Plângere contravenţională. Sentința nr. 4419/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
Comentarii |
|
Sentința nr. 4419/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 07-10-2015 în dosarul nr. 4419/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÎRGU-M.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4419
Ședința publică din data de 07 octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. D.
GREFIER: N. S.
Pe rol se află judecarea acțiunii civile formulată de petentul T. N. C., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN M., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul petentului av. M. Galdea, în substituirea av. N. Galdea, lipsă fiind reprezentantul intimatului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul asupra cauzei de către grefier, după care:
Reprezentantul petentului depune la dosar împuternicirea avocațială . nr._ și delegația de substituire.
În baza art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța verifică din oficiu competența generală, materială și teritorială, constatând că este competentă să soluționeze cauza, sub toate aspectele, prin prisma prevederilor art. 32 din OG nr.2/2001.
În probațiune, reprezentantul petentului solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și depune la dosar contractele de muncă al petentului.
La interpelarea instanței, reprezentantul petentului arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Instanța în temeiul art. 237 alin. 2 pct. 7 Cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și proba video apreciindu-le ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
La interpelarea instanței, reprezentantul petentului arată că personal nu a văzut înregistrarea.
Instanța dispune vizionarea înregistrării video.
În temeiul dispozițiilor art. 244 Cod procedură civilă instanța, considerându-se lămurită, declară încheiată cercetarea procesului și procedează la dezbaterea fondului în continuare în ședință publică, la același termen de judecată.
În temeiul dispozițiilor art. 392 Cod procedură civilă, instanța declară deschise dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul petentului solicită anularea procesului verbal pentru lipsa vinovăției cu restituirea permisului de conducere, în principal, sau înlocuirea sancțiunii contravenționale cu avertisment. Susține că așa cum s-a arătat pe larg în plângerea contravențională, petentul nu se face vinovat și după cum se poate observa și de pe înregistrarea video și alte autoturisme fac aceeași manevră de depășire a coloanei care stă la barieră. Pentru aceste motive solicită admiterea plângerii.
Instanța, considerându-se lămurită, în temeiul dispozițiilor art. 394 alin.1 Cod procedură civilă, închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, la data de 19.06.2015 petentul T. N. C., a chemat în judecată pe intimatul I.P.J. M. și a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună admiterea plângerii, anularea procesului verbal ., nr._ din 18.06.2015 ca fiind nelegal și netemeinic.
Petentul susține că prin procesul verbal contestat a fost sancționat contravențional cu amenda in suma de 390 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 120 alin. 1, lit. k din Reg. de aplicare a Codului Rutier sancționată conform art. 100 alin. 3, lit e din OUG nr. 195/2002.
De asemenea a mai arătat că prin procesul verbal contestat s-a reținut faptul ca, conducând autoturismul marca VW cu nr. de înmatriculare_, în localitatea Tg-M., in direcția . trecerea la nivel de cale ferata a depășit o coloana de autovehicule aflate in așteptare după care a efectuat un viraj la stânga, pe .> Petentul a precizat faptul că, autoturismele care intenționau sa traverseze calea ferata erau oprite iar celelalte autoturisme care intenționau sa efectueze manevra la stânga pe . si isi continuau drumul.
In tot acest timp, autoturismele din sens invers nu puteau sa pătrundă pe calea lor de deplasare atât timp cat barierele erau in funcțiune.
Totodată a mai precizat ca deplasarea autoturismelor spre . făcuta fără a împiedica in vreun circulația altor autoturisme si fără a pune in pericol participanții la trafic.
In fata sa cel puțin 3 sau 4 autoturisme au efectuat aceasta manevra, fără ca aceștia sau el sa fi pus in pericol siguranța sa sau a celorlalți participanți la trafic.
Petentul a menționat faptul că, atunci când a fost oprit de agentul de politie, nici măcar nu a știut de ce este oprit atât timp cat toate celelalte autoturisme care au făcut același lucru in fata sa, nu au fost oprite.
În ceea ce privește mențiunile cuprinse la rubrica "Obiectiuni", a arătat că acestea nu sunt scrise de el si nici nu îi aparțin.
Petentul a subliniat faptul că, atât timp cat nu a încălcat regulile de circulație, nu va fi de acord cu aplicarea nici unei sancțiuni contravenționale, fapt pentru care dispozițiile art. 1 din OUG 2/2001 sunt aplicabile in speța de fata.
In sprijinul plângerii, invocă practica judiciara a Tribunalului Prahova, indicând in acest sens Decizia nr. 129/24.02.2005 a Tribunalului Prahova, Secția Comercială și de C. Administrativ II care a statuat ca, "ori de câte ori organul contestator, în acest gen de contravenție, nu face dovada săvârșirii faptei prin mijloace tehnice certificate - respectiv nu prezintă fotografie radar, înregistrare video sau orice alt mijloc tehnic, ori proba nu este clară - instanța va admite plângerea petentului si va anula PV de contravenție", respectiv hotărârea A. c. România din 4 octombrie 2007, prin care CEDO a constatat ca anumite dispoziții ale legislației contravenționale încurajează o jurisprudenta contrara prezumției de nevinovăție, hotărâre in care, pe fond, CEDO a considerat ca sistemul procedural roman în materie contravenționala, având la baza principii de procedura civila ce impun celui ce deschide o procedura judiciara - contravenientul in speța - sa probeze veridicitatea spuselor, este contrar prezumției de nevinovăție. Curtea a considerat ca prezumția de legalitate si de adevăr a procesuiui-verbal de contravenție este o prezumție lipsita de rezonabilitate, punând un acuzat penal . dezavantajoasa.
În drept și-a întemeiat prezenta pe dispozițiile OG 2/2001.
Intimatul IPJ M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că, procesul verbal atacat corespunde exigențelor art. 16, alin 7 și art. 17 din OG 2/2001, nefiind afectată vreo condiție ce ar putea atrage anularea acestuia din cele necesar a fi analizate din oficiu, semnarea actului sancționator de către contravenient coincide cu aducerea la cunoștință a conținutului acestuia și a dreptului de a face obiecțiuni cu privire la cele constatate de organul de poliție, iar în speța de fața petentul putând nota la rubrica „Mențiuni" propriile concluzii referitoare la actul sancționator.
De asemenea intimatul a mai arătat că, cele reținute de agentul constatator în actul sancționator dedus judecății au fost constatate de către acesta prin înregistrare video cu aparatul video PYT_ montat pe autospeciala Poliției Române_ iar procesul verbal în sine coroborat cu proba video reprezintă o probă certă, în măsura să răstoarne prezumția de nevinovăție de care beneficiază petentul, revenindu-i acestuia din urmă să răstoarne aceste mijloace de probă prin dovedirea unei stări de fapt contrare celei reținute în procesul verbal și surprinsă de aparatul radar.
In fapt, acesta a fost sancționat pentru încălcarea dispozițiilor art. 120, alin 1, lit. k din RAOUG 195/2002, anume pentru faptul că a condus auto marca VW cu nr. de înmatriculare_ pe . de depășire neregulamentară a coloanei de mașini aflate în așteptare la trecerea cu nivel de cale ferată. Pentru această faptă petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 390 lei și suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 zile.
Petentul nu își susține plângerea contravențională cu niciun mijloc de probă deși atât codul de procedură civilă cât și OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, îi oferă această posibilitate, nereușind să răstoarne prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, prezumție coroborată cu înregistrarea video.
În ceea ce privește pericolul social concret al faptei, este de părere că încălcarea normelor de siguranță rutieră generează o stare de risc și insecuritate care poate conduce la accidente de circulație cu urmări ireversibile, prin accidentarea gravă a participanților la trafic sau cu decesul unor persoane nevinovate. In condițiile în care societatea civilizată acceptă viața ca valoare supremă, aceasta trebuie să suprascrie nerăbdarea conducătorului auto de a ajunge cu câteva secunde sau minute la destinația dorită. De asemenea consideră ca sancțiunea aplicată, respectiv amenda, a fost în mod corect individualizată de agentul constatator deoarece petentul nu a înțeles faptul că a săvârșit o faptă periculoasă raportat la relațiile sociale protejate de norma incriminatoare și nici gradul de pericol social al faptei astfel încât simplul avertisment nu va avea niciun efect asupra conduitei viitoare a contravenientului.
Procesul verbal, fiind întocmit de un agent al forței publice, se bucură de prezumția de veridicitate până la proba contrarie. O aplicare absolută a prezumției de nevinovăție, în care întotdeauna sarcina probei să revină organelor statului, ar conduce la dificultăți foarte mari în sancționarea nerespectării unor reguli sociale destul de importante, printre care si cea privind circulația rutieră. A impune organelor statului ca în fiecare proces privind o plângere contravenționala sa facă dovada, ca ., că cele consemnate in procesul verbal de contravenție corespund realității ar impune acestora o sarcina foarte grea care poate bloca tot sistemul. Atâta vreme cât contravenientului i se oferă posibilitatea reală de a proba contrariul, prezumția de nevinovăție nu se încalcă.
Intimatul subliniat faptul că, simpla nerecunoaștere a comiterii faptei necoroborată și cu alte mijloace de probă nu este de natură să atragă anularea procesului verbal.
În baza dispozițiilor art.223 alin.3 și art.41 alin.2 C.pr. civ solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
În probațiune, s-au depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: copia și originalul procesului-verbal contestat (f.3,18,32), dovada . nr._ (f.4,19), copie chitanță (f.5,11,20), CD (f.30), raportul agentului de poliție (f.31), cazier auto (f.33), atestat operator radar (f.34), buletin de verificare metrologică (f.35),adresa Institutului Național de Metrologie (f.36), contract individual de muncă (f.44-46), act adițional la contractul individual de muncă (f.47).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr._ din 18.06.2015, s-a reținut că petentul a condus auto marca VW cu nr. de înmatriculare_ în direcția C. V., la trecerea la nivel cu calea ferată depășind o coloană de autovehicule formate în așteptare după care a efectuat manevra la stânga pe . săvârșită fiind prevăzută de art. 120 lit. k) din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 și sancționată de art. 100 alin. (3) din OUG nr. 195/2002. A fost aplicată amenda în cuantum de 390 lei și totodată s-a dispus suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 zile.
Procesul verbal a fost semnat de petent, fără obiecțiuni.
Instanța reține că în materia plângerii contravenționale este obligată ca din oficiu să examineze aspectele care țin de legalitatea procesului de contravenție și în subsidiar în măsura în care nu există un motiv de această natură care să atragă nulitatea actului atacat se va trece la examinarea, pe bază de probe, a temeiniciei situației de fapt astfel cum a fost reținută.
Examinând în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001 legalitatea întocmirii procesului verbal de contravenție atacat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din OG nr. 2/2001 conținând toate mențiunile obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității de textul normativ indicat.
Cu referire la temeinicia actului de sancționare, instanța constată că s-a reținut încălcarea de către petent a art. 120 alin. (1) lit. k) din H.G. nr. 1391/2006 care interzice depășirea pe sectorul de drum unde s-a format o coloană de vehicule în așteptare, dacă prin aceasta se intră pe sensul opus de circulație, fapta fiind sancționată potrivit art. 100 alin. (3) lit. a) din același act normativ (amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, care se aplică în cazul depășirii coloanelor de vehicule oprite la culoarea roșie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferată).
Totodată, instanța reține că potrivit art. 45 alin. (1) din OUG nr. 195/2002, republicată, depășirea este manevra prin care un vehicul trece înaintea altui vehicul ori pe lângă un obstacol, aflat pe același sens de circulație, prin schimbarea direcției de mers și ieșirea de pe banda de circulație sau din șirul de vehicule în care s-a aflat inițial.
Petentul nu a contestat neapărat starea de fapt reținută în actul constatator al contravenției atacat, susținând însă că în fapt nu a fost singurul care a avut respectiva conduită în trafic, dar și că deplasarea pe . făcută fără a împiedica în vreun fel circulația altor autoturisme, întrucât autoturismele din sens invers nu puteau să pătrundă pe calea de deplasare a petentului atât timp cât barierele erau în funcțiune. Instanța reține că respectivele argumente nu sunt de natură să demonstreze necomiterea faptei și nici să exonereze petentul de răspundere..
Instanța arată că, în acord cu jurisprudență Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să le depășească în folosirea lor, una din limitele până la care acționează prezumția de temeinicie a procesului verbal este dată de constatarea personală a faptei de către agentul constatator.
În cauza de față, fapta menționată în cuprinsul procesului verbal a fost constatată personal de agentul constatator- astfel încât cu privire la acesta operează prezumțiile de legalitate și de temeinicie- fiind totodată înregistrată video.
Potrivit înregistrării video depuse, la data și ora săvârșirii contravenției trecerea pe lângă coloana de mașini în staționare pentru efectuarea virajului la stânga presupunea circulația pe contrasens pe distanța necesară pentru depășirea a cel puțin cinci mașini, demers de un pericol social evident, în contextul în care pe sensul opus de mers ar fi putut circula mașini care viraseră dreapta de pe . înregistrare reiese cu claritate că petentul a depășit cel puțin 5 autovehicule care staționau în coloană până în centrul intersecției.
Faptul că petentul a virat stânga și nu s-a poziționat pe direcția înainte în fața autoturismelor depășește nu este relevant, în contextul celor anterior menționate și al modului în care art. 45 din OUG nr. 195/2002 republicată definește depășirea, constatându-se că petentul a pătruns pe contrasens, respectiv a trecut înaintea altor vehicule, aflate pe același sens de circulație, prin schimbarea direcției de mers și ieșirea de pe banda de circulație.
Întrucât pe parcursul judecății petentul nu a făcut în niciun fel dovada susținerilor sale, deși potrivit art. 249 din Codul de procedură civilă, îi incumbă sarcina probei și nici din celelalte elemente identificate de instanță nu rezultă o altă situație de fapt sau cel puțin un dubiu, instanța constată așadar că forța probantă a procesului-verbal nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de temeinicie instituită prin lege în favoarea sa.
În ceea ce privește sancțiunile aplicate, instanța constată că au fost în mod corect individualizate, astfel încât nu se pune problema reindividualizării acestora.
Față de cele expuse mai sus, în temeiul art. 34 alin. (1) din OG 2/2001, instanța apreciază că plângerea dedusă judecății este neîntemeiată, fapta pentru care petentul a fost sancționat există, acesteia i s-a dat o încadrare juridică corectă, iar sancțiunile aplicate au fost corect individualizate în raport cu limitele speciale prevăzute în textele de incriminare, motiv pentru care va respinge plângerea ca neîntemeiată și va menține procesul-verbal atacat, ca legal și temeinic.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul T. N. C.- CNP_, cu domiciliul în Iernut, .. 5, ., jud. M., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN M.- cu sediul în Tg-M., ., jud. M..
Cu drept de apel la Tribunalul M., în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Târgu M..
Pronunțata in ședința publica azi, 07.10.2015.
PREȘEDINTE | GREFIER |
C. D. | N. S. |
Red. C.D.
Tehnored. L.M.
27.10.2015.
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4486/2015.... | Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... → |
---|