Plângere contravenţională. Sentința nr. 244/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 244

Ședința publică din data de 26 ianuarie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: C. S. A. R.

GREFIER: S. C.

Se află pe rolul instanței judecarea plângerii contravenționale formulată de către petentul S.C. B. F. S.R.L., în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – I.S.C.T.R.

În lipsa părților.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

În continuare, instanța constată că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12 ianuarie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință care face parte integrantă din prezenta, termen la care, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 26 ianuarie 2015.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cererii, constată:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu M. la data de 21.07.2015 sub nr._, petenta . chemat în judecată pe intimata I. TERITORIAL DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER, I. TERITORIAL 8 și a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună în principal, anularea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din 04.07.2014, iar în subsidiar, reindividualizarea sancțiunii și înlocuirea amenzii cu avertisment.

În motivare, petenta a arătat că a fost sancționată pentru nerespectarea perioadei minime de odihnă zilnică cu mai mult de oră dar mai puțin de două ore și 30 minute, respectiv în perioada_, ora 23,59 –_, ora 9,06, timp de odihnă 9 ore și 6 minute, față de 11 ore prevăzute în legislație.

Se susține că procesul verbal este lovit de nulitate, fiind încălcat cu încălcarea prevederilor OG 2/2001, fiind întocmit în lipsa contravenientei, iar cât privește atestarea acestui fapt de către un martor s-a făcut mențiunea inexactă că nu a putut fi identificat nici un martor, or la momentul întocmirii actului de constatare era prezent conducătorul auto N. Iveghes V., care putea să aibă calitatea de martor.

De asemenea, se învederează că în procesul verbal de contravenție, agentul constatator a făcut o descriere a faptei încălcând prevederile O.G. 2/2001 respectiv art.16 alin (1).

Totodată, susține că prevederile art.8 alin.2 pct.5 din O.G. 37/2007, trebuie să fie interpretate coroborat cu art. 4 și 8 Regulamentului 561/2006 pentru a stabili sensul noțiunii de perioadă minimă de odihnă zilnică, arătând că față de listările efectuate de pe aparatul tahograf de către agentul constatator, se poate observa că în mod corect conducătorul auto a efectuat perioada de odihnă zilnică redusă în perioada 19.06.2014 ora 23,59 - 20.06.2014 ora 09,06 timp de odihnă 9 ore așa cum prevede legislația, 9 ore și nu 11 ore, cum în mod greșit a menționat agentul constatator.

În ceea ce privește petitul subsidiar, consideră că raportat la modul concret de săvârșire a faptei și circumstanțele societății, austeritatea financiară în care se află și faptul că nu a mai fost sancționată contravențional, este îndreptățită să solicite înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.

Mai mult a menționat că, conducătorul auto ne-a comunicat că era îndreptățit la efectuarea perioadei de odihnă zilnică redusă.

În drept, a invocat prevederile OG 2/2001.

La data de 25.09.2014, intimatul a depus la dosar întâmpinare (f. 11-16), în care a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulată, ca netemeinică si nelegală și menținerea procesului verbal . nr._/04.07.2014.

Față de motivele de nelegalitate invocate a arătat ca acestea sunt nefondate.

Cât privește lipsa martorului la încheierea procesului verbal de contravenție, a arătat că acesta nu constituie motiv de nulitate, dacă potrivit art. 19 alin. 3 din OG nr. 2/2001, în cuprinsul procesului verbal de contravenție s-au consemnat motivele care au dus la încheierea actului sancționator în acest mod.

Intimatul a solicitat să se constate că procesul-verbal nu prezintă vicii de formă de natură a-i afecta legalitatea, cuprinzând toate rubricile legale, completate în mod corespunzător cu respectarea dispozițiilor prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

In ceea ce privește fondul cauzei, intimata a învederat că, în urma verificării electronice cu programul de control din dotarea ISCTR-ului a cardului conducătorului auto pentru perioada 06.06,_14 ora 16:07, a rezultat nerespectarea perioadei minime de odihna zilnica cu mai mult de o ora, dar mai puțin de doua ore si 30 minute. Astfel, în perioada 19.06.2014 ora 23:59 - 20.06.2014 ora 09:06, timpul de odihna a reieșit de 09:06 ore fata de 11 ore prevăzut de legislație, adică este prea scurt cu 01:54 ore, motiv pentru care s-a întocmit formularul de control in trafic . nr._ semnat de către conducătorul auto și i s-a înmânat un exemplar.

În continuare, intimata invocând prevederile art.8 din Regulamentul (CE) nr.561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului coroborat cu art. 4 lit. g din același act normativ, a arătat că conducătorul auto nu a respectat perioada de repaus zilnic normal de 11 ore neîntrerupt, el efectuând doar o perioada de 9:06 ore de odihna neîntrerupta, lipsind astfel ora 01:54 până la îndeplinirea timpului de odihna zilnic de 11 ore. A arătat că conducătorul auto luase deja 3 perioade de odihnă zilnică redusă la 9 ore, astfel că avea obligația ca restul perioadelor de odihnă să fie de cel puțin 11 ore neîntrerupte.

Totodată, a învederat că fapta contravenționala constatată și reținută în actul constatator, este încadrată de către legiuitor ca fiind o încălcare grava a dispozițiilor Regulamentului (CE) 561/2006 și este prevăzută de art.8 alin.(2) din OGR 37/2007 modificată si completata cu OG 21/2009, aprobată cu Legea 52/2010.

Astfel, se arată că nerespectarea perioadelor de conducere si de odihna sunt considerate fapte contravenționale cu un pericol social mare, deoarece nerespectarea acestora pune in pericol atât siguranța circulației cât și pe cea a participanților la traficul rutier, respectiv oboseala la volan și neodihna sunt principalele cauze a accidentelor rutiere.

Referitor la condiția producerii unui prejudiciu, arată că aceasta nu face parte din conținutul constitutiv al contravenției, neavând relevanta asupra individualizării sancțiunii contravenționale.

Cu privire la lipsa pericolului social al faptei săvârșite invocată de către societatea contravenienta, a mai precizat că potrivit art. 21 alin.3 din OG 2/2001, agentul constatator a individualizat in mod corect si legal sancțiunea aplicata, ținând cont de toate criteriile prevăzute în acest text de lege, încadrând fapta Ia minimum prevăzut de către legiuitor, adică 3000 Iei.

De asemenea, având in vedere pericolul social abstract, evaluat de legiuitor in momentul elaborării normei legale ca fiind unul ridicat, susține că . nu poate beneficia de niciun fel de circumstanțe de natura atenuanta care sa justifice înlocuirea unei amenzi de 3000 lei cu sancțiunea avertismentului.

Mai mult, învederează că prin intermediul acestor controale efectuate in trafic, este verificata repartizarea pauzelor, astfel încât sa se prevină conducerea abuziva, întrucât presiunile economice și concurența din domeniul transporturilor rutiere au condus la nerespectarea de către firmele de transport a unor norme, în special a celor legale de timpul de conducere și odihnă stabilite prin Regulamentul (CE) 561/2006 sau Acordul A.E.T.R., întrucât infracțiunile si fraudele caracteristice pun în pericol siguranța rutieră și sunt inacceptabile, din motive concurențiale, pentru firmele care respectă aceste norme.

În drept a invocat prevederile HG 1088/2011; OG 26/2011; OG 37/2007; OMTI 980/2011; OG 27/2011; Regulamentului (CE) nr.1.071/2009 ; Regulamentul (CE) 1.072/2009; Regulamentul (CE) 1.073/2009.

În probațiune, au fost depuse la dosar, în copie: procesului verbal contestat (f.4, 18), formular de control în trafic și copie licență (f.19), copie talon, CI și permis de conducere petent (f.20), diagrame (f.21-22).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție . nr._/4.07.2014, ora 16,20, petenta a fost sancționată contravențional, cu amendă în cuantum de 3000 lei, în temeiul art. 8 alin.2 pct.5 coroborat cu art. 9 alin.1 lit. d din OG 37/2007, reținându-se că în data de 04.07.2014, s-a constatat că, în ceea ce privește pe conducătorul auto N. Iveghes V., nu a fost respectată perioada minimă de odihnă zilnică cu mai mult de o oră dar mai puțin de două ore și 30 minute.

Actul a fost încheiat în absența reprezentantului petentei și în lipsa unui martor asistent, menționându-se motivele pentru care nu s-a putut asigura prezența unui martor asistent.

Prin plângerea de față petenta susține că actul contestat este lovit de nulitate absolută, în temeiul art. 16, 17 și 19 din OG 2/2001, iar cu privire la fapta reținută în sarcina sa arată că nu a săvârșit fapta descrisă în cuprinsul procesului verbal de contravenție, conducătorul auto a efectuat perioada de odihnă zilnică prevăzută de art. 8 din Regulamentul CE 561/2006.

Instanța, procedând în temeiul art.34 din OG 2/2001 la verificarea legalității procesului verbal de contravenție, constată că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art.17 din OG 2/2001, iar susținerile petentei privind lipsa obiecțiunilor contravenientei, nu pot conduce la anularea procesului verbal. Actul a fost încheiat în lipsa reprezentantului acesteia, astfel că nu s-au formulat obiecțiuni, organul constatator neavând ce să consemneze.

Apoi, încheierea procesului verbal de contravenție în lipsa unui martor asistent este sancționată cu nulitatea relativă, nulitate care operează în condițiile existenței unei vătămări, vătămare care nu a fost dovedită în cauză atât timp cât petenta a avut posibilitatea să administreze dovezi cu privire la cele invocate.

Pe fond, instanța reține că, potrivit art. 8 alin.1 pct.5 din OG 37/2007, forma în vigoare la data de_ - data constatării faptei, constituie contravenție, ,,nerespectarea perioadei minime de odihnă zilnică cu două ore și 30 de minute sau mai mult".

Petenta susține că potrivit diagramele tahograf, conducătorul auto a efectuat perioada de repaus zilnic redusă, potrivit definiției dată la art. 4 alin.1 lit. g din Regulamentul CE nr. 561/2006.

Analizând documentele atașate la întâmpinare, rezultă că ceea ce cuprinde actul constatator corespunde cu conținutul diagramei tahograf. Astfel, se poate constata că șoferul a condus de la ora 20.02 la ora 23.59, a urmat o pauză de 9 și 6 minute, în condițiile în care aceasta era cea de a patra perioadă de repaus zilnic redusă efectuată de conducătorul auto.

În aceste condiții, în mod legal petenta a fost sancționată contravențional.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, instanța reține că, potrivit art.21 alin.3 din OG 2/2001, sancțiunea se aplică în raport de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, ținând seama de gradul de pericol social al acesteia, urmările faptei, persoana făptuitorului, limitele sancțiunii prevăzute în actul normativ.

Pornind de la aceste criterii, instanța reține că fapta săvârșită prezintă un grad de pericol social ridicat prin aceea că, nerespectarea timpilor de odihnă a conducătorilor auto pun în pericol circulația pe drumurile publice, urmărindu-se prin sancționarea acestor fapte prevenirea de accidente rutiere.

Ținând seama că, prin procesul verbal de contravenție petentei i-a fost aplicată sancțiunea amenzii de 3000 de lei, dozată în mod corespunzător gradului de pericol social al faptei, în temeiul art. 34 din OG 2/2001, instanța reține că plângerea formulată este neîntemeiată, motiv pentru care o va respinge și implicit va menține procesul verbal de constatare a contravenției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petenta ., CUI RO26511386, cu sediul în Baia M., ., . în contradictoriu cu intimatul I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier – I.S.C.T.R Regiunea nr. 8, Sibiu cu sediul în București, .. 38, sector 1, C._, reprezentată prin ing. D. Ș., inspector de stat șef și cj. L. V. B. și sediul procesual ales în Șelimbăr, ., ., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/04.07.2014.

Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, cererea de apel se depune la Judecătoria Tîrgu-M..

Pronunțată potrivit art. 396 alin.2 Cod procedură civilă, azi, 26.01.2015.

PREȘEDINTE

C. S. A. R.

GREFIER

S. C.

Redactat: C.S.A.R.

tehnoredactat: S.C.

_ ; 4 exemplare.