Plângere contravenţională. Sentința nr. 503/2015. Judecătoria ZALĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 503/2015 pronunțată de Judecătoria ZALĂU la data de 20-02-2015 în dosarul nr. 503/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ZALAU
JUDETUL S.
Dosar nr._
Nr. operator 2519
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 503
Ședința publică din data de 20 februarie 2015
Completul compus din:
Președinte: S. V. N., judecător
Grefier: G. S.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe petentul Ripaș A. cu domiciliul în Almașu, nr. 381, județul S. și pe intimat Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor S. cu sediul în Z., ., jud. S. având ca obiect plângere contravențională HG 984/2005.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta intimatei lipsă fiind petentul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, verificându-și competența în conformitate cu art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă, constată că e competentă să soluționeze prezenta cauză.
Reprezentanta intimatei depune delegația de reprezentare și dovada comunicării procesului verbal de contravenție. Arată că nu mai are de formulat alte cereri.
Instanța, în baza art. 258 Cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisurile existente la dosar, pentru a se dovedi starea de fapt reținută în actul contestat, apreciind ca fiind întrunite condițiile de la art. 255 alin. 1 Cod procedură civilă.
În baza art. 244 Cod procedură civilă, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și în baza art. 392 Cod procedură civilă declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea plângerii formulate și menținerea procesului verbal întocmit ca temeinic și legal.
În baza art. 394 Cod procedură civilă instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
JUDECĂTORIA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Z. la data de 05.11.2014 sub nr._ petentul RUPAȘ A., a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/16.10.2014, întocmit de intimata Direcția S. Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor S. iar, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
În motivare, petentul a arătat că luna iunie 2014, fiul său Ripaș G. cu care locuiește în același imobil, și-a cumpărat o bubalină în vârstă de aproximativ o lună de zile, cu intenția de a o crotalia la medicul veterinar din . o crească pentru uz gospodăresc, iar în data de 20.06.2014, agenții DSVSA S. au efectuat un control, ocazie cu care au văzut acea bubalină în grajd iar după examinarea ei au constatat că nu este crotaliată și este deținută fără acte de proveniență, sens în care au întocmit procesul verbal.
A mai arătat petentul că în mod nelegal a fost sancționat din moment ce bubalina nu este a sa și nu a fost de față în momentul încheierii acestui proces verbal de contravenție pentru a-și putea exprima obiecțiunile, și nici nu a consemnat posibilitatea de a achita jumătate din minimul legal al amenzi aplicate.
În ceea ce privește cererea subsidiară s-a arătat că petentul este foarte grav bolnav, nu are posibilitatea de a achita amenda, iar pericolul social este redus.
Plângerea nu a fost întemeiată în drept.
Cererea fost legal timbrată cu 20 de lei.
În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri sens în care s-a atașat la cerere procesului-verbal de contravenție actul de identitate ,actele medicale și cupoanele de pensie .
Prin întâmpinarea depusă intimata D.S.V.S.A. S. a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal, cu motivarea că fapta este dovedită, încadrarea juridică este corectă, iar actul de sancționare a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.16, 17 și 19 din O.G. nr.2/2001.
A mai arătat că inspectorii sanitari veterinari din cadrul instituției au verificat aleatoriu 19 exploatații nonprofesionale pe raza circumscripției sanitare veterinare și de asistență Almașu din punct de vedere al corelării înscrisurilor din baza națională de date gestionată de medicul veterinar împuternicit cu situația reală din teritoriu, iar cu această ocazie petentul deținea în exploatația RO1399910I93 următoarele animale: 4 bovine, 33 de ovine, 9 suine și 1 cap bubalină fără documente sanitare veterinare, date consemnate în nota de control nr. 129/181/20.06.2014.
În drept, au fost invocate dispozițiile O.G. 2/2001, O.U.G 23/2010. O.U.G. 113/2002, ORDINUL 40/2010, H.G. nr.984/2005.
La întâmpinare a fost depusă procesul verbal, nota de control nr. 129/181/20.06.2014.
Petentul nuy a formulat răspuns la întâmpinare.
În cauză, a fost administrată proba cu înscrisuri,.
Analizând lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt: La data de16.10.2014, a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul D.S.V.S.A. S. procesul-verbal de contravenție . nr._ prin care societatea petentă a fost sancționată cu amendă în cuantum de 720 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. art. 3. lit. b. pct. 9 din H.G. nr.984/2005. Agentul a reținut că la data controlului petentul deținea în exploatația RO1399910I93 o bubalină fără documente sanitare veterinare, date consemnate în nota de control nr. 129/181/20.06.2014.
Potrivit art. 3. lit. b. pct. 9 din H.G. nr.984/2005 deținerea sau transportul de animale neidentificare și neînregistrate, fără documente sanitar veterinare, constituie contravenție care se sancționează cu amendă de la 600 lei la 1200 lei.
Procesul-verbal a fost încheiat ulterior în lipsa petentului în prezența martorului asistent.
Instanța este competentă în raport de dispozițiile art.32, alin.2 din O.G. nr.2/2001, locul săvârșirii faptei fiind Almașu, iar plângerea a fost depusă în termenul legal de 15 zile.
În drept, potrivit art.34 din O.G. nr.2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Analizând cu precădere legalitatea, se constată că au fost respectate dispozițiile art.15-20 din același act normativ, nefiind incidentă niciuna din cauzele de nulitate prevăzute de art.17, ce pot fi constatate din oficiu.
Susținerea că prin încheierea procesului verbal în lipsa sa nu a putut formula obiecțiuni, nu este în măsură să determine nulitatea acestuia, sancțiunea ce intervine pentru nerespectarea dispozițiilor art.16, alin.7 este numai nulitatea relativă, condiționată de dovedirea unei vătămări ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului, așa cum s-a stabilit în mod obligatoriu prin decizia nr. XXVII/ 2007, pronunțată în interesul legii de Î.C.C.J.
Or, petentul nu a dovedit că prin neconsemnarea obiecțiunilor i s-a cauzat o vătămare, iar, în plus, instanța apreciază că toate obiecțiunile pot fi formulate direct prin plângere întrucât controlul judecătoresc vizează atât legalitatea cât și temeinicia procesului-verbal, iar încheierea procesului verbal în lipsa contravenientului este permisă de art. 19 din OG 2/2001, caz în care se impune prezența unui martor asistent, dispoziție legală respectată în cauză.
Totodată în ceea ce privește neindicarea posibilității de a achita ½ din minimul lega al amenzii, art. 16 din OG 2/2001 prevede că Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde in mod obligatoriu: …. posibilitatea achitării in termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate…,. Din analiza textului legal amintit se constată că posibilitatea de a achita jumătate din minimul legal al amenzii există doar în cazul în care actul normativ care incriminează fapta prevede expres acest lucru, or în cazul de față contrar afirmațiilor petentului H.G. 984/2007, nu prevede posibilitatea achitării amenzii în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ.
În ceea ce privește temeinicia, prin actul de sancționare s-a reținut că petentul nu a respectat obligația privind deținerea de animale neidentificare și neînregistrate, fără documente sanitar veterinare.
Instanța apreciază că prin raportare la criteriile stabilite jurisprudențial de Curtea E.D.O.: calificarea din dreptul național, natura faptei incriminate, natura și gravitatea sancțiunilor, împotriva petentului s-a formulat o „acuzație în materie penală” în sensul art. 6 din Convenția E.D.O.
Însă nu trebuie omis faptul că procesul verbal de constatare a contravenției este un act administrativ oficial cu caracter jurisdicțional. În speță procesul verbal a fost întocmit prin constatarea nemijlocită a faptei de către agentul constatator aflat în exercițiul atribuțiilor ce îi revin potrivit competenței legale, or toate constatările făcute personal de către agentul constatator inserate în procesul verbal pot fi verificate prin administrarea oricărui mijloc de probă admis de lege. Rezultă deci că cel care contestă acest act administrativ oficial trebuie să dovedească prin probe nelegalitatea sau netemeinicia lui, răsturnând deci prezumția de temeinicie de care se bucură procesul verbal de contravenție. În cauza I. P. c. României (cererea nr._/04, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011), Curtea Europeană a avut din nou ocazia de a analiza aplicabilitatea garanțiilor specifice materiei penale, prevăzute de art. 6 din Convenție, în domeniul contravențional, precum si modalitatea concretă în care instanțele naționale au respectat prezumția de nevinovăție a petentului. Așadar,Curtea nu înlătură prezumția de legalitate a procesului-verbal din procedura contravențională română, ci impune echilibrul ce trebuie să existe între prezumția de nevinovăție specifică materiei si prezumția de legalitate si validitate a procesului-verbal de contravenție
Astfel constatările personale ale unui agent constatator dau conținut și susținere prezumției de legalitate și temeinicie procesului verbal. În acest context, veridicitatea constatărilor personale ale agentului constatator nu poate fi pusă sub semnul întrebării în lipsa unor minime indicii că situația de fapt reținută în procesul verbal nu ar corespunde realității. Aceste indicii trebuiesc furnizate și dovedite de petent care susține netemeinicia procesului verbal, neputându-se reduce la o simplă afirmație a acestora.
Pe de altă parte actul de sancționare este susținut și de documentația ce a stat la baza întocmirii sale, iar petentul a recunoscut faptul că în exploatația sa a fost identificată o bubalină neînregistrată. Totodată din moment ce exploatația agricolă în care a fost identificat animalul îi aparține în mod evident petentul are calitatea de subiect activ al contravenției, chiar dacă nu el a achiziționat respectivul animal.
De aceea, instanța concluzionează că în mod corect agentul constatator a apreciat că fapta constituie contravenție și a încadrat-o juridic corespunzător.
Cu privire la individualizarea sancțiunii, în temeiul art.34 și 38 din O.G. nr.2/2001, instanța consideră că sancțiunea avertismentului este totuși suficientă pentru a i se atrage atenția petentului asupra comportamentului pe care trebuie să îl aibă în calitate de persoană care deținea în exploatație animale.
Aprecierea instanței are ca bază, pe de o parte, dispozițiile art.5, alin.5 din O.G. nr.2/2001 potrivit căruia sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gravitatea faptei săvârșite și art.21, alin.3 conform căruia, la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont de „împrejurările în care s-a săvârșit fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului”, precum și art.7, alin.3, prin care se prevede că avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de stabilire a contravențiilor respective nu prevede în mod expres această sancțiune.
În concret, instanța are în vedere că bubalina a fost așa cum chiar intimata a recunoscut achiziționată de fiul petentului care locuiește în același imobil, iar nu de către petent. Pe de altă parte instanța are în vedere și atitudinea sinceră a petentului și situația sa personal (bolnav de cancer pulmonar), fapt ce atestă că nici nu avea cum să împiedice achiziționarea animalului de către fiul său.
Pe de altă parte, trebuie avut în vedere că rolul sancțiunilor contravenționale este în primul rând preventiv, și doar în subsidiar represiv, iar menținerea sancțiunii amenzii stabilită la limita legală maximă realizează un eminamente scop punitiv, și care nu respectă principiul fundamental de drept al proporționalității.
De aceea, instanța apreciază că aplicarea unei amenzi contravenționale în cuantum de 720 lei, ar fi excesivă și ar realiza eminamente un scop represiv.
Din aceste împrejurări, se formează convingerea instanței că petenta nu va mai repeta aceeași faptă prin atragerea atenției asupra conduitei sale greșite, chiar și fără aplicarea unei amenzi.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul RUPAȘ A., domiciliat în .. jud. S., având CNP_ în contradictoriu cu intimatul DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ Șl PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR S., cu sediul in Z.. ., jud. S..
Înlocuiește sancțiunea amenzii în cuantum total de 720 lei aplicată prin procesul verbal . nr._/16.10.2014 cu avertisment, atrăgând atenția petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite, cu recomandarea ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.
Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare care se va depune la judecătoria Z..
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 20.02.2015.
Președinte, Grefier,
S. V. N. G. S.
Red. S.V.N./16.03.2015
Dact. S.J.G./17.03.2015
Ex. 4/2 .>
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 485/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 305/2015.... → |
|---|
