Plângere contravenţională. Sentința nr. 4312/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ

Sentința nr. 4312/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 01-10-2015 în dosarul nr. 4312/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA TÂRGU M.

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 4312

Ședința publică din data de 01 Octombrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. L. B.

GREFIER: K. K.

Pe rol judecarea cererii formulate de petenta CONTRANSCOM B. SA, prin administrator judiciar SMDA Insolvency SPRL, în contradictoriu cu intimata POLIȚIA MUNICIPIULUI TÂRGU-M., având ca obiect plângere contravențională.

În lipsa părților.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Se constată că mersul dezbaterilor este consemnat în încheierea de ședință pronunțată la data de 18.09.2015, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 25.09.2015, după care, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 01.10.2015.

JUDECĂTORIA

Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată că:

Prin cererea având ca obiect plângere contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.04.2015, sub nr._ . petenta COTRASCOM B. SA, în contradictoriu cu intimata POLIȚIA MUNICIPIULUI TG-M., a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._/30.03.2015, iar pe cale de excepție: excepția calității procesual pasive a petentei, pentru următoarele motive: societatea în cauză a avut contractată o lucrare de construcții la obiectivul din .. 38 conform contractului de subantrepriza nr. 129/29.07.2014 încheiat cu Antreprenorul General ActConstruct B SRL (cu sediul in Tg. mureș, ., ap. 3, CUI_). La data de 12.03.2015 acest contract a fost cesionat prin contractul de cesiune nr. 461/10.10.03.2015 (nr. înreg. Contranscom B. S.A.). Obiectul acestui contract de cesiune a fost transmiterea tuturor drepturilor si a obligațiilor contractuale ale Contranscom B. S.A. către Contranscom Constructii B. SRL. Astfel, petenta la data indicată în procesul verbal de contravenție nu deținea nici o calitate pe șantierul respectiv. In principal, anularea P-V atacat, acesta fiind întocmit prin nesocotirea unor norme legale imperative; anularea P-V atacat, pentru motive de netemeinicie, pe cale de consecință, în ambele variante, exonerarea de la plata amenzii de 3.000 lei; iar în subsidiar: înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului, având în vedere gradul redus de pericol social al faptei.

În fapt, în situația în care instanța consideră că nu este incidentă excepția invocată mai sus, se menționează următoarele: potrivit art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001, în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor; în acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia”.

In cauză, se reține că, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției atacat, deși nu este semnat de către petenta entitate juridică pentru motivul că nu a fost de față la momentul încheierii procesului-verbal și nu deținea nici o calitate în șantierul respectiv, totuși nu poartă semnătura a cel puțin unui martor asistent, nefăcându-se nici o mențiune cum că a fost sau nu de față, există sau nu există martori, absolut nici o remarca cu privire la acest aspect.

La data de 30.03.2015, ora 11,00 s-a încheiat procesul verbal de constatare menționat mai sus prin care petenta a fost sancționata cu suma de 3.000 lei pe următorul motiv: la data de 27.03.2015 la punctul de lucru din Tg. M., .. 38 nu s-a luat măsura organizării și funcționarii pazei bunurilor. Se consideră că această măsură trebuia asigurată de Antreprenorul lucrării si nicidecum de societatea petentă. S-a reiterat faptul ca petenta a avut în curs de execuție o lucrare de construcții la obiectiv „Centru integrat de învățământ farmaceutic Facultatea de farmacie Tg. M. - Corp Clădire C3 - Tg. M.” pentru care s-a încheiat contractul 129/29.07.2014, acest contract fiind ulterior cesionat către societatea Contranscom Constructii B. SRL ( CUI_). La ora efectuării presupusului control - 11:00 in data de 27.03.2015 - pe șantierul din . aflau mai multe persoane care ar fi putut fi trecute ca și martori în procesul de sancționare a petentei și care să precizeze faptul ca Contranscom B. S.A. nu mai desfășoară activitate pe șantierul respectiv începând cu data semnării contractului de cesiune nr. 462/10.03.2015.

Dincolo de faptul că în unitate se aflau multe persoane care puteau și trebuiau să fie folosite ca martori asistenți, trebuie avută în vedere și ora desfășurării controlului, fapta fiind constatată în timpul zilei, la o oră destul de ”activă social”. Așa fiind, în realitate, martorul asistent nu a fost folosit pentru că „ nu s-a dorit”, si nici nu s-a reținut vreo situație specială în care asigurarea prezentei unui martor să fie imposibilă.

Organul constatator avea obligația LEGALA să menționeze o atare situație speciala - LIPSA reprezentantului legal al subscrisei entităti juridice - și să ceară aportul cel puțin al unui martor care să confirme realitatea celor consemnate în procesul-verbal. Martorul trebuie identificat în cuprinsul actului constatator si trebuie să semneze actul. Lipsa mențiunii privind martorul care să confirme starea de fapt în cazul în care contravenientul nu semnează procesul verbal poate atrage nulitatea absolută a acestuia. Deși se află în prezenta unei nulități virtuale conținută de norma legală încălcată, se apreciază că petenta a suferit o vătămare a cărei existentă, pe de o parte, este prezumată prin simpla nesocotire a normei imperative încălcate - a se vedea terminologia folosită ’’TREBUIE (...)” - iar pe de altă parte, vătămarea este existentă deoarece nu se poate verifica realitatea susținerilor din cuprinsul actului de sancționare.

Prin încălcarea acestor dispoziții, se încalcă dreptul la apărare al contravenientului, deoarece pe lângă faptul că nu a avut ocazia să formuleze obiecțiuni - din cauza lipsei reprezentantului legal al subscrisei nici nu a fost folosit un martor asistent care să confirme sau să infirme realitatea împrejurărilor consemnate în procesul-verbal atacat.

Esențializând, cum dispozițiile art. 19 din OG nr. 2/2001 sunt imperative, iar agentul constatator nu le-a respectat, urmează să se rețină că excepția nulității procesului verbal de contravenție este fondată, motiv pentru care solicită admiterea acesteia cu consecința anulării procesului verbal.

Rolul martorului asistent este acela de a confirma împrejurările care au stat la baza încheierii actului sancționator, din aceste împrejurări putând rezulta și alte elemente care pot conduce la justa soluționare a plângerii. Totodată martorul asistent are si rolul de a confirma lipsa reprezentantului legal sau refuzul acestuia de a semna procesul-verbal, după caz.

Or, în cauză, nu s-a consemnat de către agentul constatator faptul că reprezentatul legal nu este de fată si nu a identificat un martor asistent din rândul persoanelor existente în unitate la acea oră activă, astfel că instanța nu poate verifica dacă susținerile agentului din cuprinsul P-V sunt reale si temeinice.

Nefiind legal întocmit, procesul-verbal nu poate face dovada deplină a situației de fapt constatate, fiind lipsit de forța probantă recunoscută de lege actelor de constatare legal întocmite.

Nulitatea care indubitabili afectează procesul-verbal este virtuală, însă ea se asociază cu vătămarea produsă petentei prin întocmirea actului în modalitatea constatată, respectiv lipsirea contravenientei de posibilitatea de a proba netemeinicia acestuia. În situația în care ar fi fost de față la momentul efectuării controlului ar fi putut demonstra neveridicitatea celor constatate în procesul verbal. Or, în condițiile în care, petenta nu și-a putut exprima punctul de vedere și nici nu s-a identificat niciun martor care să confirme împrejurările în care s-a întocmit procesul-verbal, actul atacat nu mai are forța probantă de a face dovada deplină a mențiunilor din cuprinsul său.

Pentru confirmarea acestui raționament care tinde la nulitatea P-V, aduce un alt argument de practică judiciară: ”Procesul-verbal a fost nelegal întocmit, întrucât fiind încheiat în lipsa petentei și nesemnat de către aceasta, ar fi trebuit să fie semnat de către un martor care să confirme mențiunea pe care agentul constatator a făcut-o pentru a motiva lipsa semnăturii contravenientei, iar agentul constatator nu a precizat motivele pentru care procesul-verbal a fost încheiat în lipsa unui martor în condițiile art. 19 alin. 3 din OG nr.2/2001.

Esențializând, cum dispozițiile art. 19 din OG nr. 2/2001 sunt imperative, iar agentul constatator nu le-a respectat, urmează să se rețină că excepția nulității procesului verbal de contravenție este fondată, motiv pentru care solicită admiterea acesteia cu consecința anulării procesului verbal.

Se constată depusă la dosarul cauzei la data de 29.05.2015, întâmpinare formulată de intimat, prin care se solicită ca prin hotărârea pronunțată în cauză să se dispună respingerea ca neîntemeiată a acțiunii promovate împotriva Poliției Municipiului Tg- M. pentru următoarele motive:

În fapt, intimatul a fost chemat în judecată de către reclamant pentru ca prin hotărârea care se va pronunța să se dispună anularea procesului verbal . nr._/30.03.2015 încheiat de agent constatator H. T. din cadrul I.P.J. M..

Situația consemnată de agentul de poliție, a fost constatată personal la data de 27.03.2015. Ulterior acestei date, respectiv 30.03.2015, agentul constatator a întocmit procesul verbal la sediul Poliției Municipiului Tg-M., comunicându-l petentei prin poștă cu confirmare de primire.

Față de susținerile petentei cu privire la nerespectarea art. 16, alin 7 din OG 2/2001, se arată faptul că procesul verbal atacat corespunde exigențelor art. 16, alin 7 17 din OG 2/2001, nefiind afectată vreo condiție ce ar putea atrage anularea acestuia din cele necesar a fi analizate din oficiu de instanța de judecată, agentul constatator indicându-i petentei dreptul de a face obiecțiuni, dar aceasta, cu rea credință a refuzat să semneze de luare la cunoștință neexercitându-și dreptul la apărare și nu i-a încălcat așa cum greșit susține în plângerea contravențională. Cele reținute de agentul constatator în actul sancționator au fost constatate de către acesta prin propriile simțuri, iar procesul verbal în sine reprezintă o măsura să răstoarne prezumția de nevinovăție de care beneficiază petentul, revenindu-i acestuia din urmă să răstoarne acest mijloc de probă prin dovedirea unei stări de fapt contrare celei reținute în procesul verbal, stare de fapt contrară reținută drept argument în plângerea contravențională formulată.

În fapt petenta a fost sancționat pentru încălcarea art. 58, lit.a din Legea nr. 333/2003, anume pentru faptul că la punctul de lucru UMF din Tg-M., ..338, nu și-a respectat obligația legală de organizare și funcționare a pazei bunurilor. Pentru aceasta petenta a fost sancționată cu amendă contravențională de 3000 lei.

În plângerea contravențională aflată pe rolul acestei instanțe petentul nu își susține plângerea contravențională cu niciun mijloc de probă deși, atât codul de procedură civilă cât și OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, îi oferă această posibilitate, nereușind să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției.

Cu privire la subsidiarul plângerii contravenționale consideră că sancțiunea amenzii a fost în mod corect individualizată de agentul constatator iar simplul avertisment nu va avea niciun efect asupra conduitei viitoare a contravenientului. Procesul verbal, fiind întocmit de un agent al forței publice, se bucură de prezumția de veridicitate până la proba contrarie. O aplicare absolută a prezumției de nevinovăție, în care întotdeauna sarcina probei să revină organelor statului, ar conduce la dificultăți foarte mari în sancționarea nerespectării unor reguli sociale destul de Importante, printre care si cea privind circulația rutieră. A impune organelor statului ca în fiecare proces privind o plângere contravenționala sa facă dovada, ca ., că cele consemnate în procesul verbal de contravenție corespund realității ar impune acestora o sarcina foarte grea care poate bloca tot sistemul. Atâta vreme cât contravenientului i se oferă posibilitatea reală de a proba contrariul, prezumția de nevinovăție nu se încalcă.

Simpla nerecunoaștere a comiterii faptei necoroborată și cu alte mijloace de probă nu este de natură să atragă anularea procesului verbal.

Totodată precizează că în conformitate cu prevederile Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumata nevinovata si de a solicit, acuzării sa dovedească faptele ce i se impută nu este absolută, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept si nu sun interzise de Convenția Europeana a Drepturilor Omului, în măsura în care stătu respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare .

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează si apreciază probatoriul

Ca urmare a celor expuse mai sus, solicită instanței de judecată să constate ca întrucât procesul verbal de contravenție se bucura de o prezumție de legalitate, în sensul că acesta face întotdeauna dovada pana la proba contrarie, iar petentul, prin susținerile sale, nu poate face dovada contrară stării de fapt reținută prin actul de constatare și sancționare a contravenției, măsura aplicată de agentul constatator este întemeiată și, pe cale de consecință, procesul verbal contestat este temeinic si legal încheiat, atât în privința măsurii principale, cât și în măsura sancțiunii complementare.

În probațiune au fost depuse la dosar următoarele înscrisuri: dovadă achitare taxă de timbru (f.4), copie proces verbal de contravenție (f.5), contract de cesiune (f.6-7), contract de subantrepriză (f.8-18), material probator (f.24-29), înscrisuri (f.45-48).

Analizând actele dosarului și materialul probator în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, prin procesul-verbal . nr._/30.03.2015 intocmit de intimat petenta a fost sancționată cu amenda contravențională de 3.000 lei pentru încălcarea art. 58, lit.a din Legea nr. 333/2003, anume pentru faptul că la punctul de lucru UMF din Tg-M., ..338, nu și-a respectat obligația legală de organizare și funcționare a pazei bunurilor.

Fiind investită, potrivit art. 34 alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal, instanța constată mai întâi că, în materia plângerii contravenționale este obligată ca din oficiu, să examineze aspectele ce țin de legalitatea procesului verbal de contravenție, și în subsidiar, în măsura în care nu există vreun motiv care să atragă nulitatea actului atacat, se va trece, la examinarea, pe bază de probe a temeiniciei situației de fapt, astfel cum a fost reținută.

În ceea ce priveste criticile de nelegalitate cu privire la procesul verbal atacat, instanta retine ca, situațiile care atrag nulitatea absolută a procesul verbal sunt expres și limitativ determinate de art. 17 din O.G. nr. 2/2001. De aceea, în celelalte cazuri, în care nu sunt îndeplinite anumite cerințe privind întocmirea procesului verbal, nulitatea procesului verbal nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului. În acest sens, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia R.I.L. nr. XXII/19.03.2007.

Petenta nu a invocat vreo incalcare a dispozitiilor art. 17 din OG nr. 2/2001 modificata, ci doar a dispozițiilor art. 19 din acelasi act normativ. Împrejurarea că procesul verbal nu a fost intocmit concomitent cu controlul, respectiv faptul că nu este mentionat vreun martor asistent nu reprezinta însa incalcari ale legii care sa atraga vreo vatamare pentru petent. Astfel, art. 13 alin. 1 si 2 din OG nr. 2/2001 modificata permite intocmirea procesului verbal oricand in intervalul de 6 luni de la data constatării faptei continue, interval dupa care se prescrie dreptul de a aplica sanctiunea contraventională. Pe de alta parte, desi de regula, in cazul lipsei contravenientului sau a refuzului de a semna procesul verbal la intocmirea procesului verbal agentul constatator va indica un martor asistent care sa ateste aceste lucruri, art. 19 alin.3 din OG nr. 2/2001 modificata permite intocmirea procesului verbal chiar si in lipsa unui martor asistent, in situatia in care nu s-ar putea identifica un astfel de martor. Aceasta este si situatia din speta, de vreme ce procesul verbal a fost intocmit la sediul intimatului. Aceasta maniera de intocmire a procesului verbal nu este insa de natura sa aduca petentei vreo vatamare, deoarece aceasta a avut posibilitatea formularii prezentei plangeri si a invocarii oricaror aparari a considerat de cuviinta, martorul asistent neputand atesta decat motivul nesemnarii procesului verbal, nu si alte imprejurari legate de savarsirea contraventiei (martorul asistent nefiind decat in mod exceptional si intamplator si martor ocular).

Pe fondul cauzei, instanta retine ca potrivit art. 2 alin. 1 din Legea nr. 333/2003 modificata “Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, regiile autonome, companiile și societățile naționale, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de natura capitalului social, precum și alte organizații care dețin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unități, sunt obligate să asigure paza acestora”.

In continuare, art. 3 alin. 1 din acelasi act normativ precizeaza ca ”În funcție de importanța, specificul și valoarea bunurilor pe care le dețin, conducătorii unităților prevăzute la art. 2 alin. (1), cu sprijinul de specialitate al poliției, pentru sistemele civile de pază, sau al jandarmeriei, pentru cele militare, stabilesc modalități concrete de organizare și de executare a pazei, după caz, cu efective de jandarmi, pază cu polițiști locali, pază proprie sau pază prin societăți specializate. La unitățile unde nu este posibilă realizarea unui sistem de pază organizat, conducătorii acestora sunt obligați să execute împrejmuiri, grilaje, obloane, încuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de alarma sau alte asemenea mijloace necesare asigurării pazei si integrității bunurilor.”

Obligatiile conducatorilor unitatii sunt prevazute in mod explicit in cuprinsul art. 50 din capitolul VII intitulat chiar asa “ Obligatiile conducatorilor de unitati”. Aceasta dispozitie legala trebuie interpretata coroborat cu art. 4 din Legea nr. 333/2003 analizata care stabileste ca “Răspunderea pentru luarea măsurilor de asigurare a pazei bunurilor și valorilor deținute cu orice titlu revine conducătorilor unităților prevăzute la art. 2 alin. (1).”

In ceea ce priveste regimul sanctionator, instanta retine ca, raportat la sfera obligatiilor enumerate in cuprinsul legii, art. 58 instituie mai multe contraventii. Astfel, art. 58 lit. a din Legea nr.333/2003, stabileste ca constituie contravenții: neluarea masurilor de organizare si funcționare a pazei, prevăzute la art. 3 alin. (1) si (3), art. 5 alin. (1), art. 17 alin. (1) si la art. 18 alin. (2) si (3); iar potrivit art. 58 lit. f, constituie contraventie neîndeplinirea de către conducătorii unităților a obligațiilor prevăzute la art. 50.

Astfel, in principiu, neluarea masurilor de organizare si functionare a pazei indicate de articolele anterior enumerate atrage raspunderea contraventionala a conducatorilor unitatii. In acelasi timp insa, art. 59 alin. 2 din lege mentioneaza expres ca “Sancțiunea amenzii poate fi aplicată și persoanei juridice.” Asadar subiect activ al contraventiilor in discutie este conducatorul unitatii, dar pentru ca obligatia de paza apartine unitatii, in mod generic, asa cum stabileste art. 2 alin. 1 citat, sanctiunea contraventionala cu amenda poate fi aplicata si persoanei juridice. Legiuitorul a avut in vedere astfel imprejurarea ca, desi masurile in discutie se iau in concret de conducatorul unitatii, acesta actioneaza ca si mandatar al acesteia (conform art. 72 din Legea nr. 31/1990, referitor la raspunderea administratorului se aplica regulile de la mandat) si deci, efectele acestor masuri se produc in mod direct fata de persoana juridica. Astfel, pentru luarea masurilor poate fi retinuta si responsabilitatea mandantului, nu numai a mandatarului, alegerea persoanei sanctionate apartinand organului de control. In prezentul dosar, persoana sanctionata a fost unitatea.

Din actele de la dosar rezulta ca petenta a avut în curs de execuție o lucrare de construcții la obiectivul „Centru integrat de învățământ farmaceutic Facultatea de Farmacie Tg. M. - Corp Clădire C3 - Tg. M.” din Tg. M., .. 38, pentru care s-a încheiat contractul 129/29.07.2014 ( f. 8-18). Imprejurarea ca ulterior, drepturile si obligatiile nascute din acest contract au fost cesionate către societatea Contranscom Constructii B. SRL nu este opozabila agentului constator, fiind un act sub semnatura privata. În plus, împrejurarea că la șantierul în discuție petenta continua sa desfasoare activitate este confirmată si prin declaratia inginerului șef de șantier Szigyarto B. ( f. 26-27) care a sesizat organele de cercetare penala cu savârșirea unui furt în incintă, indicând că bunurile furate aparțin . și nu unei alte societăți comerciale. Instanța a încercat să audieze ca și martor această persoana, prin comisie rogatorie, insă s-a constat imposibilitatea audierii lui, motiv pentru care instanța va avea in vedere declarațiile date de acesta în fața organelor de cercetare penală, care vin să confirme starea de fapt reținuta in raportul ( f. 25) intocmit de agentul constatator.

Cu privire la aspectele de netemeinicie, instanta mai retine ca desi principiul legalitatii procesului verbal in materie contraventionala trebuie interpretat in coroborare cu garantiile pe care art. 6 din Conventia CEDO le acorda contravenientului prin asemanare cu garantiile recunoscute in materie penala, totusi petentul trebuie sa indice macar un simplu motiv de subiectivitate care sa starneasca instantei o indoiala de natura a inlatura consemnarile facute de catre agentul constatator. Plecând de la prevederile art. 47 din O.G. nr. 2/2001, care fac trimitere la prevederile Codului de procedură civilă, instanța, având în vedere și prevederile art. 270 din Noul Cod de procedură civilă, reține că procesul-verbal legal întocmit face dovada până la proba contrarie, iar, în virtutea art. 249 din Noul Cod de procedură civilă, pentru a dovedi o situație contrară celei reținute în procesul-verbal, sarcina probei revine celui care contestă realitatea consemnărilor din procesul-verbal, proba nerealizata in speta.

Sub aspectul individualizării sancțiunii, instanța a constatat de asemenea că aceasta a fost corect individualizată de agentul constatator, petentei fiindu-i aplicata o sanctiune orientata spre minimul amenzii prevăzute de lege pentru fapta săvârșită, în mod evident nefiind suficient avertismentul în condițiile pericolului mare generat de neluarea masurilor de paza impuse de lege.

Pentru motivele de fapt si de drept mentionate, instanța va respinge plângerea formulata si va mentine procesul verbal atacat ca legal si temeinic.

F. cheltuieli de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge plângerea contraventionala formulata de catre petenta CONTRANSCOM B. SA ( CUI_, J_ ), prin administrator judiciar SMDA Insolvency SPRL, cu sediul in Nazna, ., jud. M., în contradictoriu cu intimata POLIȚIA MUNICIPIULUI TÂRGU-M., cu sediul in Tg. M., .. 16, jud. M. impotriva procesului verbal de contravenție . nr._/30.03.2015 întocmit de intimată.

Mentine procesul verbal de contravenție . nr._/30.03.2015 întocmit de intimată ca legal si temeinic.

Cu drept de apel in 30 de zile de la comunicare care se depune la Judecatoria Tg. M..

Pronuntata in condițiile art. 396 alin. 2 c. proc. civ. în data de 01.10.2015.

P. GREFIER

A. L. B. K. K.

Red. A.L.B./Tehnored. I.M.

4 ex. 02.12.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 4312/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ