Plângere contravenţională. Sentința nr. 3789/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3789/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 29-07-2015 în dosarul nr. 3789/2015
R O M Â N IA
JUDECĂTORIA TÂRGU M.
DOSAR nr._
Sentința civilă nr. 3789/2015
Ședința publică din data de 29 Iulie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. M. G.
GREFIER: C. Elianne B.
Pe rolul instanței se află soluționarea acțiunii civile formulate de către petenta R. A., domiciliată în localitatea Moișa, nr. 67, ., CNP:_, prin mandatar M. C., domiciliat în localitatea Cristești, ., ., ., în contradictoriu cu Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Antifraudă Fiscală – Direcția Regională Antifraudă Fiscală – 7 – Sibiu, cu sediul în Sibiu, șoseaua A.-I., nr. 73A, având ca obiect plângere contravențională.
În lipsa părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se constată că mersul dezbaterilor este consemnat în încheierea de ședință pronunțată la data de 08.07.2015, când instanța a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 15.07.2015,. iar ulterior pentru azi 29.07.2015.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile, constată:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Tîrgu M. la data de 13.02.2015, sub nr._, petenta R. A. a chemat în judecată pe intimatul Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Antifraudă Fiscală-Direcția Regională Antifraudă Fiscală - 7 - Sibiu, și a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să se dispună anularea procesului verbal . nr._/30.01.2015 și exonerarea sa de la plata amenzii de 20.000 lei.
În motivare a arătat că, în urma unui denunț al unui bișnițar de țigări din localitatea Glodeni, a fost cercetată penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală și a infracțiunii de contrabandă, fapte prevăzute și pedepsite de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea 241/2005, respective art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006.
Organul de cercetare penală, observând situația concretă, a constatat temeinic că nu a cunoscut și nu, cunoaște proveniența ilicită a celor 31 de pachete de țigări ce le deținea.
De fapt, acele pachete de țigări i-au fost aduse de nepotul său M. C., mandatarul său, pentru a plăti cu ele diversele lucrări agricole ce i le prestează țiganii din . că aceștia solicită să li se plătească lucrul sub forma de țigări și băutură alcoolică.
De asemenea a mai arătat petenta că, caracterul contravențional al unei fapte constituie o însușire sintetică a faptei ce decurge din întrunirea trăsăturilor esențiale ce caracterizează contravenția. Caracterul contravențional al faptei este exclus atunci când nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textul actului normativ pentru calificarea faptei respective drept contravenție, lipsindu-i una din trăsăturile esențiale ce o caracterizează (vinovăția, prevederea si sancționarea ca atare într-un act normativ, sau pericolul social).
Caracterul contravențional este o însușire sintetică care exprimă specificul acestor categorii de fapte ilicite în raport cu alte fapte antisociale.
Deci, fără acest caracter contravențional o fapta concretă nu poate fi calificată drept contravenție, iar fără contravenție nu poate exista nici răspundere contravențională, în Codul penal sunt prevăzute o . cauze care înlătură caracterul penal al faptei si implicit răspunderea penală a făptuitorului.
Și în domeniul contravențiilor se pot ivi situații când o fapta calificată astfel se comite ca atare dar, datorită unor cauze, împrejurări, situații sau condiții, ea își pierde caracterul contravențional si nu atrage răspunderea juridică pentru făptuitor, lipsind una din trăsăturile esențiale ale acesteia -vinovăția.
Cauzele care, potrivit legii, au efectul de a înlătura caracterul contravențional al unei fapte, constau în anumite stări de fapt, situații, împrejurări a căror existentă, în timpul comiterii faptei, fac ca realizarea eficientă a vreuneia din trăsăturile esențiale să devină imposibilă. Aceasta explică de ce legea admite ca în prezența unor astfel de cauze caracterul contravențional al faptei sa fie înlăturat.
Cauzele care înlătura caracterul contravențional al faptei, pot fi denumite si cauze care exclud existenta contravenției iar aceste cauze se constată numai de către instanța de judecată.
Eroarea de fapt, este o cauză ce înlătură caracterul contravențional al faptei și prin care se înțelege situația când făptuitorul, în momentul comiterii contravenției nu cunoștea sau cunoștea greșit existența unei stări de fapt, situații sau împrejurări de care depindea caracterul contravențional al faptei. Dacă el ar fi cunoscut în mod real si corect realitatea nu ar fi comis contravenția.
Eroarea de fapt este definită în doctrina juridică ca fiind "reprezentarea greșită de către cel care săvârșește o faptă ilicită, a realității din momentul săvârșirii faptei, reprezentare determinată de necunoașterea sau cunoașterea greșită a unor date ale realității".
Din punctul de vedere al existenței vinovăției, ineficienta capacității psihice, datorită unei deficiențe ocazionale, de moment, produce aceleași efecte ca si lipsa acestei capacități, adică exclude vinovăția.
Apreciază că în cauza supusă judecății în prezentul dosar se află în fața unei erori de fapt, care face ca "faptei contravenționale" constatate să-i lipsească un element-vinovăția, astfel că procesul verbal urmează a fi anulat.
În drept plângerea nu a fost întemeiată.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că, în data de 30.01.2015.2014, a avut loc un control operativ si inopinat in urma căruia s-a constata ca petenta deținea un număr de 31 de pachete de țigări marca "Superkings", nemarcate, care nu aveau aplicate banderole de marcaj fiscal.
Organele de control in mod temeinic si legal au constat ca fapta săvârșita contravine dispozițiilor legale reprezentate de art. 2213, alin.(2), lit. b) din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, republicata și se sancționează potrivit dispozițiilor legale prevăzute la art. 221 *3 alin. (3) si la art. 221*3, lit. a) din același act normativ.
De asemenea a mai arătat că, la data de 07.02.2014, organele de cercetare penală din cadrul Secției 1 Politie Rurala Gornești s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul ca la imobilul situat in localitatea M., nr. 81, . se comercializau țigarete netimbrate.
La data de 07.02.2014, organele de cercetare penala s-au deplasat la domiciliul petentei, unde în urma discuțiilor purtate, aceasta a recunoscut că deține țigarete netimbrate si totodată a predat un număr de 31 de pachete de țigarete care nu aveau aplicate banderole de marcaj fiscale emise de autoritățile romane sau alte autorități.
A mai arătat intimata că prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Targu M., nr. 1886/P/2014 din data de 16.12.2014 s-a dispus sesizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscala - Direcția Regionala Antifrauda Fiscala 7 Sibiu, pentru constatarea contravenției si aplicarea sancțiunilor, în conformitate cu dispozițiile art. 221M din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, raportat la art. 221A3 din același act normativ.
Susținerile petentei din plângerea contravenționala potrivit cărora aceasta se afla în fața unei erori de fapt, care face ca faptei contravenționale constatate să-i lipsească un element - vinovăția, datorita faptului că nu cunoștea proveniența ilicita a celor 31 de pachete de țigări ce le deținea, nu pot fi reținute in soluționarea favorabila a cauzei.
Dispozițiile art. 11 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 prevăd că numai instanța de judecata se poate pronunța cu privire la cauzele care înlătura caracterul contravențional al faptei.
În consecință, intimata a arătat că in mod corect prin procesul - verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/30.01.2015, s-a constatat ca fapta constituie contravenția prevăzută de dispozițiile legale mai sus menționate si petentei i s-a aplicat amenda de_ lei, conform dispozițiilor art.221A3 alin.3 lit. b din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, republicata.
Cu privire la legalitatea procesului verbal de constatare si sancționare a contravenției, a solicitat a se constata ca acesta întrunește condițiile de forma impuse de dispozițiile art. 17 din OG 2/2001 și cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 din același act normativ.
Cat privește temeinicia procesului verbal de contravenție, a solicitat a se constata ca nici sub acest aspect, după ce veți aprecia materialul probator ce va fi administrat in cauza nu releva o alta situație de fapt decât cea reținuta de inspectorii antifraudă.
De asemenea, din interpretarea dispozițiilor art. 31 si art. 34 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, republicata, rezulta ca procesul verbal de contravenție se bucura de prezumția de legalitate si temeinicie si face dovada situației de fapt descrisa in cuprinsul acestuia si a încadrării în drept pana la proba contrarie.
Având în vedere cele de mai sus, a solicitat respingerea plângerii contravenționala formulata ca neîntemeiata si să se dispună menținerea actului atacat ca temeinic si legal.
În drept a invocat art. 205-208 Cod de procedura civila; O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, republicata; Legea 571/2003 privind Codul fiscal republicata.
În temeiul art. 223 alin.(2) din Cod proc.civila, a solicitat judecarea cauzei si in lipsa sa, pe baza actelor existente la dosar.
Petenta a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat anularea procesului verbal contestat și exonerarea sa de la plata amenzii contravenționale de 20.000 lei, învederând faptul că, considerentele expuse de intimată privind respingerea cererii sale de anulare a procesului-verbal nu pot fi primite, neavând echivalent în situația faptică reală și prin urmare nici considerentele legale invocate nu sunt aplicabile în cauza de față.
În probațiune, s-au depus la dosarul: chitanțe (f.3), procesul verbal contestat (f.4), copie plic (f.5), copie CI (f.6), certificat calificat (f.13), planșe foto (f.15,16), extras din registru documente (f.16).
La termenul de judecată din data de_, instanța a invocat lipsei dovezii calității de reprezentant.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma excepției invocate, instanța reține următoarele:
În aplicarea dispozițiilor art. 248 Cod procedură civilă, potrivit cărora instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în totul sau în parte, administrarea de probe ori după caz cercetarea în fond a pricinii, instanța va analiza cu prioritate excepția lipsei calității de reprezentant a numitului M. C., care este o excepție de procedură, absolută și dirimantă.
Potrivit art. 80 alin. 1 Cod procedura civila, părțile pot să-și exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant, iar, conform art. 83 alin. 1 Cod procedura civilă, în fața primei instanțe( …) persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar.
Justificarea calității de reprezentant se face, potrivit dispozițiilor art. 151 alin 1 Cod proc. civ, prin procura care se va alătura cererii, în original sau în copie legalizată, iar, în cazul reprezentării prin mandatar, împuternicirea dată acestuia se dovedește prin înscris autentic.
În cazul de față petenta R. A. a formulat și a introdus cererea de chemare în judecată prin mandatar. Potrivit dispozițiilor art. 85 alin 1 Cod proc Civ împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică dată mandatarului care nu are calitatea de avocat se dovedește prin înscris autentic, iar potrivit alineatului 2 al aceluiași articol, dreptul de reprezentare mai poate fi dat și prin declarație verbală făcută înaintea instanței și consemnată în încheierea de ședință.
Privitor la dovada calității sale de reprezentant, mandatarul petentei nu a depus la dosarul cauzei mandatul în forma înscrisului autentic din care să rezulte că petenta i-a conferit acestuia puterile de reprezentare, constând în formularea cererii de chemare în judecată.
Raportând acest aspect la dispozițiile art. 85 alun 1 Cod procedură civilă, instanța reține că deși în aplicarea dispozițiilor art. 82 alin (1) Cod proc civ. s-a pus în vedere petentei să justifice calitatea de reprezentant a mandatarului care a exercitat dreptul său de chemare în judecată, aceasta nu a complinit lipsa menționată până la termenul acordat în acest sens.
Rezultă, așadar că în prezenta cauză, nu s-a făcut dovada transmiterii în mod legal către persoana semnatară a cererii de chemare în judecată, a exercițiului dreptului la acțiune, motiv pentru care în conformitate cu dispozițiile art. 82 alin 1 teza II Cod procedură civilă, instanța va admite excepția lipsei dovezii calității de reprezentant și va proceda la anularea cererii.
În aplicarea dispozițiilor art. 453 Cod por civ și în vederea respectării principiului disponibilității părților care guvernează procesul civil, prevăzut de dispozițiile art. 9 Cod proc. civ, instanța va lua act de faptul că intimata nu a solicitat obligarea petentei la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei dovezii calității de reprezentant.
Anulează plângerea formulată de petenta R. A. domiciliată în localitatea Moișa, nr. 67, ., CNP:_, în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Antifraudă Fiscală - Direcția Regională Antifraudă Fiscală 7 Sibiu, cu sediul în Sibiu, șoseaua A.-I., nr. 73A, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției nr._/30.01.2015 ca fiind formulată de o persoană fără calitate de reprezentant.
Ia act că intimata nu a solicitat obligarea petentei la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Tîrgu-M..
Pronunțată potrivit dispozițiilor art. 396 alin 2 C. azi, 29.07.2015
PREȘEDINTE | GREFIER |
M. M. G. | C. ELIANNE B. |
fiind plecată în concediu semnează grefier șef M. I. C.. | |
Red. M.M.G.
Tehnored. L.M./ 4ex.
28.08.2015.
| ← Validare poprire. Sentința nr. 4088/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ | Acţiune în constatare. Sentința nr. 4090/2015. Judecătoria... → |
|---|
