Plângere contravenţională. Sentința nr. 502/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 502/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 10-02-2015 în dosarul nr. 502/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÎRGU M.
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 502/2015
Ședința publică din data de 10 februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. G. C.
GREFIER: I. M. I.
Pe rolul instanței se află judecarea plângerii contravenționale formulată de către petenta BNP L. M., în contradictoriu cu intimatul C. C., împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 03.09.2014.
În lipsa părților.
Se constată că mersul dezbaterilor și susținerile pe fond ale părților sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 27 ianuarie 2015, când s-a dispus amânarea pronunțării pentru data de astăzi, când după deliberare instanța a pronunțat prezenta hotărâre.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Tîrgu M. la data de 19.09.2014, sub nr._, formulată de către petenta BNP L. M., în contradictoriu cu intimatul C. C., împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 03.09.2014 a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să se dispună anularea presului verbal contestat ca netemeinic și nelegal.
În susținerea cererii, petenta arată că în fapt, la data de 15.09.2014 a primit la sediul biroului notarial, prin curier, procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ prin care a fost sancționată contravențional deoarece autoturismul cu nr. de înmatriculare_ a circulat la data de 29.05.2014 pe DN 69 pe raza localității Ortișoara jud. T. fără a deține rovinietă valabilă.
Petenta apreciază procesul verbal atacat sub mai multe aspecte:
Sub aspect procedural, apreciază astfel că instanța de fond respectând prevederile tezei finale a are. 17 din OG nr.2/2001, este obligată să constate din oficiu nulitatea procesului verbal atacat în lipsa mențiunilor obligatorii.
Art. 17 OG nr.2/2001 prevede că „lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanelor juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului - verbal.”
Petenta mai susține că în cauza de față, procesul-verbal nu poartă semnătura agentului constatator, fapt ce atarge, în opinia acesteia, nulitatea absolută a acestuia. In ceea ce privește ultima mențiune efectuată pe procesul-verbal privind semnătura electronică a agentului constatator, petenta arătă că aceasta contravine dispozițiilor legale, arătând că art. 1 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, prevede că „prezenta lege stabilește regimul juridic al semnăturii electronice și al înscrisurilor în formă electronica..”
Față de aceste prevederi legale, petenta susține că rezultă fără echivoc că procesul-verbal atacat nu îndeplinește cerințele pentru a fi considerat un înscris în formă electronică, deoarece, pe de o parte, nu poate fi citit prin intermediul unui program informatic, iar pe de altă parte, nu a fost trimis prin intermediul unui sistem electronic, ci prin curier, ca orice înscris în formă materială. Ca atare, consideră ca invocarea unei semnături electronice certificate nu suplinește lipsa semnăturii olografe a agentului constatator pe procesul-verbal.
În consecință, petenta solicită anularea procesului verbal pentru lipsa semnăturii agentului constatator.
Sub aspectul fondului, petenta arată că prin procesul verbal se reține faptul că autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, a circulat pe drumurile naționale la data de 29.05.2014 fără a avea achitată rovinieta. în consecință, conform dispozițiilor art. 7 a fost aplicată sancțiunea contravențională utilizatorului acestuia, adică subscrisei.
Având în vedere faptul că abaterea/contravenția a fost depistată cu mijloace tehnice omologate, procesul verbal a fost întocmit în baza informațiilor obținute de către C. C. din baza de date a MAI – DRPCIV, însă, petenta arată că din punctul său de vedere, informațiile cuprinse în baza de date nu sunt corecte.
Societatea petentă mai arată că a avut calitatea de utilizator pentru vehiculul mai sus menționat, conform contractului de leasing nr._ încheiat cu Unicredit Leasing Corporation Ifn SA încheiat la data de 22.02.2011, dar, la data de 29.04.2014 a intervenit o convenție de cesiune a contractului de leasing, între birou notarial, în calitate de utilizator cedent, . în calitate de nou utilizator și Unicredit Leasing Corporation lfii SA în calitate de finanțator, susținând că conform clauzelor din convenția de cesiune, folosința vehiculului a fost preluată la data semnării convenției de către noul utilizator, conform pct. 2.2.1 din convenție.
Prin clauza 2.3.1. a convenției, petenta era obligată să pună la dispoziția noului utilizator un certificat fiscal care să ateste radierea din rolul său a vehiculului, fapt ce a si fost realizat, fiind transmis procesul verbal de scoatere din evidență emis de Primăria mun. Tîrgu M..
De asemenea, în conformitate cu prevederile pct. 2.3.3 din convenție, trebuiau îndeplinite formele legale de obținere a unui nou certificat de înmatriculare care să conțină datele noului utilizator. Aceste obligații reveneau în mod exclusiv finanțatorului Unicredit Leasing Corporation Ifn SA.
Petenta susține că, la momentul săvârșirii contravenției, birou notarial nu mai avea nici un fel de răspundere juridică față de autovehiculul înmatriculat sub nr. de înmatriculare_, această răspundere revenind noului utilizator ..
În consecință, petenta apreciază că sancțiunea a fost aplicată unei persoane care nu a săvârșit contravenția, motiv pentru care solicită anularea procesului verbal ca neîntemeiat, iar în subsidiar, în măsura în care apărările mai sus menționate vor fi înlăturate, solicită schimbarea sancțiunii contravenționale aplicate acesteia, prin aplicarea prevederilor art.7 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, deoarece instanța de judecată are competența de a modifica sancțiunea în avertisment, chiar dacă actul normativ sancționator nu prevede sancțiunea avertismentului.
în drept, petenta își întemeiază plângerea pe dispozițiile OG nr. 15/2002, OTM nr.244/2008, precum și pe prevederile OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și ale Legii nr.455/2001 privind semnătura electronică.
Având în vedere motivele de fapt și de drept mai sus invocate, petenta solicită instantei admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului-verbal contestat, iar în subsidiar, transformarea sancțiunii aplicate în avertisment.
în probațiune, petenta a anexat copii ale procesului verbal de constatare a contravenției, ale convenției de cesiune a contractului de leasing și a procesului verbal de scoatere din evidențele fiscale ale vehiculului.
In conformitate cu prevederile art. 411 alin.2 C.proc.civ. petenta a solicitat judecarea cauzei și în eventuala lipsă.
La data de 06.11.2014, intimata C. a depus la dosarul cauzei întâmpinare.
Prin întâmpinarea formulată, petenta arată că, în fapt, la data de 29.05.2014, pe DN69 Km24+760m, pe raza localitatii Ortisoara, jud. TM, vehiculul cu de înmatriculare_, aparținând B. N. PUBLIC L. M., cu sediul în Tg. M. PIAȚA VICTORIEI Nr. 31 . M., a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale iară a deține rovinieta valabilă, sens în care, la data de 13.09.2014, a fost întocmit Procesul Verbal de Constatare a Contravenției . nr._ de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - C..
Intimata mai arată că potrivit dispozițiilor art. l, alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă.
Intimata solicită a se obsrva că Procesul Verbal de Constatare a Contravenției . nr._ îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002, coroborat cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, și că procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - S.IEGMCR, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.
Referitor la susținerile petentei, potrivit căreia lipsește semnătură agentului constatator și astfel procesul verbal este nul, semnătura electronica nefiind menționata in OG nr.2/2001, intimata susține că este neîntemeiata si nu poate fi luata in considerare ca motiv de nulitate a procesului verbal din următoarele considerente. Astfel, art. 17 din OG nr.2/2001 sancționează lipsa semnăturii agentului constatator. Dar, legiuitorul a vorbit despre “semnătură”, astfel încât chiar daca nu se menționează expres despre semnătură electronica se poate constatata ca nu se menționează nici faptul ca semnătura ar fi olografa. Totodată, semnătura electronica este o modalitate reglementata de lege, astfel încât nu se poate considera ca nelegala o asemenea semnătură pe procesul verbal contravențional. Coroborând acest aspect cu certificatul calificat al agentului constatator rezulta ca procesul verbal este legal semnat nefiind nul.
Intimata mai susține că Potrivit art. 4 din Legea 455/2001 privind semnătura electronica, înscris in forma electronica reprezintă o colecție de date în forma electronica intre care exista relații logice si funcționale si care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar potrivit art. 5 din aceeași lege înscrisul in forma electronica, căruia i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronica extinsă, este asimilat, in ceea ce privește condițiile si efectele sale, cu înscrisul sub semnătura privata.
Astfel, intimata susține că în înțelesul art. 4.4., semnătura electronica extinsa reprezintă acea semnătura electronica care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) este legata in mod unic de semnatar: b) asigura identitatea semnatarului; c) este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar: d) este legata de datele in forma electronica, la care se raportează, în așa fel incit orice modificare ulterioara a acestora este identificabila.
Intimata C. mai susține faptul că semnătura electronica reprezintă așadar forma digitala a semnăturii olografe, având aceleași funcționalitate și aplicabilitate ca și semnătura olografa, servind la identificarea semnatarului și atestarea, precum și în prezenta cauza, de către agentul constatator investit cu autoritatea statala, ca cele constatate in procesul verbal corespund intru-totul stării de fapt si de drept celor reținute, investind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumția de legalitate si temeinicie.
Nici o dispoziție legala nu interzice ca semnătura electronica sa poată fi aplicata pe înscrisuri autentice. Se realizează o confuzie intre generarea unui înscris in forma electronica si materializarea pe suport de hârtie a acestor date si informații astfel generate. De asemenea, contravenientului nu i se comunica originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie, conform art. 25 alin. 1 din O.G. 2/2001 procesul verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie contravenientului.
Pentru persoana căreia i se adresează, înscrisul in forma electronica poate fi citit tot informatic, sau in mod echivalent pe suport de hârtie, întrucât odata generat si semnat electronic, fără îndoiala înscrisul electronic poate dobândi o existenta fizica, palpabila, pe suport de hârtie și destinat a fi citit cu ochiul liber. Astfel, un înscris care are asociata o semnătură electronica extinsa, cum este si procesul verbal contestat, nu își pierde valabilitatea prin imprimare pe suport de hârtie, deoarece întotdeauna un asemenea act va fi disponibil si accesibil sa fie citit in format electronic, unde se va putea vizualiza si semnătură electronica.
Intimata menționează că ca, în cauza de fata, subiectul activ este persoana înscrisă în certificatul de înmatriculare, ca si utilizator in baza unui drept legal, mai exact B. N. PUBLIC LOGIC AN M.. Prin transcrierea dreptului de utilizare, se asigura publicitatea actelor doveditoare ale transferului, lipsa acestora determinând sancțiunea inopozabilitatii, prevăzută la art. 22 alin. 1 - Cod Civil. ( “ daca formalitatea de publicitate nu a fost realizata, iar aceasta nu era prevăzută de lege cu caracter constitutiv, drepturile, actele, faptele sau alte raporturi juridice supuse publicității, sunt inopozabile terților, afara de cazul în care se dovedește ca aceștia le-au cunoscut pe alta cale “)•
Pentru aceste motive, intimata solicită respingerea contestației ca fiind nefondată și neîntemeiată și, în subsidiar, menținerea Procesului Verbal de Constatare a Contravenției . nr._ ca fiind temeinic și legal.
In drept, intimata își întemeiază prezenta în baza dispozițiilor O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Legea nr.455 / 2001 privind semnătura electronică, Ordinul M.T.I nr. 769 / 2010 cu modificările și completările ulterioare - Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.
Anexează prezentei proba foto obținută cu sistemul SIEGMCR autorizația de control a agentului constatator și certificat calificat pentru semnătura electronică cu valoare legală.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._ întocmit la data de 03.09.2014, de către agentul constatator Steluța T. din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, petenta Biroul Notarului Public Logican M. a fost sancționată contravențional în temeiul art. 8 alin.2 OG 15/2002 cu amendă în valoare de 250 de lei.
S-a reținut că în data de 29.05.2014, ora 00.15, pe DN 69 km 24+760m, în loc. Ortisoara, jud. TM, vehiculul categoria A, cu numărul de înmatriculare_, aparținând petentei a circulat fără a deține rovinieta valabilă.
Procesul-verbal a fost întocmit în absența petentei.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal, instanța constată următoarele:
Sub aspectul legalității, instanța apreciază că procesul-verbal atacat a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității și care pot fi invocate și de către instanță din oficiu. Astfel acesta conține numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia precum și semnătura agentului constatator.
Instanț reține că sancțiunea contravențională a fost aplicată în interiorul termenului de 6 luni, de la constatarea faptei (fapta contravențională a fost săvârșită la data de 29.05.2014, iar sancțiunea contravențională a fost aplicată la data încheierii procesului verbal, respectiv 03.09.2014), respectându-se prevederile art. 13 alin. 1 din O.G. 2/2001 iar procesul verbal contestat a fost comunicat petentei cu respectarea termenului de 1 lună de la data aplicării sancțiunii, stabilit de art. 14 alin. 1 din O.G. 2/2001.
Cu privire la lipsa semnăturii agentului constatator, instanța reține faptul că, potrivit art. 6 și 8 din Legea nr. 455/2001, „înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile”.
Față de aceste dispoziții coroborate cu cele ale art.2 și 1176 Cod civil, înscrisul în formă electronică are aceleași efecte ca și actul autentic, dacă părțile cărora li se opune nu îl contestă. Semnătura electronică este asimilată semnăturii olografe, care se completează cu prevederile dreptului comun.
Se va putea dispune verificarea prin expertiza tehnică de specialitate prevăzută de Legea nr. 455/2001, însă numai în situația în care intimatul, emitentul actului, nu recunoaște înscrisul, nu și în situația în care contravenientul critică semnătura, căci acesta nu este emitentul/semnatarul or, textul art. 8 impune această calitate.
Practic art. 6 al legii este o aplicație a art. 1176 C civil, iar art. 8 al Legii se referă la convențiile cu mai multe părți și are în vedere situația în care una din părțile semnatare, căreia îi este opus înscrisul îl contestă.
Or, procesul-verbal, este un act juridic unilateral, singura parte care ar putea să-l conteste fiind emitentul, C.N.A.D.N.R., iar în nici un caz contravenienta, căreia i s-a comunicat o copie certificată a înscrisului, fără alterarea conținutului.
Cu privire la temeinicia procesului – verbal de contravenție, instanța reține că petenta nu contestă efectiv situația de fapt reținută în procesul verbal menționat, făcând referire la faptul că autovehiculul în cauză ar fi fost deținut de către aceasta în temeiul unui contract de leasing, iar anterior săvârșirii faptei contravenționale ar fi fost predat către un nou utilizator, care avea obligația de a efectua toate formalitățile necesare în vederea opozabilitărții dreptului său.
Față de prevederile art. 6 și 1 lit. b) din O.G. nr. 15/2002 instanța reține că sarcina plății rovinietei incumbă persoanei fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România. Petenta, utilizator legal al autoturismului la momentul săvârșirii faptei potrivit înscrierilor din evidențele oficiale, nu a făcut dovada că în certificatul de înmatriculare ar fi înscris în calitate de utilizator altă persoană.
Este adevărat că, potrivit actelor depuse la dosarul cauzei, rezultă că anterior ar fi operat transferul de folosință asupra autovehiculului în favoarea unei terțe persoane juridice. Petenta însă, în calitate de utilizator a acestui autovehicul, avea obligația, tocmai pentru a nu fi expusă consecințelor negative, să se intereseze despre efectuarea demersurilor de către noul utilizator pentru înmatricularea autovehiculului pe numele său. În același timp, fiind sancționată contravențional, în condițiile în care sancțiunea va fi menținută în mod irevocabil, ea are posibilitatea de a se îndrepta împotriva persoanei juridice care se face vinovată de săvârșirea contravenției, pentru a se administra toate probele și aceasta a fi obligată la plata contravalorii sancțiunii aplicate.
Din punctul de vedere însă al organului constatator, contravenție săvârșită a fost în mod legal constatată și sancționată, în condițiile în care potrivit tuturor înscrierilor din evidențele oficiale, respectiv din certificatul de înmatriculare al mașinii, petenta apărea în calitate de utilizator. Nerespectarea unor obligații contractuale de către noul utilizator nu poate constitui motiv pentru anularea sancțiunii aplicate, acest transfer nefiind opozabil autorităților decât după efectuarea formalităților legale.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea contravențională trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 stabilește criteriile de individualizare a sancțiunilor, și anume: limitele prevăzute în actul normativ, împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă, circumstanțele personale ale contravenientului și celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În cauză, instanța apreciază că sancțiunea amenzii în cuantum de 250 lei aplicată de agentul constatator este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Pentru cele ce preced, instanța apreciază că procesul verbal contestat a fost legal și temeinic încheiat, sens în care va respinge plângerea astfel cum a fost formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petentul B. N. Public Logican M., cu sediul în Tg. M., P-ța Victoriei nr. 31 . în contradictoriu cu Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică C., cu sediul în București, sector 6, .. 401A împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ din 03.09.2014, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Tg. M..
Pronunțată în ședința publică, azi, 10.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. G. CEUȘANIONELA M. I.
4 ex./09.03.2015
Red. G.G.C.
Tehnored. IMI.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 477/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 486/2015.... → |
|---|
