Pretenţii. Sentința nr. 2530/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2530/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 21-05-2015 în dosarul nr. 2530/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÎRGU M.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2530
Ședința publică din 21 mai 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: T. C.
GREFIER: C. A. C.
Se află pe rolul instanței judecarea cererii având ca obiect pretenții formulată de reclamanta S. K. C. în contradictoriu cu pârâta O. E. R..
În lipsa părților.
În continuare, instanța constată că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 13 mai 2015, termen la care, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 21 mai 2015, pentru care,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile, constată:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu M. la data de 01.07.2014, sub nr._, reclamanta S. K. C. a chemat în judecată pe pârâta O. E. R., și a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună: obligarea pârâtei la plata următoarelor sume: 1350 lei, chirie neachitată aferentă lunilor aprilie 2014 și mai 2014, conform contractului de închiriere din 25 iunie 2013; suma de 2059,67 lei reprezentând cheltuieli comune aferente perioadei octombrie 2013-aprilie 2014 și parțial iunie 2014; suma de 79,98 reprezentând contravaloarea facturilor de curent electric . 14 nr._/21 02 2014 și TSE14 nr._/25 04.2014: suma de 52,12 lei reprezentând contravaloarea facturilor de gaz .._/31 01 2014 23 și nr._33939/30 04 2014, suma de 121,50 lei reprezentând contravaloarea chiuvetei înlocuite; obligarea pârâtei la plata dobânzii legale penalizatoare calculată conform art. 3 alin. (2) din OG nr. 13/2011, pentru chiria neachitată aferentă lunilor aprilie și mai 2014 și pentru cheltuieli comune și cu utilități neachitate, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate constând din taxă de timbru și onorariu avocațial.
În motivare reclamanta a arătat că, la data de 25 iunie 2013, între părți, s-a încheiat un contract de închiriere având ca obiect apartamentul proprietatea acesteia, situat în Târgu-M., . ., contract încheiat pe perioada nedeterminată, astfel cum se prevede la cap, VI alin. (2) din Contract, iar prețul locațiunii a fost stabilit la suma de 150 euro lunar, echivalent a 675 de lei, calculat la un curs mediu de 4,5 lei/Euro.
La aceeași data reclamanta și-a îndeplinit obligația ce i-a revenit, în sensul că i-a pus la dispoziția pârâtei folosința apartamentului închiriat, în stare bună, complet dotat și utilat.
Reclamanta a precizat faptul că a stabilit la cap. III din contract ca plata chiriei să se realizeze între zilele 1-10 pentru luna în curs, iar la același capitol, liniuța 3, s-a instituit în sarcina locatarului obligația de a plăti contravaloarea facturilor de utilități (energie electrică, gaz) și contravaloarea cheltuielilor comune datorate asociației de proprietari, conform listelor de plată afișate. Astfel începând cu luna octombrie 2013, pârâta a încetat a mai efectua plăți în contul cheltuielilor comune, acumulându-se până în luna martie 2014 inclusiv, o datorie generată ca urma a folosinței exercitate de către pârâtă, în sumă de 1632,94 lei și pentru a nu genera penalități, la data de 22 05 2014 aceasta am achitat acest debit restant.
Potrivit adeverinței nr. 07/24 06 2014 eliberată de Asociația de proprietari nr.234 Tg. M., din care face parte apartamentul meu, cheltuielile comune îi luna aprilie au fost de 236,48 de lei iar în luna mai de 175 de le
De asemenea, cheltuielile comune aferente lunii iunie ac. se ridică la valoarea de 120 de lei. Pârâta a folosit imobilul până la 07 06 2014, astfel încât pentru cele 6 zile de folosință, cheltuielile comune sunt de 24 de lei (calculat cu regula de trei simple, iunie având 30 de zile).
De asemenea pârâta nu și-a respectat obligația plății chiriei aferente lunilor aprilie 2014 și mai 2014, obligații devenite scadente și care se ridică la suma de 1350 lei, echivalentul a 300 euro, la un curs leu-euro de 4,5 lei.
Pârâta a acumulat datorii și la furnizorii de utilități, respectiv: EON Gaz: 52,12 lei reprezentând contravaloarea facturii aferente lunii ianuarie 2014 și a facturii regularizatoare emise la 30.04.2014, pentru perioada 22.01,_14 și ulterior până la 07 06 2014- data părăsirii apartamentului; Electrica: 78,98 lei reprezentând contravaloarea facturilor aferente lunii februarie 2014 și aprilie 2014 și nici ulterior până la data părăsirii apartamentului, la 07 06 2014. Mai mult a adăugat că facturile ulterioare pentru perioada 07.06.2014 nu au fost încă comunicate.
Reclamanta a învederat că prin somația nr.74/06 05 2014 expediată prin intermediul C.. Av. K.- E. Etel din Târgu- M., a solicitat pârâtei încetarea contractului, începând cu data de 05 06 2014.
La data de 07 06 2014 reclamanta a arătat că pârâta a anunțat-o telefonic asupra faptului că a părăsit locuința închiriată, lăsând cheia în cutia poștală și lăsând în urmă toate aceste datorii. În aceeași zi, în prezența a trei martori, am procedat la preluarea locuinței - întocmind procesul verbal de predare - primire anexat prezentei, ocazie cu care a constatat faptul că, clanța ușii de la bucătărie este ruptă iar chiuveta de la baie este spartă.
Deși a procedat la repararea clanței și a înlocuit chiuveta, noua chiuvetă fiind în valoare de 121,5 lei - potrivit chitanței atașate.
De asemenea, reclamanta a învederat că pentru a evita întreruperea serviciilor a căror contravaloarea nu au fost achitate de către pârâtă, am procedat eu însumi la plata acestora, astfel cum rezultă din chitanțele de plată anexate prezentei, operând astfel o formă a subrogației legale prevăzută de art. 1596 lit. c NCC. Stăruind în soluționare pe cale amiabilă a diferendului, prin notificarea nr. 91/30.05.2014, i-a solicitat pârâtei executarea obligațiilor contractuale ce îi revin, acordându-i un termen de plată rezonabil, însă aceasta nu a înțeles să-și onoreze obligațiile până în prezent.
Prin aceeași adresă a invitat pârâta în vederea realizării procedurii de informare privind avantajele medierii, însă pârâta nu s-a prezentat, motiv pentru care s-a întocmit procesul verbal atașat.
Potrivit art. 1535 alin. (1) NCC, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune, calculate de la scadență până la momentul plății.
Coroborând aceste prevederi legale cu prevederile O.G. nr. 13/2011, rezultă că pârâta este obligată la plata dobânzii legale penalizatoare calculată conform art. 3 al.3 OG 2/2001 la nivelul ratei dobânzii de referință a Băncii Naționale a României plus 4 puncte procentuale diminuate cu 20%.
În drept reclamanta a invocat dispozițiile legale invocate în cerere.
În temeiul art. 411 al.2 C. reclamanta a solicitat judecarea cererii în lipsă.
La data de 5.08.2014 reclamanta a depus la dosar o precizare de acțiune prin care a învederat faptul că ulterior promovării acțiunii la data de 31.07.2014 a achitat către asociația de proprietari nr. 234 Tg M. suma de 429,10 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor comune aferente lunilor aprilie și mai 2014, luni pentru care apartamentul s-a aflat în folosința pârâtei. Mai mult a adăugat că, cu această plată dovedită prin chitanța nr. 3724/31.07.2014 cheltuielile comune neachitate de pârâtă în perioada octombrie 2013 mai 2014 sunt în valoare de 2062,04 lei.
De asemenea a mai arătat că, la data de 01.08.2014 reclamanta a achitat contravaloarea curentului electric consumat de pârâtă prin factura fiscală nr._/25.05.2014 rămânând de achitat suma de 126,88 lei.
În probațiune s-au depus următoarele înscrisuri: în original împuternicirea avocațială (f.3), în copii modul de calcul al dobânzii legale penalizatoare (f.4), contractul de închiriere din data de 25.06.2013 (f.5), CI pârât (f.6), CI reclamantă (f.7), chitanțe (f.8, 11, 13, 22, 32, 54), facturi fiscale (f.9, 53, 60), preaviz de plată (f.10), adeverința nr. 6/23.05.2014 (f.12), adeverința nr. 7/24.06.2014 (f.14), planșe foto (f.15-21), somația (f. 23), proces verbal de predare-primire încheiat la data de 07.06.2014 (f.24-25), adresa nr. 91/30.05.2014 și dovada comunicării (f.26-27), proces verbal de informare nr. 12/10.06.2014 (f.28), delegație de substituire (f.49, 59), interogatoriu (f.58).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Din înscrisurile de la dosar instanța reține că la data de 25.06.2013 între părți a intervenit contractul de închiriere (f.5), reclamant închiriind pârâtei apartamentul situat în Tg. M. . .> Conform art.V din contract, chiria lunară a fost stabilită la 150 euro, care urma a se plăti între zilele 1-10 ale lunii (art. III). De asemenea, potrivit aceluiași art.III din contract, pârâta avea era obligată la plata consumurilor lunare (Electrica, Eon Gaz, consumuri comune, apa, căldura), să întrețină și să restituie la cererea locatorului spațiul ce face obiectul contractului în bună stare de utilizare și cu toate accesoriile din dotare și să repare sau să plătească cheltuielile de reparație care nu sunt de uzură normală de agrement din cauza utilizării greșite.
Din susținerile reclamantei necontestate de pârâtă, instanța reține că începând cu luna octombrie 2013 pârâta a încetat a efectua plăți în contul cheltuielilor comune, acumulându-se până în luna martie 2014 inclusiv o datorie în cuantum de 1632,94 de lei, achitată de către reclamantă la data de 22.05.2014 (conform chitanței nr.3592/22.05.2014 de la fila 13 și adeverinței de la fila 12) și pentru lunile aprilie-mai 2014 în cuantum de 429,10 lei achitate de reclamantă prin chitanța nr. 3724/31.07.2014 (f.32).
Pârâta a folosit imobilul până la data de 07.06.2014.
De asemenea, pârâta nu a achitat chiria aferentă lunilor aprilie și mai 2014 în cuantum de 1350 de lei, echivalentul a 300 de euro la curs euro-leu de 4,5 lei.
Pârâta a cumulat de asemenea datorii la furnizorii de utilități respectiv 52,12 lei EON Gaz și 126,88 lei Electrica, facturi plătite de reclamantă potrivit chitanțelor de la filele 8, 11 și 32.
La data părăsirii locuinței de către pârâtă (07.06.2014) reclamanta a procedat în prezența a trei martori la preluarea locuinței, încheindu-se în acest sens procesul-verbal de predare-primire (f.24-25) în care s-a menționat faptul că chiuveta de la baie era spartă. Reclamanta a procedat la înlocuirea acesteia pentru suma de 121,50 lei conform chitanței de la fila 22.
La data de 30.05.2014 pârâta a fost notificată cu privire la pretențiile reclamantei în vederea unei soluționări amiabile (f.26).
Instanța reține că pârâta nu a depus întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță. De asemenea, întrucât, deși legal citată cu această mențiune, pârâta nu s-a prezentat la interogatoriu, instanța va face aplicarea prevederilor art. 358 C.proc.civ. considerând acest aspect o mărturisire deplină.
Astfel, va avea în vedere întrebările propuse spre a fi administrate la interogatoriu (iar în ceea ce privește daunele cauzate, întrebarea nr. 9.
Potrivit art. 1350 alin.(1) și (2) C.civ.: “(1) Orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat. (2) Atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii.”
Instanța reține că, în cadrul răspunderii contractuale, contractul este singurul care dovedește preexistența obligației, față de culpa debitorului de a nu o fi executat, astfel că obiectul probei în cadrul acestei răspunderi constă în stabilirea culpei contractuale și a întinderii prejudiciului.
În speță, instanța constatată îndeplinirea condițiilor cerute pentru atragerea răspunderii civile contractuale, respectiv fapta ilicită a pârâtei, care prin neîndeplinirea obligațiilor contractuale ce îi incumbau a acumulat datorii la plata chiriei, la întreținere și furnizori, și, de asemenea, prin distrugerile provocate nu și-a îndeplinit obligația contractuală de a lăsa spațiul la expirarea contractului de închiriere în aceeași stare de funcționare. Prejudiciul este de reprezentat de contravaloarea chiriei neachitate precum și de contravaloarea întreținerii și utilităților consumate și achitate de către reclamantă (în urma pasivității pârâtei). Instanța reține totuși că reclamanta era debitoarea obligației de plată a utilităților și a facturilor către furnizori în temeiul propriei relații contractuale cu aceștia, obligație pe care a transmis-o pârâtei prin intermediul mecanismului juridic al preluării de datorie reglementat de art. 1599 lit.a) C.civ, fără ca aceasta să fie opozabilă, desigur, creditorilor săi care erau terți față de contract (în lipsa acordului). Însă, între părți, convenția inserată în cuprinsul contractului de închiriere își produce efectele în temeiul forței obligatorii a contractului (art. 1270 C.civ.) iar în cazul de față al îndeplinirii obligației preluate de pârâtă de către reclamantă, aceasta se subrogă în drepturile creditorilor în temeiul art.1596 lit.c C.civ. De asemenea, instanța observă că prejudiciul rezultat constă de asemenea în valoarea de înlocuire a chiuvetei distruse. Fapta ilicită a pârâtei și prejudiciul rezultă din probele administrate în cauză, respectiv înscrisurile necontestate de pârâtă și interogatoriu.
Prin urmare, fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale, instanța urmează să admită capătul principal de cerere.
Cu privire la dobânda legală, instanța reține că, potrivit art. 1535 alin.(1) C.civ. ”În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic.”
Conform art. 1 alin.(3) din OG 13/2011, dobânda datorată de debitorul obligației bănești pentru neîndeplinirea obligației respective la scadență este denumită dobândă penalizatoare. Potrivit art. 3 alin.(3) din același act normativ „În raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ, in sensul art. 3 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, rata dobânzii legale se stabilește potrivit prevederilor alin. (1), respectiv alin. (2), diminuat cu 20%.”
Pe cale de consecință, instanța va admite cererea, astfel cum a fost precizată, va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1350 de lei reprezentând chirie neachitată aferentă lunilor aprilie-mai 2014, a sumei de 2062,04 lei reprezentând cheltuieli comune aferente perioadei octombrie 2013-mai 2014, a sumei de 126,88 lei reprezentând contravaloarea facturilor de curent electric, a sumei de 52,12 lei reprezentând contravaloarea facturilor de gaz precum și a sumei 121,50 lei reprezentând contravaloarea chiuvetei înlocuite.
De asemenea, va obliga pârâta la plata către reclamantă a dobânzii legale penalizatoare pentru chiria aferentă lunilor aprilie și mai 2014, cheltuielile comune și utilități neachitate, dobândă calculată de la scadență până la momentul plății.
In baza art.453 C.pr.civ., instanța va obliga paratul sa plătească reclamantului suma de 265 de lei reprezentând taxa judiciară de timbru, precum și a sumei de suma de 496 de lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S. K.-C. (CNP:_, cu domiciliul în Tîrgu M., ., .) în contradictoriu cu pârâta O. E.-R. (CNP:_, cu domiciliul în Tîrgu M., ., ., astfel cum a fost precizată.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1350 de lei reprezentând chirie neachitată aferentă lunilor aprilie-mai 2014, a sumei de 2062,04 lei reprezentând cheltuieli comune aferente perioadei octombrie 2013-mai 2014, a sumei de 126,88 lei reprezentând contravaloarea facturilor de curent electric, a sumei de 52,12 lei reprezentând contravaloarea facturilor de gaz precum și a sumei 121,50 lei reprezentând contravaloarea chiuvetei înlocuite.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a dobânzii legale penalizatoare pentru chiria aferentă lunilor aprilie și mai 2014, cheltuielile comune și utilități neachitate, dobândă calculată de la scadență până la momentul plății.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 265 de lei reprezentând taxa judiciară de timbru, precum și a sumei de suma de 496 de lei reprezentând onorariu avocațial.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria Tîrgu-M..
Pronunțată în condițiile art. 396 alin.(2) C.proc.civ., azi, 21.05.2015.
PREȘEDINTE | GREFIER |
T. C. | C. A. C. |
4 ex./Red. TC/Tehnored. A.C.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2510/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2506/2015.... → |
|---|
