Plângere contravenţională. Sentința nr. 3348/2015. Judecătoria TULCEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3348/2015 pronunțată de Judecătoria TULCEA la data de 13-11-2015 în dosarul nr. 3348/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TULCEA
SECTIA CIVILA SI PENALA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3348
Ședința publică de la 13 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: I. S.
GREFIER: C. R.
S-a luat în examinare cauza civilă privind pe petentul P. I., cu domiciliul în oraș Măcin, ., județul Tulcea, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., județul Tulcea, având ca obiect plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 08.05.2015.
Încheierea de ședință din data de 29.10.2015, face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile deduse judecății, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea sub nr._ la data de 15.05.2015, petentul P. I. a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 08.05.2015, încheiat de intimatul I.P.J. Tulcea, solicitând anularea acestuia.
În motivarea plângerii, petentul a arătat în esență că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, cu privire la viteza înregistrată de aparatul radar. A susținut petentul că în opinia sa sancțiunea a fost aplicată în mod abuziv, întrucât panoul de delimitare a începutului și sfârșitului de localitate este amplasat într-o zonă lipsită de locuințe sau construcții. A mai arătat petentul că în aceeași zi s-au încheiat două procese-verbale diferite dar cu același subiect, loc și de către același agent constatator.
În susținerea plângerii, petentul a depus înscrisuri.
A fost achitată o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, în conformitate cu prevederile art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Intimatul a formulat în termen procedural întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca nefondată și menținerea procesului-verbal de contravenție ca fiind temeinic și legal și a depus la dosar raportul agentului constatator, înregistrarea video, buletinul de verificare metrologică nr._ din 25.08.2014, atestat operator.
A susținut intimatul că procesul-verbal de contravenție contestat a fost întocmit cu respectarea tuturor prevederilor legale în materie, cuprinzând toate mențiunile obligatorii prevăzute de lege. A mai arătat intimatul că la data de 08.05.2015, în localitatea Nalbant, județul Tulcea, petentul a condus autoturismul marca Audi, cu numărul de înmatriculare TX-5424-AM, fiind înregistrat de aparatul radar PYTHON II montat pe autospeciala cu numărul de înmatriculare_ din dotarea serviciului rutier, circulând cu viteza de 95 km/h, pe un sector de drum cu limitare de viteză la 50 km/h. Din înregistrarea video rezultă fără niciun dubiu că petentul a circulat cu această viteză.
În baza art. 255 și art. 258 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri și înregistrarea video, apreciindu-le ca fiind pertinente, concludente și utile pentru elucidarea situației de fapt și soluționarea cauzei.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține:
În fapt, prin procesul-verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 08.05.2015, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 877,50 lei, reținându-se în sarcina sa că, în aceeași zi, ora 08:46, pe DN 22A, în localitatea Nalbant, județul Tulcea, zona peco Acasam, a condus autoturismul marca Audi, cu numărul de înmatriculare TX-5424-AM, fiind înregistrat de aparatul radar PYTHON II montat pe autospeciala cu numărul de înmatriculare_ din dotarea serviciului rutier, circulând cu viteza de 95 km/h, faptă ce constituie contravenția prevăzută de art. 121 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006 și sancționată de art. 102 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.
Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea sub aspect formal a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate chiar și din oficiu.
Cel de-al doilea proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției, deși a fost încheiat în aceeași zi, are menționată o altă oră ca fiind cea a săvârșirii abaterii, astfel că nu poate fi vorba despre una și aceeași contravenție.
Analizând în cele ce urmează temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține, în prealabil, că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care nu contravine prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, în măsura în care instanța de judecată îi asigură contravenientului condițiile specifice de exercitare a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.
În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i garanta petentului exercitarea dreptului la un proces echitabil, însă susținerile sale nu au fost dovedite, neexistând vreo dovadă la dosar din care să rezulte nevinovăția acestuia.
Din contră, instanța constată că săvârșirea fapte reținute în sarcina petentului a fost constatată printr-un un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, potrivit dispozițiilor art. 6 pct. 20 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Din înregistrarea video existentă la dosar se poate observa că autovehiculul cu numărul de înmatriculare TX-5424-AM a fost depistat circulând cu o viteză de 95 km/h în localitate, fiind evidențiat și numărul de înmatriculare al acestuia, iar petentul a semnat fără obiecțiuni procesul-verbal întocmit.
Aparatul radar cu care s-a efectuat înregistrarea avea o verificare metrologică valabilă din data de 25.08.2014, pe termen de un an, fapta de natură contravențională fiind constatată înainte de expirarea acestui termen. Din buletinul de verificare metrologică mai rezultă că aparatul radar PYTHON II măsoară atât în regim staționar, cât și în regim de deplasare.
În opinia instanței, raportat la datele speței nu este judicios a presupune că petentul a circulat cu o viteză mai mică decât cea înregistrată, această posibilitate fiind pur ipotetică în lipsa unor probe sau măcar a unor indicii concrete că aparatul de măsură a fost afectat de erori, neexistând niciun dubiu rezonabil că petentul nu ar fi comis această faptă.
În drept, potrivit art. 121 alin. 1 din H.G. nr. 1391/2006, conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.
Potrivit art. 102 alin. 2 amenda contravențională prevăzută la alin. 1 se aplică și conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 6 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. 1 lit. d), respectiv depășirea cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Cât privește individualizarea sancțiunii contravenționale instanța constată că amenda aplicată petentului este în cuantumul minim prevăzut de lege, fiind satisfăcute principiile legii contravenționale.
Petentul a depășit viteza legală, ceea ce poate genera o stare de pericol pentru siguranța pe drumurile publice dar și consecințe deosebit de grave, cum ar fi vătămarea corporală proprie precum și a participanților la trafic, fiind de notorietate multitudinea de evenimente rutiere cauzate în acest fel, motiv pentru care nu este oportună înlocuirea amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului. Contravenientul, de altfel, nu își asumă culpa și nu regretă săvârșirea faptei.
Față de aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât se va respinge plângerea ca nefondată, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională privind pe petentul P. I., cu domiciliul în oraș Măcin, ., județul Tulcea, în contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN TULCEA, cu sediul în Tulcea, ., județul Tulcea, împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 08.05.2015, ca nefondată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune sub sancțiunea nulității la instanța a cărei hotărâre se atacă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13.11.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. S. C. R.
Red. jud. I.S./22.12.2015
Tehnored. gref. C.R./4 ex. /., intimat ..01.2016
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3424/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3660/2015.... → |
|---|
