Pretenţii. Sentința nr. 1254/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1254/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 19-03-2015 în dosarul nr. 1254/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÂRGU-M.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1254
Ședința publică din data de 19.03.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: R. I. O.
GREFIER: R. A. M.
Pe rolul instanței se află judecarea cererii formulate de către reclamanta .. prin lichidator judiciar SMDA M. INSOLVENCY SPRL, în contradictoriu cu pârâta C. (V.) A. I., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 06.03.2015, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 19.03.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-M. la data de 17 aprilie 2014, reclamanta .. prin lichidator judiciar SMDA M. INSOLVENCY SPRL a solicitat instanței de judecată obligarea pârâtei C. (V.) A. I. la plata sumei de 46.446,08 lei reprezentând preț neachitat conform contractului de vânzare cumpărare încheiat între .. în calitate de vânzător, și pârâta V. A. I. în calitate de cumpărător,cu privire la imobilul situat în Târgu-M., .. 5, . la plata sumei de 17.566,21 lei cu titlu de daune interese egale cu dobânda legală calculată de la data scadenței și până la data de 1 aprilie 2014, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii sale, reclamanta a învederat instanței de judecată faptul că prin contractul de vânzare cumpărare încheiat între părți la data de 4 iunie 2009, prețul aferent imobilului, stabilit de comun acord de către părți, a fost de 169.930 lei, stabilindu-se ca modalitate de plată achitarea acestuia în 18 rate egale, a câte 9440,56 lei/lună, începând cu data de 27.06.2009. În această ordine de idei, reclamanta a precizat că, astfel cum rezultă din cuprinsul graficului de plăți anexat cererii de chemare în judecată, ultima plată efectuată de către pârâtă a fost în luna iulie 2012, suma achitată în total fiind de 123.483,92 lei. Astfel, reclamanta a subliniat că, în cazul în care cumpărătorul nu își îndeplinește obligația de plată a prețului, conform dispozițiilor art. 1724 din Noul Cod Civil, vânzătorul poate opta între a cere executarea silită sau rezoluțiunea vânzării, în ambele situații cu daune interese dacă este cazul.
Cu privire la daunele interese solicitate, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1535 alin. 1 din Codul civil, și respectiv dispozițiile art. 2 din OG nr. 13/2011, arătând în acest sens faptul că pentru plata cu întârziere a obligațiilor asumate, pârâta datorează dobânzi calculate conform graficului anexat cererii, până la data intrării în vigoare a OG nr. 13/2011 rata dobânzii fiind dobânda de referință a BNR, iar ulterior dobânda fiind calculată în conformitate cu art. 3 alin. 3 din OG nr. 13/2011.
În probațiune, reclamanta a depus la dosar următoarele înscrisuri: copie contract de vânzare cumpărare, calcul plăți efectuate cu privire la apartament, calcul daune-interese moratorii, listing portalul instanțelor de judecată – Tribunalul Specializat M.
De asemenea, reclamanta a solicitat interogatoriul pârâtei, probă care a fost încuviințată, fiind administrată la termenul de judecată din data de 6 martie 2015.
La data de 20.05.2014, pârâta C. A. I. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat instanței respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Astfel, pârâta a învederat instanței de judecată faptul că are calitatea de asociat al societății reclamante, împreună cu Freiwald Franz Georg, fiecare deținând 50% din capitalul social al societății, sens în care, în anul 2009, în urma unei înțelegeri cu asociatul său, au hotărât ca cele două apartamente identice ale societății să fie trecute în proprietatea asociaților în contul dividendelor cuvenite, apartamente care erau ipotecate pentru un credit de 250.000 lei al societății, contractat la Banca Transilvania.
În continuare, pârâta a arătat faptul că, pentru a se putea opera compensarea, la propunerea reprezentanților băncii, plata dividendelor s-a făcut prin bancă, sumele respective fiind restituite în aceeași zi societății, cu titlu de plată apartament, ambii asociați încasând în acest mod dividende și făcând concomitent plăți în contul apartamentelor.
Ca urmare a crizei economice din perioada 2009-2011, criză care a afectat și societatea .., pârâta a precizat că cei doi asociați au hotărât amânarea plății dividendelor până la redresarea economică și financiară a societății. Totodată, pârâta a subliniat împrejurarea că în luna decembrie 2012, a intrat în concediu medical și ulterior în concediu de creștere a copilului, iar din acest moment, asociatul său, care avea și calitatea de administrator, a avut un comportament abuziv și violent, și nu a mai fost de acord cu plata dividendelor cuvenite, în ciuda faptului că societatea era pe profit și creștere economică.
În continuare, pârâta a învederat instanței de judecată împrejurarea că, profitând de situația sa fizică și psihică delicată corespunzătoare perioadei post-partum, și de imposibilitatea de a-și apăra interesele, asociatul său a săvârșit acte de fraudă în dauna societății, înființând în 22.04.2013 o societatea nouă, respectiv S.C. P. FREIWALD S.R.L.,cu aceeași denumire, același sediu și același obiect de activitate, pe care a transferat activitatea, capitalul, furnizorii, clienții și angajații ... Mai mult, pârâta a precizat că asociatul său a refuzat să achite la scadență creditul societății reclamante, efectuând plăți consistente numai către societatea nou-înființată.
În altă ordine de idei, pârâta a precizat împrejurarea că, în urma unei înțelegeri ascunse între asociatul său și Banca Transilvania, societatea P. Freiwald SRL a devenit, prin subrogație, creditoarea reclamantei .., pentru suma de 160.000 lei izvorâtă din contractul de credit în care pârâta avea calitatea de terț garant ipotecar, astfel că S.C. P. FREIWALD S.R.L. a început imediat executarea silită a apartamentului pârâtei, iar contestația la executare promovare în acest sens fiind respinsă la data de 12.05.2014 prin sentința civilă pronunțată în dosarul nr._/320/2013.
Concluzionând, pârâta a subliniat faptul că, în prezent, este executată silit în calitate de terț garant ipotecar pentru o datorie a reclamantei, în sumă de 168.886 lei, iar imobilul executat silit este obiectul contractului de vânzare-cumpărare în baza căruia reclamanta își susține pretențiile în prezenta cauză. Mai mult, pârâta a menționat faptul că lichidatorul judiciar a fost informat cu privire la situația sa, prin memoriul depus în cadrul dosarului de insolvență, în care au fost prezentate detaliat toate abuzurile și actele frauduloase săvârșite de către asociatul-administrator, începând cu data intrării pârâtei în concediul de creștere a copilului. De asemenea, pârâta a arătat că pe rolul Tribunalului Specializat se află mai multe dosare, ca urmare a conflictului dintre asociați, plângeri penale, și o plângere la Consiliul Concurenței, care nu au fost soluționate în totalitate.
În probațiune, pârâta a depus la dosar următoarele înscrisuri: copie somație emisă de către executorul judecătoresc Giunca M. C. în dosarul execuțional nr. 406/E/2013, copie publicație de vânzare imobiliară, listing portalul instanțelor de judecată referitor la dosarul nr._/320/2013, copie memoriu depus în dosarul nr._ .
La data de 4 iunie 2014, reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care a învederat instanței de judecată faptul că din contractul de vânzare cumpărare încheiat între părți, nu rezultă existența vreunei înțelegeri între reclamanta falită și pârâta C. A. I., în sensul plății apartamentului din sumele cuvenite cu titlul de dividende, dimpotrivă, plata prețului a fost eșalonată în rate și sume fixe.
În altă ordine de idei, reclamanta a subliniat faptul că, din actele contabile ale societății, rezultă că apartamentul celuilalt asociat, domnul Franz Georg Freiwald a fost achitat în întregime, iar pârâta figurează cu restanțe la plata apartamentului său.
Concluzionând, reclamanta a învederat instanței de judecată faptul că neînțelegerile dintre asociați și demersurile întreprinse de către pârâtă nu au nicio relevanță în prezenta cauză, pârâtă fiind ținută a-și îndeplini obligațiile asumate prin contract.
Se constată de asemenea faptul că la data de 16.01.2015, pârâta C. A. I. a depus la dosarul cauzei note de ședință, anexând și o . înscrisuri: copie încheierea nr. 11/18.09.2014 de către S.C.P.E.J. H., GIUNCA & ASOCIAȚII, copie proces verbal de predare primire, copie balanță analitică a conturilor. Totodată, pârâta a depus la dosar, la data de 11 martie 2015, „concluzii scrise”.
În probațiune, instanța a încuviințat și administrat la solicitarea părților proba cu înscrisurile depuse de către acestea la dosar. De asemenea, a fost încuviințată proba cu interogatoriul pârâtei.
Analizând toate aspectele și împrejurările, din prisma probelor administrate, în vederea soluționării cauzei, reține următoarele:
Între părțile prezentului litigiu s-a încheiat la data de 04.06.2009 un contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1827/04.06.2009 la BNP M. F. A., prin care reclamanta . a vândut pârâtei V. A. I., în prezent căsătorită C., un apartament compus din 3 camere și dependințe situat în mun. Târgu-M.. Părțile s-au înțeles asupra unui preț de 169.930 de lei ce urma a fi achitat în 18 rate lunare egale de câte 9.440,56 de lei, începând cu data de_ prin virament bancar în conturile reclamantei.
În executarea obligației de achitare a prețului imobilului achiziționat, pârâta a efectuat un număr de 12 plăți, însă începând cu luna iulie 2012 aceasta a sistat în totalitatea orice plată.
Pe cale de consecință, a rămas o diferență de preț neachitată în cuantum de 46.446,08 lei, care face obiectul prezentei cauze, sumă asupra căreia reclamanta a calculat și dobânzi legale, în funcție de data scadenței fiecărei rate și a plăților efectuate cu întârziere de către pârâtă la nivelul sumei de 17.566,21 de lei, calculate până la data de_ .
Raportat data la care a avut loc operațiunea de vânzare cumpărare a imobilului, respectiv 04.06.2009, instanța reține că relațiile desfășurate între părți au început sub imperiul reglementărilor anterioare Noului cod civil din 2011.
În conformitate cu art. 102 din Legea nr. 71/2011, care stabilește regula potrivit căreia, contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa, din punct de vedere al dreptului material aplicabil, se va da eficiență dispozițiilor civile în vigoare la acel moment.
Având în vedere calitatea de comerciant a societății reclamante, instanța reține și din dispozițiile Codului comercial în vigoare la data încheierii contractului dintre părți și aplicabil potrivit art. 4 coroborat cu art. 8. În același sens, art. 56, stabilește că atunci când un act este comercial numai pentru una din părți, toate părțile sunt supuse, în ceea ce privește acest act, legii comerciale, afară de dispozițiile privitoare la persoana comercianților sau atunci când legea dispune altfel.
În ceea ce privește izvorul de drept al obligațiilor ce incumbă pârâtei, instanța reține că obligația de plată a diferenței de preț rezultă din convenția încheiată între părți. În continuare, potrivit 969 Cod civil convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar conform art. 1073 Cod civil creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației și în caz contrar are dreptul la despăgubire.
Din punct de vedere probator, instanța reține și dispozițiile art. 249 din codul de procedură civilă potrivit cărora cel care face o susținere în cursul procesului este dator să o dovedească.
În prezenta cauză, reclamanta a făcut dovada că deține împotriva pârâtei o creanță certă, lichidă și exigibilă pentru următoarele motive:
Sub aspectul certitudinii creanței, potrivit art. 662 din Codul procedură civilă, creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul care consacră obligația, astfel încât creanța invocată să rezulte neîndoielnic din acte recunoscute și însușite de către debitor.
În speță, reclamantul pretinde executarea de către pârâtă a obligației de plată a sumei de 46.446,08 lei, creanță ce își are izvorul în contractul încheiată între părți, ca urmare a neexecutării în totalitate a obligației de plată a prețului.
În ceea ce privește condiția lichidității, creanța este lichidă în baza art. 662, atunci când obiectul este determinată sau titlul conține elemente care permit stabilirea lui. Raportat la cauza dedusă judecății, instanța reține că lichiditatea creanței rezultă calculul efectuat pe înscrisurile depuse la dosar, cuantumul total al ratelor neachitate este de 46.446,08 de lei conform graficului de plăți anexat de reclamantă, f. 9, din care rezultă deducerea tuturor plăților efectuate de către pârâtă din prețul total al imobilului achiziționat.
Sub aspectul exigibilității, obligația debitorului trebuie să fie ajunsă la scadență. În acest context, având în vedere că din înscrisurile aflate la dosarul cauzei rezultă că părțile s-au înțeles cu privire la plata prețului în 18 rate egale, începând cu data de_, iar din iulie 2012 nu s-a mai efectuat nicio plată, scadența ratelor rămase restante a intervenit în mod cert până la data formulării prezentei cereri.
În aceste condiții, în temeiul art. 969 Cod civil, conform căruia convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, și a art. 1073 Cod civil, potrivit căruia creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare, instanța constată că reclamanta are o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva pârâtei, a cărei executare se poate îndeplini în natură, respectiv, prin plata unei sume de bani, pârâta nefăcând dovada achitării acesteia, deși, îi revenea această obligație.
În același sens, instanța reține și din atitudinea pârâtei care nu a contestat existența creanței, cuantumul acesteia sau faptul că nu a mai făcut plăți din luna iulie 2012.
Împrejurările de fapt invocate de pârâtă nu sunt de natură să schimbe soluția instanței. Apărările legate de plata prețului ca urmare a încasării dividendelor nu vor fi luate în considerare atâta timp cât în contractul încheiat între părți nu există nicio prevedere care să dea efecte juridice eventualei sistări a plății acestora. Iar neînțelegerile dintre asociați și eventuala calitate de creditor a pârâtei asupra reclamantei urmează a fi soluționate în procedura falimentului declanșată cu privire la reclamantă, iar nu în prezenta cauză.
Pentru aceste motive, instanța urmează să admită capătul principal de cerere astfel că va dispune obligarea pârâtei la plata sumei de 46.446,08 de lei, reprezentând diferență de preț, neachitată.
Cu privire la dobânzile legale moratorii solicitate, instanța reține că potrivit art. 1088 din Codul civil 1865, obligațiile care au ca obiect sume de bani comportă daune interese sub forma dobânzilor legale, fără a fi necesar din partea creditorului să justifice vreo pagubă. Iar în baza art. 43 din Codul comercial, datoriile comerciale lichide și plătibile în bani, produc dobândă de drept din ziua când devin exigibile.
Cuantumul dobânzilor legale a fost calculat de către reclamantă potrivit dispozițiilor legale aplicabile conform tabelului anexat cererii, f. 9, cuantumul acestora fiind de 17.566,21 de lei.
Având în vedere că și în privința capătului accesoriu sunt îndeplinite condițiile de certitudine, lichiditate și exigibilitate, instanța apreciază că solicitarea reclamantei este întemeiată, prin urmare va obliga pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 17.566,21 de lei, reprezentând dobânda legală aferentă sumei de 46.446,11 de lei, calculată până la data de 01.04.2015.
Instanța va lua act că reclamanta a renunțat la solicitarea inițială de acordare a cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta ., CUI_, cu sediul social în Târgu-M., ., jud. M., societate în faliment prin lichidator judiciar SMDA M. Insolvency SPRL în contradictoriu cu pârâta C. (V.) A. I., CNP_, cu domiciliul în Târgu-M., .. 5, ..
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 46.446,08 de lei reprezentând diferență de preț, neachitată.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 17.566,21 de lei cu titlu dobânzi legale calculate asupra sumei de 46.446,08 de lei, până la data de 01.04.2015
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicarea hotărârii. Cererea se depune la Judecătoria Târgu-M..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, în 19.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
R. I. O. R. A. M.
4. ex./19.03.2015
Red. R.I.O./Tehnored. RAM.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1296/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1216/2015.... → |
|---|
