Plângere contravenţională. Sentința nr. 3094/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3094/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 3094/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÎRGU-M.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3094
Ședința publică din data de 17 iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. I. F.
GREFIER: M. M. S.
Pe rol soluționarea plângerii contravenționale formulată de petenta ., în contradictoriu cu intimatul ITM M..
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată prezența reprezentantului petentei, avocat B. I. S. și a martorului F. K., lipsă fiind reprezentantul legal al intimatului.
Procedura de citare este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei, după care:
S-a procedat, sub prestare de jurământ, la audierea martorului F. K., declarația acestuia fiind semnat și atașată la dosarul cauzei.
Reprezentantul petentei arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat în cauză, instanța încheie faza procedurii probatorii și acordă cuvântul în fond.
Reprezentantul petentei solicită admiterea plângerii contravenționale astfel cum a fost formulată, respectiv anularea procesului verbal de contravenție contestat și, pe cale se consecință, anularea măsurii de sancționare iar, în subsidiar, solicită anularea în parte a procesului verbal contestat și, pe cale de consecință pronunțarea avertismentului, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul petentei arată că starea de fapt este diferită față de starea de fapt reținută în procesul verbal contestat. În primul rând, este vorba de o fată de 16 ani care a ajutat o vânzătoare stând la tejghea, neservind pe nimeni, cât timp vânzătoarea s-a întors de la toaletă. Consideră că este un abuz din partea inspectorilor ITM, cât timp acea fată nu a fost remunerată.
În ceea ce privește martora audiată la termenul de azi, reprezentantul petentei arată că situați este la fel de clară deoarece aceasta, în luna octombrie 2014, a întreprins toate demersurile necesare angajării, a semnat contractul de muncă în data de 30.10.2014, cu începere de la 01.11.2014.
Față de actele și luările dosarului, instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg.M. la data de 27.02.2015 sub nr._, petenta ., a chemat in judecată pe intimatul ITM M., solicitând anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/11.02.2015 și, pe cale de consecință anularea măsurii de sancționare iar, în subsidiara solicitat anularea in parte a procesului verbal și, pe cale de consecință pronunțarea avertismentului, fiind la prima abatere.
În motivarea in fapt a plângerii contravenționale s-a arătat că în data de 02.02.2015 s-a efectuat un control de către inspectorii ITM M. la sediul societății petente, control în urma căruia s-a dispus sancționarea cu amendarea cu suma de 20.000 lei, deoarece, din verificările inspectorilor, reiese faptul ca, societatea a primit la munca in incinta magazinului alimentar, fara a fi semnat un contract individual de munca, o persoana si anume pe domnișoara M. Zselyke, nepoata minora a administratorului. La un moment dat, susțin inspectorii a mai venit o a doua persoana, numita R. Fogorasi E., care era la baia si a efectuat activitati specifice de vanzare, servind clienții si incasand bani.
S-a mai arătat că administratorul societatii a prezentat un formular de contract individual de munca in data de 03.02.2015, la sediul ITM încheiat cu F. K. cu data începerii activitatii de 01.10.2014, dar care nu era semnat de nici o parte, nefiind manifestat acordul de voința al părtilor in vederea incheierii in forma valabila a contractului. Din verificarea registrului general de evidenta al salariaților s-a constatat ca societatea a transmis doua contracte individuale de munca pentru F. K., unul cu nr.8/30.10.2014, cu data începerii activitatii din 01.11.2014, transmis in data de 31.10.2014 si un al doilea cu nr.8/18.10.2014 cu data începerii activitatii din 20.10.2014 transmis in data de 27.11.2014. Conform statelor de plata si a foilor colective de prezenta, F. K. nu este evidentiata in luna octombrie 2014, doar in luna noiembrie 2014, integral lucrata.
În continuare s-a arătat că inspectorii nu au luat in considerare niciun argument si astfel, subscrisa Z. . sanctionata contravențional cu amenda in cuantum de 20.000 lei, conform articolului art. 260 alin.l lit. c din Legea 53/2003, republicata, pentru munca la negru a nepoatei minore M. Zselyke.
Se consideră că nepoata de bunic M. Zselyke atat cat a ajutat in magazin, pana a venit vanzatoarea de la baie, a fost sanctionata, pe nedrept pentru munca la negru de inspectorii ITM, care au dat dovada de exces de zel. Ea este eleva, si nu are nevoie de un loc de muncă, deci nu are nevoie de un salar si daca își ajută ocazional, în afara orelor de școala, bunicul, stand de plăcere la supraveghere, nu credem ca poate fii socotita munca la negru.
S-a mai arătat de către societatea petentă că nu considera că această activitate de ajutor a nepoatei, poate fii considerată „muncă la negru” datorită in primul rand calității pe care o are, fiind ceva obișnuit sa intre in magazin si sa o ajute pe vanzatoare daca acesta din urma are nevoie.
În drept, au fost invocate prevederile OG nr. 2/2001.
La data de 31.03.2015, intimatul ITM M. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulată de petentă împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat și menținerea în întregime a acestuia, ca fiind legal și temeinic.
În motivarea in fapt, s-a arătat că inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului T. de Muncă M. au efectuat un control la S.C. Z. .. Aceștia au verificat modul în care sunt respectate prevederile legale în vigoare, din domeniul relațiilor de muncă. Cu această ocazie, inspectorii de muncă au constatat faptul că S.C. Z. .. a primit la muncă două persoane, mai precis pe M. Zselyke și pe F. K., fără să încheie cu aceste persoane contracte individuale de muncă în formă scrisă potrivit prevederilor art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003, republicată - Codul muncii. Totodată, S.C. Z. .. nu a respectat prevederile art. 4 alin. 1 litera c) din H.G. nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților deoarece nu a transmis în registrul general de evidență a salariaților perioadele de suspendare ale contractului individual de muncă al salariatei B. M..
Având în vedere cele constatate, s-a întocmit procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/11.02.2015 prin care, pentru primirea la muncă a celor două persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003, republicată - Codul muncii, s-a aplicat S.C. Z. .. sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum minim de_ lei pentru fiecare persoană pe care a primit-o la muncă fără contract individual de muncă. în total_ lei, conform art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003 republicată - Codul Muncii, care prevede că, „primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16, alin. 1 ”constituie contravenție și se sancționează „cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată”. Pentru cea de-a doua faptă constatată de inspectorii de muncă, aceștia au aplicat sancțiunea cu avertisment.
S-a menționat că procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/11.02.2015 respectă în totalitate prevederile legale în vigoare.
S-a mai arătat că inspectorii de muncă au constatat că S.C. Z. .. a primit la muncă două persoane cărora nu le-a încheiat contracte individuale de muncă, încălcând astfel cerințele legiuitorului. Astfel, au identificat-o pe M. Zselyke în timp ce servea clienții din magazinul S.C. Z. .. și încasa bani de la clienți. Planșele foto prezentate de inspectorii de muncă, confirmă această realitate. În cuprinsul fișei de identificare pe care a completat-o și a semnat-o la locul de muncă al S.C. Z. .., M. Zselyke a indicat faptul că prestează activitate la S.C. Z. .. de la data de 02.02.2015, o ajută pe vânzătoarea R. Fogarasi E. deoarece este multă lume în magazin și nu a semnat contract de muncă.
Faptul că M. Zselyke este elevă sau că este nepoată a administratorului societății (așa cum se susține în plângerea contravențională), nu poate constitui un motiv pentru care S.C. Z. .. să o primească la muncă pe această persoană fără contract individual de muncă încheiat în formă scrisă. Nu există nicio prevedere legală care să permită utilizarea muncii nedeclarate sub pretextul că persoana care lucrează este elevă sau nepoată a administratorului societății unde muncește.
Aserțiunile S.C. Z. .. din plângerea contravențională conform cărora declarația lui M. Zselyke din cuprinsul fișei de identificare i-a fost dictată, sunt evident lipsite de temei. Prin formularea unor astfel de susțineri, S.C. Z. .. nu arată că regretă primirea la muncă a lui M. Zselyke fără contract individual de muncă încheiat în formă scrisă. În aceste condiții, fișa de identificare și planșele foto certifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/11.02.2015. Mai mult, chiar în cuprinsul plângerii contravenționale se arată că era „ceva obișnuit” ca M. Zselyke „să o ajute pe vânzătoare dacă aceasta din urmă are nevoie”. Încă o dată se demonstrează că inspectorii de muncă au constatat în mod foarte corect faptul că M. Zselyke a fost primită la muncă de S.C. Z. ..
S-a învedereat că în fișa de identificare (care este o anexă a H.G. nr. 1377/2009, privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Muncii, precum și pentru stabilirea unor măsuri cu caracter organizatoric, cu modificările și completările ulterioare), este inserată următoarea frază: ..aceasta îmi este declarația pe care o dau, o susțin si o semnez, cele de mai sus fiind adevărate, nefiind silit(ă) sau intimidat(ă)”. În aceste condiții, în momentul în care a completat și a semnat fișa de identificare, M. Zselyke a certificat veracitatea informațiilor pe care le-a notat în acest înscris.
S-a precizat faptul că potrivit dispozițiilor din Legea nr. 53/2003 republicată - Codul muncii, pot fi încheiate și contracte individuale de muncă pe durată determinată, precum și contracte individuale de muncă cu timp parțial. În aceste condiții, se demonstrează încă o dată faptul că, chiar dacă M. Zselyke ar fi efectuat ocazional activitate la S.C. Z. .. (așa cum se susține în plângerea contravențională), S.C. Z. .. avea obligația de a încheia un contract individual de muncă pentru această persoană.
Din verificarea registrului general de evidență a salariaților, inspectorii de muncă au constatat faptul că S.C. Z. .. a transmis în respectivul registru două contracte individuale de muncă pentru F. K., unul în care se arăta că data începerii activității acestei persoane este 01.11.2014 și celălalt în care se arăta că data începerii activității persoanei în cauză este 20.10.2014.
S-a mai arătat că importat de reținut este și faptul că numele lucrătoarei F. K. nu apare pe foaia colectivă de prezentă a S.C. Z. .. întocmită pentru luna octombrie 2014 nici pe statul de plată al S.C. Z. .. întocmit pentru luna octombrie 2014. În aceste condiții, se poate observa că deși F. K. a muncit la S.C. Z. .. În luna octombrie 2014, statul de plată și foaia colectivă de prezență aferente lunii octombrie 2014 ale S.C. Z. .. nu reflectă această realitate.
Acesta este un nou aspect care confirmă legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/11.02.2015.
S-a subliniat că S.C. Z. .. încearcă să prezinte instanței de judecată o situație fără temei atunci când susține că societatea a fost sancționată pentru „înregistrarea dublă a contractului de muncă”. S.C. Z. .. a fost sancționată contravențional cu amendă de inspectorii de muncă deoarece această societate le-a primit la muncă pe F. K. începând cu data de 01.10.2014 și pe M. Zselvke. fără încheierea contractului individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată - Codul muncii.
S-a precizat că F. K. nu a fost prezentă la locul de muncă verificat de inspectorii de muncă în ziua de 02.02.2015. La respectivul loc de muncă au fost prezente persoanele care au completat și au semnat fișele de identificare, mai exact M. Zselyke, M. C. și R. Fogarasi E.. în aceste condiții, nefiind prezentă la locul de muncă verificat, F. K. nu a avut cum să dea o „declarație” în fața inspectorilor de muncă.
Aserțiunile petentei din plângerea contravențională conform cărora F. K. a lucrat la societate numai din luna noiembrie 2014 sunt lipsite de temei. Formularul de contract individual de muncă nesemnat, prezentat inspectorilor de muncă de administratorul petentei, dovedește că F. K. a fost primită la muncă de societatea în cauză anterior lunii noiembrie 2014, mai precis din 01.10.2014. Mai mult, chiar și unul dintre contractele individuale de muncă transmise de S.C. Z. .. în registrul general de evidență a salariaților arată că F. K. a lucrat la societate din ziua de 20.10.2014. Dacă F. K. nu ar fi muncit la S.C. Z. .. din data de 01.10.2014, atunci este cât se poate de limpede că administratorul S.C. Z. .. nu ar fi prezentat inspectorilor de muncă un formular de contract individual de muncă în care se arată că persoana în cauză a început să muncească din 01.04.2014. În concluzie, S.C. Z. .. prezintă instanței de judecată o situație absolut neîntemeiată atunci când susține că F. K. a muncit numai din luna noiembrie 2014.
S-a mai arătat că important de reținut este și faptul că nici măcar la rubrica destinată obiecțiunilor din cuprinsul procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/11.02.2015, administratorul S.C. Z. .. nu a susținut că F. K. a fost primită la muncă, cu respectarea legislației în vigoare. Prin lipsa formulării vreunei obiecțiuni cu privire la sancțiunea aplicată de inspectorii de muncă pentru primirea la muncă a lui F. K. fără contract individual de muncă încheiat în formă scrisă conform art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată - Codul muncii, administratorul S.C. Z. .. a confirmat în mod tacit faptul că inspectorii de muncă au constatat în mod temeinic încălcarea de către societate a legislației în vigoare.
În ceea ce privește fapta sancționată cu avertisment prin procesul verbal de constatare si sancționare a contravențiilor . nr._/11.02.2015, s-a subliniat că potrivit constatărilor inspectorilor de muncă făcute în urma verificării foilor colective de prezență și a statelor de plată aferente anului 2014 puse la dispoziție de administratorul societății, salariata B. M. a beneficiat de concediu fără salariu în mai multe luni. Conform registrului general de evidență a salariaților, inspectorii de muncă au constatat faptul că societatea nu a transmis aceste perioade de suspendare a contractului individual de muncă, conform prevederilor art. 4 alin. 1 litera c) din H.G. nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților, cu modificările și completările ulterioare. De altfel nici măcar în plângerea contravențională nu se susține că societatea ar fi respectat art. 4 alin. 1 litera c) din H.G. nr. 500/2011 privind registrul generat de evidență a salariaților, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce o privește pe salariata B. M..
În drept, s-au invocat prevederile art. 205 si următoarele din C. Proc. Civ.; pe dispozițiile art. 16 alin. 1 și art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003, republicată * Codul muncii; O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, precum și pe celelalte dispoziții legale invocate în această întâmpinare. Totodată, s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa, conform art. 223 și 411 din C. pr. civ.
La data de 20.04.2015, petenta a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că menține in totalitate solicitările din plângerea contravențională.
La dosarul cauzei s-au depus următoarele înscrisuri: procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 11.02.2015 (f.4-5; 49-51), certificat de naștere (f.7), registru salariati din 23.02.2015 (f.8), listing (f.20-34), proces verbal de control nr._/11.02.2015 (f.52), anexa nr. 1 la p.v._/11.02.2015 (f.53-55), înștiințare (f.57), fișă de identificare (f.59-61), contract individual de muncă (f.62-65), activitate angajator (f. 66-67), fotografii (f. 68-69), certificat de înregistrare ONRC (f.70), foaie colectivă de prezență (f. 72-78).
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martori (f. 99).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . MS nr._ din data de 11.02.2015 petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de_ lei în baza art. 16 alin.1 lit. e din Legea nr. 53/2003R.
În fapt s-a reținut că petenta a primit la munca pe numiții M. Zselyke si F. K., fără a avea încheiate cu aceștia contracte individuale de muncă.
Procesul verbal de contravenție a fost semnat și ștampilat de petentă.
Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că acesta a fost întocmit, cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.
De asemenea, instanța reține că faptelor, astfel cum au fost reținute prin actul atacat, li s-a dat o corectă încadrare juridică.
Astfel, potrivit art. 260 alin.(1) din Legea 53/2003 „Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: e) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;”
Instanța amintește prevederile art. 16 din Legea 53/2003: „Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal instanța reține următoarele:
Persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitve prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.
Astfel, procesul-verbal legal încheiat, se bucură de o prezumție de temeinicie, a cărei existență nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură persoana sancționată contravențional, aspect care rezultă din posibilitatea persoanei sancționate de a administra probele pe care le consideră necesare pentru a face dovada contrară. Motivul pentru care actele administrative sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent, autoritatea (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată fără alte adăugiri, sau denaturări ale realității, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau chiar din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni de natură disciplinară sau chiar penală. Este evident că această rațiune nu se regăsește în situația în care fapta nu este constatată personal. În sprijinul acestei afirmații că regimul juridic trebuie să fie diferit în cele două situații se poate aduce argumentul că și Codul civil tratează diferit mențiunile constatate personal din actele autentice față de celelalte mențiuni.
Instanța reține că procesul verbal de contravenție reprezintă un mijloc de probă care conține constatările personale ale agentului constatator aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu coroborându-se și cu procesul verbal de control nr._/11.02.2015 (f.52).
Prin urmare, instanța reține că din probele administrate petenta se face vinovată de fapta prevăzută de art. 260 alin.1 lit.e din Legea nr. 53/2003.
Insa, din înscrisurile depuse de petenta, (fila 7) instanța reține că prima persoana descoperita la munca fara forme legale, M. Zselyke, este ruda asociatilor societatii petente, in varsta de 16 ani, si astfel, apare greu de crezut ca ar presta efectiv munca in folosul rudelor sale, fara a se incheia contract de munca ,astfel ca instanța apreciaza că petenta nu a acționat cu rea-credință..
In privinta celei de-a doua persoane, F. K., acasta a declarat ca lucreaza la societatea petenta din noiembrie 2014, aspect probat cu registru de salariati, aflat la fila 8 din dosar.
Or, în aceste condiții, deși probată existența contravenției, față de circumstanțele concrete ale speței, de urmările faptei și de gradul de pericol social redus al acesteia in concreto, amenda în cuantum de_ de lei apare excesivă.
Astfel, referitor la proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu disp. art. 34 din OG nr. 2/2001 raportat la art. 38 alin. 3 din același act normativ – care permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea care se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția de valabilitate a procesului-verbal nu a fost răsturnată – precum și în raport de cele învederate în procesul-verbal, instanța apreciază că se justifică o reindividualizare a sancțiunii.
Instanța reține că agentul constatator a aplicat petentei pentru fapta reținută sancțiunea amenzii în cuantum de_ lei dar apreciază că pentru această faptă, măsura avertismentului, ca sancțiune principală, este totuși suficientă pentru a i se atrage atenția petentei asupra obligațiilor ce-i revin.
Opinia instanței se fundamentează, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001 (potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite), pe disp. art. 21 alin. 3 din același act normativ (conform căruia, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de „împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului”), precum și pe prevederile art. 7 alin. 3 în care se învederează că „avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune”.
Pe de altă parte, instanța are în vedere și urmările minime pe care petenta le-a produs prin fapta săvârșită.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, instanța urmează să admită în parte plângerea formulată și să înlocuiască sancțiunea amenzii în cuantum de_ lei aplicată prin procesul-verbal de contravenție . MS nr._ din data de 11.02.2015, cu sancțiunea avertismentului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul ., cu sediul procesual ales în Tg.M., ., ., în contradictoriu cu intimata I. T. DE MUNCA M., cu sediul în Tg.M., .. 2, jud. M..
Dispune înlocuirea sancțiunii contravenționale în cuantum de_ lei aplicata prin Procesul verbal . nr._ din data de 11.02.2015, cu sancțiunea „avertisment”.
În baza art. 7 alin. 1 din OG nr. 2/2001 atrage atenția contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite și recomandă pe viitor să respecte dispozițiile legale.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu apel in 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmand a fi depusa la Judecatoria Tg.M..
Pronunțată în ședința publică din 17.06. 2015.
PREȘEDINTEGREFIER
C. I. FIROIUMARIA M. S.
Red. C.I.F.
Tehnored. S.M.M.
4 ex/10.07.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3086/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ | Pretenţii. Sentința nr. 128/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ → |
|---|
