada că omisiunea în cauză i-a provocat o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal. Intimata a mai arătat că, așa cum rezultă din cuprinsul procesului-verbal, acesta cuprinde atât descrierea faptei și a împrejurărilor în care a fost săvârșită, așa cum prevede art. 16 din O.G. nr. 2/2001, cât și menționarea faptei săvârșite, în sensul dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001.

Intimata a recunoscut faptul că în pagina 1 a procesului-verbal s-a strecurat o eroare materială, în sensul că agentul constatator a făcut referire la pct. 56 și 57 din Condițiile asociate Licenței de furnizare a energiei electrice nr. 899, aceasta fiind numerotarea care se găsea în forma inițială a Condițiilor asociate licenței, așa cum se regăseau în Anexa Deciziei Președintelui A.N.R.E. nr. 2407/22.10.2009, prin care a fost acordată petentei Licența nr. 899. Ulterior, prin Decizia Președintelui A.N.R.E. nr. 41/13.01.2011, a fost modificată Licența nr. 899, schimbându-se și numerotarea condițiilor asociate licenței. Cu toate acestea, obligația titularului licenței de furnizare a energiei electrice, potrivit căreia pe toată durata de valabilitate a licenței, titularul licenței va respecta în totalitate prevederile condițiilor licenței, precum și ale legilor și reglementărilor aplicabile, a fost menținută în cuprinsul condițiilor asociate licenței, regăsindu-se la pct. 33.1 lit. a).

În ceea ce privește susținerea petentei referitoare la incriminarea doar a condițiilor nerespectării anumitor condiții asociate licenței, și anume a condițiilor de valabilitate asociate licenței, intimata a arătat că legea nu distinge între condițiile de valabilitate ale licenței de furnizare a energiei electrice acordate de A.N.R.E. petentei.

Intimata a solicitat instanței să înlăture susținerile petentei, potrivit cărora A.N.R.E. nu i-a comunicat Condițiile asociate licenței, în lipsa oricărei dovezi din partea petentei, cu atât mai mult cu cât aceasta a depus un extras din Condițiile asociate licenței nr. 899, așa cum acestea au fost aprobate inițial prin Decizia Președintelui A.N.R.E. nr. 2407/22.10.2009.

Referitor la cea de-a doua faptă reținută în sarcina petentei, intimata a arătat că, în calitate de titulară a unei licențe de furnizare a energiei electrice, cât și a unei licențe de furnizare a gazelor naturale, petenta avea obligația de a întocmi cele două proceduri menționate în mod expres de dispozițiile Ordinului Președintelui A.N.R.E. nr. 35/2012. Intimata a considerat că susținerile petentei sunt doar o încercare de a induce în eroare instanța de judecată, întrucât mențiunea agentului constatator din cuprinsul procesului-verbal – pagina 2, nu este nimic altceva decât titlul Procedurii.

Intimata a evidențiat faptul că domeniul de reglementare denumit generic al energiei, cuprinde cele două sectoare reglementate, respectiv energie electrică și gaze naturale, petenta cunoscând acest aspect, deoarece deține licențe de furnizare acordare de A.N.R.E. pe fiecare dintre cele două sectoare.

În altă ordine de idei, intimata a precizat că actul a cărui anulare se solicită de către contestatoare a fost încheiat cu respectarea tuturor prevederilor legale în materie, împrejurare care rezultă implicit și din faptul că petenta a achitat amenda. De asemenea, intimata a evidențiat că procesul-verbal de contravenție întrunește toate condițiile de formă și de fond prevăzute de O.G. nr. 2/2001.

În ceea ce privește cererea de restituire a sumei de 45.000 lei, achitată cu titlu de jumătate din minimul amenzii contravenționale, intimata a arătat că suma s-a făcut venit la bugetul de stat, neintrând în patrimoniul intimatei, motiv pentru care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei față de acest capăt de cerere.

Intimata a solicitat respingerea cererii formulate în subsidiar de către petentă, în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii contravenționale cu cea a avertismentului, arătând că scopul aplicării sancțiunii a fost acela de a disciplina operatorul economic în cauză, având atât un caracter preventiv, cât și unul corectiv.

În drept, intimata a invocat art. 205-208 din Codul de procedură civilă, Legea nr. 123/2012, O.U.G. nr. 33/2007, O.G. nr. 2/2001, Regulamentul de constatare, notificare și sancționare a abaterilor de la reglementările emise în domeniul energiei, aprobat prin Ordinul Președintelui A.N.R.E. nr. 62/2013, Ordinul Președintelui A.N.R.E. nr. 35/2013, iar, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

În probațiune, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus la dosar: procesul-verbal nr._/23.06.2014 de constatare și sancționare a contravențiilor (f. 141-144), înștiințare de plată (f. 145), adresa A.N.R.E. nr._/17.06.2014 (f. 146-147), împuternicire nr. 63/23.06.2014 (f. 148), raport de control de tip verificare (f. 149-157), mandat de control (f. 158), notă de necesitate (f. 159-160), Decizia nr. 2407/22.10.2009 privind acordarea licenței pentru furnizarea de energie electrică societății comerciale E.ON Gaz România S.A. (f. 163), Licența pentru furnizarea de energie electrică nr. 899/22.10.2009 (f. 164), Condițiile asociate Licenței nr. 899 pentru furnizarea de energie electrică (f. 165-174), Decizia nr. 3097/23.12.2010 privind modificarea Licenței nr. 899 pentru furnizarea de energie electrică acordate societății comerciale E.ON Gaz România S.A. prin Decizia nr. 2407/22.10.2009 (f. 175-) Decizia nr. 3074/22.12.2010 (f. 176), Condițiile asociate Licenței nr. 899 pentru furnizarea de energie electrică (f. 177-196), Decizia nr. 41/13.01.2011 (f. 197), Licența pentru furnizarea de energie electrică nr. 899/22.10.2009 (f. 198).

Prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 20.10.2014, petenta a reiterat susținerile și argumentele formulate în cuprinsul plângerii contravenționale.

La termenul de judecată din data de 05.03.2015, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei cu privire la capătul de cerere privind restituirea sumei de 45.000 lei achitată cu titlu de amendă contravențională, pentru considerentele care se regăsesc în încheierea de ședință pronunțată la acea dată.

În cauză, instanța a încuviințat administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.

Față de dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța este datoare să verifice respectarea termenului de formulare a plângerii împotriva procesului-verbal, termen prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, astfel că, în prezenta cauză, instanța constată că, procesul-verbal de contravenție a fost înmânat petentei la data de 23.06.2014 (f. 9-12), iar prezenta plângere a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Tîrgu M. la data de 07.07.2014, respectându-se termenul legal de 15 zile, termen calculat conform prevederilor art. 181 din Noul Cod de procedură civilă.

Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._ din data de 23.06.2014, încheiat de intimata A. Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, petentei i-a fost aplicată sancțiunea contravențională principală a amenzii în cuantum de 40.000 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 93 alin. 1 pct. 4 din Legea nr. 123/10.07.2012 și sancționate de art. 93 alin. 2 pct. 2 lit. b din același act normativ, precum și sancțiunea contravențională principală a amenzii în cuantum de 50.000 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 194 pct. 39 din Legea nr. 123/10.07.2012 și sancționate de art. 195 alin. 1 pct. 2 lit. c din același act normativ.

Pentru a se dispune aceste măsuri, s-a reținut că, la data de 06.01.2014, în calitate de titular al licenței de furnizare a energiei electrice nr. 899, acordată prin Decizia Președintelui A.N.R.E. nr. 2407/22.10.2009, cu modificările și completările ulterioare, S.C. E.ON E. România S.A. a întocmit procedura privind soluționarea/medierea neînțelegerilor apărute la încheierea contractelor în domeniul energiei electrice, respectiv procedura cod PCMSM EER-51 ed.1/Rev 0, depășind termenul de 45 de zile de la data publicării Ordinului A.N.R.E. nr. 35/05.06.2013 pentru aprobarea procedurilor privind soluționarea/medierea neînțelegerilor apărute la încheierea contractelor în domeniul energiei în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv data de 02.08.2013, conform dispozițiilor art. 4 din același act normativ. În ceea ce privește cea de a doua faptă, s-a reținut că, la data de 02.05.2014, în calitate de titular al licenței de furnizare a gazelor naturale nr. 1910, acordată prin Decizia Președintelui A.N.R.E. nr. 3597/04.11.2013, cu modificările și completările ulterioare S.C. E.ON E. România S.A. a întocmit procedura privind soluționarea/medierea neînțelegerilor apărute la încheierea contractelor în domeniul energiei, respectiv procedura cod PCMSM EER-51 Ed. 2/Rev 0, depășind termenul de 45 de zile de la data publicării Ordinului A.N.R.E. nr. 35/05.06.2013 pentru aprobarea procedurilor privind soluționarea/medierea neînțelegerilor apărute la încheierea contractelor în domeniul energiei în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv data de 02.08.2013, conform dispozițiilor art. 4 din același act normativ.

Procesul-verbal a fost semnat de reprezentantul petentei, cu mențiunea: ”Considerăm netemeinică și injustă aplicarea sancțiunilor conform prezentului proces-verbal”.

Respectând prevederile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța este datoare să verifice legalitatea și temeinicia proceselor-verbale atacate pe baza probelor administrate și să hotărască asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite sau asupra măsurii confiscării.

Sub aspectul legalității, prin prisma art. 17 din același act normativ, care prevede cazurile de nulitate absolută ce pot fi invocate din oficiu, instanța constată că actul a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente în cauză. Astfel, în procesul-verbal se regăsesc atât numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul persoanei juridice contraveniente, fapta săvârșită, cât și data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

În ceea ce privește critica petentei privind descrierea pur formală a celei de a doua fapte contravenționale reținute în sarcina sa, instanța constată că aceasta nu este întemeiată. Astfel, în cuprinsul procesului-verbal atacat se menționează că petenta a săvârșit fapta în calitate de titular al licenței de furnizare a gazelor naturale nr. 1910, acordată prin Decizia Președintelui A.N.R.E. nr. 3597/04.11.2013, în condițiile în care săvârșirea primei fapte a fost reținută ca fiind săvârșită în calitate de titular al licenței de furnizare a energiei electrice nr. 899, acordată prin Decizia Președintelui A.N.R.E. nr. 2407/22.10.2009, de unde rezultă că cele două fapte nu sunt identice și nu au fost reținute pentru neîndeplinirea aceleiași obligații legale. Pentru aceste considerente, nici critica petentei privind încălcarea principiului non bis în idem nu este întemeiată.

Sub aspectul temeiniciei, plecând de la prevederile art. 47 din O.G. nr. 2/2001, care fac trimitere la prevederile Codului de procedură civilă, instanța, având în vedere și prevederile art. 270 din Noul Cod de procedură civilă, reține că procesul-verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, iar, în virtutea art. 249 din Noul Cod de procedură civilă, pentru a dovedi o situație contrară celei reținute în procesul-verbal, sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal.

Procesul-verbal de constatare a contravenției, are, așadar, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară. A conferi forță probantă unui înscris nu echivalează cu negarea prezumției de nevinovăție, ci poate fi considerat o modalitate de stabilire legală a vinovăției, în sensul art. 6 alin. 2 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale.

Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku contra Franței, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că prezumțiile sunt permise de Convenție, dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării, de unde rezultă faptul că nici prezumția de nevinovăție și nici prezumția de veridicitate a procesului-verbal de contravenție nu au caracter absolut.

Prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care, prin aplicarea ei, s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrară celor consemnate în procesul-verbal, deși din probele administrate de organul din care face parte agentul constatator instanța nu poate fi convinsă de vinovăția contravenientului, dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Însă, în prezenta cauză, instanța constată faptul că petenta nu a reușit să facă proba contrară celor reținute în procesul-verbal atacat.

Astfel, în ceea ce privește prima faptă reținută în sarcina petentei, potrivit art. 93 alin. 1 pct. 4 din Legea nr. 123/10.07.2012 a energiei și gazelor naturale, constituie contravenție nerespectarea condițiilor de valabilitate asociate licențelor/atestatelor/autorizațiilor emise de A.N.R.E., iar, potrivit art. 93 alin. 2 pct. 2 lit. b din același act normativ, astfel cum era în vigoare la data încheierii procesului-verbal atacat, această contravenție se sancționa în cazul persoanelor juridice cu o amendă între 40.000 lei și 200.000 lei.

De asemenea, potrivit art. 2 din Ordinul nr. 35 din 5 iunie 2013 pentru aprobarea procedurilor privind soluționarea/medierea neînțelegerilor apărute la încheierea contractelor în domeniul energiei, participanții la piața de energie electrică și termică produsă în cogenerare, precum și la piața de gaze naturale vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar, conform art. 4 din același act normativ, pentru asigurarea soluționării neînțelegerilor la nivelul titularilor de licență, aceștia vor elabora proceduri proprii pentru aplicarea prevederilor prezentului ordin, în termen de 45 de zile de la data publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Totodată, potrivit pct. 33 pct. 1 din Condițiile asociate Licenței nr. 899 pentru furnizarea de energie electrică (f. 181 verso), astfel cum au fost modificate prin Decizia nr. 41/13.01.2011 (f. 197), pe toată durata de valabilitate a licenței, titularul licenței va respecta prevederile Condițiilor asociate licenței, legii și modificărilor aduse ulterior acesteia, legilor aplicabile, reglementărilor aplicabile, emise de A. competentă, normativelor, prescripțiilor, standardelor și altor acte normative în vigoare în sectorul energiei electrice.

Așadar, petenta, în calitate de titular al licenței de furnizare a energiei electrice nr. 899, acordată prin Decizia Președintelui A.N.R.E. nr. 2407/22.10.2009 și modificată prin Decizia Președintelui A.N.R.E. nr. 41/13.01.2011, avea obligația de a respecta reglementărilor aplicabile, emise de A. competentă, respectiv inclusiv Ordinul nr. 35/2013, nerespectarea acestuia constituind contravenție, în condițiile în care obligația de a respecta reglementările în vigoare era o obligație menționată în condițiile de valabilitate asociate licenței nr. 899 emisă de A.N.R.E..

Instanța nu poate reține critica petentei potrivit căreia respectiva licență nu are condiții de valabilitate asociate acesteia, ci doar condiții asociate, având în vedere că, potrivit licenței aflate în copie la fila nr. 198 dosar, respectiva licență este valabilă conform condițiilor asociate, de unde rezultă că toate condițiile asociate sunt condiții de valabilitate asociate licenței.

Or, în condițiile în care petenta nu a negat faptul că a depășit termenul prevăzut de art. 4 din Ordinul nr. 35/2013, adică 02.08.2014, în condițiile în care ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I la data de 17.07.2014, întocmind procedura privind soluționarea/medierea neînțelegerilor apărute la încheierea contractelor în domeniul energiei electrice, respectiv procedura cod PCMSM EER-51 ed.1/Rev 0, doar la data de 06.01.2014, instanța constată că sunt îndeplinite cumulativ elementele constitutive ale primei fapte contravenționale reținute în sarcina acesteia.

În ceea ce privește cea de a doua faptă reținută în sarcina petentei, potrivit art. 194 pct. 39 din Legea nr. 123/10.07.2012 a energiei și gazelor naturale, constituie contravenție la normele privind desfășurarea activităților în sectorul gazelor naturale nerespectarea ordinelor și deciziilor A.N.R.E., altele decât cele prevăzute în cuprinsul prezentului articol, iar, potrivit art. 195 alin. 1 pct. 2 lit. c din același act normativ, această contravenție se sancționează în cazul persoanelor juridice cu o amendă între 50.000 lei și 100.000 lei.

În cazul acestei contravenții, instanța constată că este incriminată în mod direct nerespectarea ordinelor și deciziilor A.N.R.E., astfel încât, termenul pentru elaborarea procedurii proprii pentru aplicarea prevederilor prezentului ordin, fiind tot de 45 de zile de la data publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I, acesta a expirat la data de 02.08.2015, iar petenta și-a îndeplinit obligația la data de 02.05.2014, aspect necontestat de către petentă.

În ceea ce privește critica petentei, deși instanța a constatat în cadrul analizării legalității procesului-verbal atacat că nu este încălcat principiul non bis in idem, va mai menționa doar faptul că obligația elaborării procedurilor proprii pentru asigurarea soluționării neînțelegerilor la nivelul titularilor de licență revine potrivit art. 2 din Ordinul nr. 35/2013 tuturor participanților la piața de energie electrică și termică produsă în cogenerare, precum și la piața de gaze naturale. Or, petenta fiind participant atât la piața de energie electrică cât și la cea de gaze naturale, avea obligația de a întocmi două astfel de proceduri, astfel cum s-a și realizat, însă cu întârziere, cât și obligația de a respecta toate reglementările și ordinele din cele două domenii.

Față de aspectele învederate în cauză, întrucât petenta nu a făcut dovada unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal atacat, fiind îndeplinite cumulativ elementele constitutive și ale celei de a doua fapte contravenționale reținute în sarcina acesteia, iar conduita acesteia se situează în sfera ilicitului contravențional, instanța constată că forța probantă a procesului-verbal atacat nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.

Cât privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată petentei, instanța reține că, potrivit art. 21 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal contestat.

În ceea ce privește cuantumul amenzilor, instanța reține că a fost respectată regula proporționalității între faptele comise și sancțiunea aplicată, această proporționalitate fiind una dintre cerințele impuse prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia aplicării oricăror măsuri restrictive de drepturi, petentei fiindu-i aplicate sancțiunile minime prevăzută de lege, respectiv 40.000 lei pentru prima faptă și 50.000 lei pentru cea de a doua faptă, aceasta nedemonstrând existența niciunei circumstanțe de natură să conducă la înlocuirea sancțiunilor amenzii cu sancțiunea avertismentului.

Faptul că până la elaborarea celor două proceduri cu întârziere nu a existat niciun caz de neînțelegere contractuală care să necesite soluționarea/medierea, nu reprezintă un aspect care să conducă la aplicarea avertismentului, în condițiile în care petenta a întârziat un timp îndelungat, de 5 luni și respectiv 9 luni, în elaborarea procedurilor, și deși a recunoscut întârzierea, nu a acceptat faptul că aceste întârzieri reprezintă contravenții, astfel încât încă nu a realizat gravitatea faptelor săvârșite.

Față de situația de drept și de fapt expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunile aplicate sunt corect individualizate, astfel încât, în temeiul art. 34 și următoarele din O.G. nr. 2/2001, va respinge plângerea contravențională formulată de petenta S.C. E.ON E. România S.A., împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._ din data de 23.06.2014, încheiat de intimata A. Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, ca neîntemeiată.

De asemenea, având în vedere că la termenul de judecată din data de 05.03.2015 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei cu privire la capătul de cerere privind restituirea sumei de 45.000 lei achitată cu titlu de amendă contravențională, instanța urmează să respingă cererea petentei de obligare a intimatei la restituirea sumei de 45.000 lei achitată cu titlu de amendă contravențională ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Cu privire la cheltuielile de judecată, instanța, văzând prevederile art. 453 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, potrivit cărora, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, precum și soluția ce urmează să fie pronunțată cu privire la petitul principal al cererii de chemare în judecată, va respinge ca neîntemeiată și cererea petentei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

De asemenea, având în vedere principiul disponibilității care guvernează procesul civil, instanța va lua act că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge plângerea contravențională formulată de petenta S.C. E.ON E. România S.A., cu sediul în Tîrgu M., ., jud. M., înmatriculată în Registrul Comerțului sub nr. J_, având C.U.I._, cont bancar RO46BRDE270SV_ deschis la Banca Română pentru Dezvoltare Tîrgu M., împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._ din data de 23.06.2014, încheiat de intimata A. Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, cu sediul în București, .. 3, sector 2, având C.I.F._, cont bancar RO24TREZ7005025XXX000284 deschis la A.T.C.P.M.B., ca neîntemeiată.

Respinge cererea petentei de obligare a intimatei la restituirea sumei de 45.000 lei achitată cu titlu de amendă contravențională ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Respinge ca neîntemeiată cererea petentei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Ia act că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cerere de apel care se depune la Judecătoria Tîrgu M..

Pronunțată în ședință publică, azi, 09.04.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

M. DUMITRIȚA S. C. L.

4 ex./13.10.2015

Redactat: M.D.S.

Tehnoredactat: C.L.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 1668/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ