Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1331/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI DE ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1331
Ședința publică din data de 11 iunie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Simona
-- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâtul Tribunalul Prahova, cu sediul în P, str.-.- nr.6, jud.P, împotriva sentinței civile nr.1352 din 12 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, cu domiciliul ales la udecătoria Câmpina,-, jud.P, și cu intimații-pârâți Guvernul României, cu sediul în B,-, sector 1, Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, Curtea de APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, jud.P, Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în B,-, sector 5, Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B,--3, sector 1.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursul este motivat în termen și scutit de plata taxei de timbru.
Curtea, având în vedere că recurentul-pârât a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 pct.2 Cod pr.civilă, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberand asupra recursului civil de fata, constată:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Prahova, reclamanta în calitate de grefier (personal auxiliar de specialitate) in cadrul Judecatoriei Câmpina, a chemat in judecata pe parații Guvernul Romaniei, Ministerul Justiției, Curtea de APEL PLOIEȘTI, Tribunalul Prahova, Ministerul Finantelor Publice și Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța, sa dispună înlăturarea pentru viitor a discriminării la care a fost supusă ca urmare a neacordării unui salariu egal cu al celorlalți magistrați, funcționari publici ori salariați contractuali ai statului, discriminare ce nu poate fi înlăturată decât prin acordarea majorărilor salariale de 5% începând cu 01 ianuarie 2007 în raport cu nivelul din luna decembrie 2006, de 2% începând cu 01.04.2007 în raport cu nivelul din luna martie 2007 și de 11% începând cu 01.10.2007 în raport cu luna septembrie 2007, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data când trebuiau acordate si până la plata efectivă.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat ca în calitate de grefier în cadrul Judecătoriei Câmpina, a fost și este discriminată în raport cu ceilalți funcționari publici si demnitari, chiar si în raport cu personalul auxiliar de specialitate din parchete, deoarece tuturor acestora, Statul R, la începutul anului 2007 le-a majorat salariile sau indemnizațiile cu 5% începând cu luna ianuarie 2007 în raport cu nivelul luna decembrie 2006, de 2% începand cu 01.04.2007 față de nivelul din luna martie 2007 si de 11% incepand cu 01.10.2007 față de nivelul din luna septembrie 2007.
S-a mai susținut în motivarea acțiunii de către reclamantă că, Statul Român și ceilalți pârâți, refuzând să îi recunoască drepturile salariale ca și celorlalți demnitari și funcționari publici și să îi mărească indemnizația cu același procent ca si celorlalți salariați, începând cu 01 ianuarie 2007, au încălcat disp.art.1 al.2 lit.e pct.1 din OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare cât și dispozițiile Protocolului nr.12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În temeiul prevederilor art.115-118 pr.civ. paratul Tribunalul Prahovaa formulat la data de 08.04.2008 întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acițiunii ca neîntemeiată, motivând ca judecătorul nu este îndrituit sa modifice sau sa completeze un act normativ ci, doar sa interpreteze si sa aplice legea in vigoare, ori, admiterea acțiunii, ar avea ca urmare obligarea pârâților la plata unor drepturi ce nu sunt prevăzute de lege, ceea ce constituie o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești si o încalcare a principiului separației puterilor în stat, susținând ca principiul egalității în fața legii invocat de reclamanta nu presupune uniformitate.
La data de 10.04.2008 reclamanta a depus o precizare prin care a solicitat obligarea pârâților la acordarea creșterilor salariale prev. de Ordonanța Guvernului României nr.10/2007 art.1 al.(1) în cele trei etape așa cum a fost solicitat în acțiunea introductivă si actualizarea cu indicele de inflație a acestora de la data când trebuiau acordate și pana la plata efectiva.
La data de 14.04.2008, Guvernul Romaniei, a depus la rândul său în baza disp. art. 115-118 pr.civ. întâmpinare, invocând excepțiile necompetentei materiale a instanței, a lipsei capacității juridice civile Guvernului României si, implicit, a calității procesuale pasive a sa, întrucât ca organ colegial, fără personalitate juridica, care este alcătuit din Primul Ministru, ministru și alți membrii stabiliți prin legea organica, nu poate sta in justiție in calitate de pârât numai in litigiile de contencios administrativ, atunci cand este contestata legalitatea actelor administrative pe care le adopta in exercitarea atributiilor competentelor sale legale.
Paratul Ministerul Economiei si Finanțelor - prin DGFP P, în temeiul prevederilor art.115-118 pr.civ. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătându-se că nu trebuie confundat cu Statul R și cu bugetul de stat, întrucât răspunde numai de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, aceștia fiind cei care solicita in baza bugetelor de venituri si cheltuieli întocmite, alocarea fondurilor necesare funcționarii lor, iar faptul ca ordonatorul principal de credite, în speță Ministerul Justiției nu a corectat indemnizațiile cuvenite reclamanților, nu poate conduce la obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor.
Și Curtea de APEL PLOIEȘTI, a formulat de asemenea întâmpinare la data de 21.04.2008 în baza acelorași texte de lege indicate anterior, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivând ca judecătorul nu este îndrituit sa modifice sau să completeze un act normativ ci, doar sa interpreteze și să aplice legea în vigoare, ori, admiterea acțiunii, ar avea ca urmare obligarea pârâților la plata unor drepturi ce nu sunt prevăzute de lege, ceea ce constituie o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești și o încălcare a principiului separației puterilor în stat.
De asemenea CNCD a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesual active, arătând că nu poate fi chemat în instanță în calitate de pârât deoarece Consiliul, conf.art.16-20 din OG nr.137/2000 republicata, este instituția abilitata și investită prin lege să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul României, să constate și să sancționeze contravențiile prevăzute de OG nr.137/2000, având numai competenta materială de a se pronunța cu privire la săvârșirea tuturor faptelor de discriminare prin orice metoda și în orice domeniu de activitate, astfel că, într-o cauză având obiect ca cea de fata, consiliul nu are calitate procesuala pasivă și nu poate fi citat în calitate de pârât ci, eventual în calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibila încălcare a legislației în materie de nediscriminare.
După examinarea probatoriilor, prin sentința civilă nr. 1352 din 12 mai 2008 Tribunalul Prahovaa respins excepția necompetenței materiale a instanței invocată de pârâtul Guvernul României, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților GUVERNUL ROMANIEI cu sediul în B, - -, nr. 1, sector 1 MINISTERUL JUSTITIEI cu sediul in B,-, sector 5, CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII, cu sediul în B, str. -, nr. 1-3 si MINISTERULUI ECONOMIEI si FINANTELOR cu sediul in B,-, sector 5 - prin DGFP cu sediul in P,-, jud.P și a respins acțiunea față de acești pârâți ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Totodată, a admis acțiunea și a obligat pârâții la plata către reclamantă a majorărilor salariale de 5% începând cu data de 01.01.2007, fata de nivelul din luna decembrie 2006, cu 2% începând cu data de 01.04.2007, față de nivelul din luna martie 2007, cu 11% începând cu data de 01.10.2007, fata de nivelul din luna septembrie 2007, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Cu privire la excepția de necompetență materială a instanței invocată de Guvernul Romaniei, instanța a respins-o întrucât potrivit disp. art. 2 CPC, tribunalele judecă în primă instanță conflictele de munca cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe.
Disp.art. 281 Codul Muncii prevăd ca jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea contractelor individuale de munca precum si cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali stabilite prezentului cod.
Cauza având ca obiect acordarea unor despăgubiri constând în drepturi salariale, competența de soluționare revine potrivit prevederilor art. 2 din pr.civ. secției civile a tribunalului complete specializate în litigii de munca.
Astfel, în ceea ce privește excepția de necompetenta materiala a instanței invocată de pârâtul Guvernul României instanța a respins-o întrucât potrivit disp.art.2 din Codul d e Procedura Civila, tribunalele judeca în primă instanță conflictele de muncă cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe.
Dispozițiile art.281 Codul Muncii prevăd ca jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de munca cu privire la încheierea, executarea modificarea, suspendarea contractelor individuale de muncă, precum și cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali stabilite potrivit prezentului cod.
Cauza deoarece are ca obiect acordarea unor despăgubiri constând în drepturi salariale intra sub competenta de soluționare a secției civile a Tribunalului Prahova - complete specializate în soluționarea litigiilor de muncă.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Ministerul Economiei si Finanțelor, că acesta nu poate avea calitatea de ordonator principal de credite pentru alte instituții sau ministere care, la rândul lor, sunt ordonatori principali de credite- cum este cazul Ministerului Justiției - și nu repartizează sume de la buget acestora, sumele fiind alocate conform destinațiilor bugetare în conformitate cu legea bugetului de stat si, pe cale de consecință, va respinge acțiunea față de acești pârâți ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuala pasiva.
Referitor la excepția lipsei calității procesual pasive a CNCD instanța urmează aoa dmite întrucât nu poate fi chemat în instanță în calitate de pârât deoarece Consiliul, conf.art.16-20 din OG nr.137/2000 republicata, este instituția abilitata si investita prin lege sa aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul României, să constate și să sancționeze contravențiile prevăzute de OG nr.137/2000, având numai competenta materială de a se pronunța cu privire la săvârșirea tuturor faptelor de discriminare prin orice metoda și în orice domeniu de activitate, astfel că, într-o cauză având obiect ca cea de fata, Consiliul nu are calitate procesuală pasivă și nu poate fi citat in calitate de pârât, ci eventual în calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibila încălcare a legislației în materie de nediscriminare.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției invocata de acest pârât prin întâmpinare, instanța a admis-o, întrucât potrivit prevederilor HG nr. 83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, aceasta instituție este organul de specialitate juridică al administrației publice centrale cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului și nu deține atribuții în domeniul stabilirii politicii salariale.
Pe fondul cauzei, instanța a retinut că prin OG nr.10/31.01.2007 s-a stabilit că în anul 2007, salariile de baza ale personalului contractual din sectorul bugetar, precum și indemnizațiile personalului care ocupa funcții de demnitate publica, stabilite potrivit anexelor II si III la Legea nr.154/1998, să se majoreze în 3 etape, respectiv cu 5% începând cu 01.01.2007 raportat la nivelul din luna decembrie 2006, cu 2% începând cu 01.04.2007 raportat la nivelul din luna martie 2007 și în final cu 11 % începând cu data de 01.10.2007, față de nivelul din luna septembrie 2007.
Aceleași majorări salariale au fost prevăzute prin OG nr.27/31.01.2007 pentru controlorii financiari din cadrul Curții de conturi, precum și pentru personalul din administrația centrala a Ministerului Afacerilor Externe si de la misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate, prin OG nr.16 din aceeași dată.
Așa cum rezulta din anexa 2/2 la Legea 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, au beneficiat de aceste majorări și judecătorii ICCJ, cei ai Curtii Constitutionale, procurorul general al parchetului de pe lângă ICCJ si adjuncții acestuia.
Or, singurii magistrați exceptați de la acordarea majorărilor salariale sus-amintite, sunt judecătorii din cadrul curților de apel, tribunalelor si judecătoriilor si procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ, parchetele de pe lângă curtile de apel, tribunale si judecătorii, printre aceștia din urma numărându-se și reclamanta din prezenta cauză - grefier in cadrul Judecătoriei Cîmpina.
Faptul ca de majorarea salariilor au beneficiat numai anumiți magistrați, conduce la existenta discriminării în cadrul acelorași categorii profesionale, aducându-se astfel atingere principiului pentru munca egala, plata egala și al egalității în fața legii.
Prin urmare, tribunalul a constatat și reținut tratamentul diferențiat aplicat unor persoane care efectuează aceeași muncă și se află în situații comparabile, astfel ca distincția făcută de legiuitor încalcă drepturile consfințite de art.1 al. 3 din OG nr.137/2000 și, pe de alta parte, raportând definiția discriminării la efectele OG nr.10,16 si 27/31.01.2007, așa cum este reglementată de art.2 din OG nr.137/2000 cu modificările și completările ulterioare, tribunalul a reținut că numai anumite categorii de salariați bugetari au beneficiat de majorarea sau indexarea salariilor, celorlalți salariați din cadrul curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor, precum și procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ, curți de apel, tribunale și judecătorii, aducându-li-se atingere folosinței drepturilor economice, recunoscute prin art.6 lit.c din același act normativ, care prevede ca " discriminarea unei persoane pentru motivul ca aparține unei anumite. categorii sociale. într-un raport de muncă și protecție socială, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, manifestată prin acordarea altor drepturi sociale decât cele reprezentând salariul".
Tribunalul, a concluzionat că, majorarea sau indexarea veniturilor numai anumitor categorii de salariați bugetari, contravin si art.16 al.1 din Constituție și art.26 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice, potrivit cărora "toate persoanele sunt egale în fața legii și au, fără discriminare, dreptul la o ocrotire egală din partea legii" și de asemenea, " legea trebuie să interzică orice discriminare și să garanteze tuturor persoanelor o ocrotire egală și eficace contra oricărei discriminări. întemeiată pe orice altă împrejurare".
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Tribunalul Prahova, în baza art.304 pct.9 Cod procedură civilă, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele considerente:
Recurentul a arătat că salarizarea personalului auxiliar de specialitate este reglementată de nr.OG8/2007, anterior fiind reglementată de art.18 și 19 din Legea nr.50/1996.
Sporurile de care beneficiază personalul auxiliar de specialitate sunt menționate în cele 2 acte normative, iar printre aceste nu se regăsesc diferențe de majorări salariale de 5 %, 2 %, respectiv 11 %.
Pe de altă parte recurentul consideră că acordarea unor astfel de majorări diferențiate nu încalcă principiul discriminării cât timp salariații beneficiază de sisteme de salarizare diferite, iar Curtea Constituțională a statuat dreptul legiuitorului să reglementeze criteriile de acordare ale indemnizațiilor și sporurilor potrivit deciziei nr.447/2005.
Legal citați, pârâții Ministerul Justiției și reclamanta au formulat întâmpinare la recurs.
În recurs nu au fost administrate probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului în funcție de prevederile legale aplicabile cauzei și sub toate aspectele, conform art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Salarizarea personalului auxiliar de specialitate este reglementată de nr.OG8/2007, anterior fiind reglementată de art.18 și 19 din Legea nr.50/1996.
Sporurile de care beneficiază personalul auxiliar de specialitate sunt menționate în cele 2 acte normative, iar printre aceste nu se regăsesc diferențe de majorări salariale de 5 %, 2 %, respectiv 11 %.
Acordarea unor astfel de majorări diferențiate nu încalcă principiul discriminării cât timp salariații beneficiază de sisteme de salarizare diferite, iar Curtea Constituțională a statuat dreptul legiuitorului să reglementeze criteriile de acordare ale indemnizațiilor și sporurilor potrivit deciziei nr.447/2005.
Așa fiind, văzând și disp.art.312 alin.1 Cod procedură civilă, va admite recursul formulat, va modifica în parte sentința recurată în sensul că va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Va menține în rest dispozițiile sentinței.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Tribunalul Prahova, cu sediul în P, str.-.- nr.6, jud.P, împotriva sentinței civile nr.1352 din 12 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, cu domiciliul ales la udecătoria Câmpina,-, jud.P, și cu intimații-pârâți Guvernul României, cu sediul în B,-, sector 1, Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, Curtea de APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, jud.P, Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în B,-, sector 5, Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B,--3, sector 1 și în consecință:
Modifică în parte sentința recurată în sensul că respinge acțiunea ca neîntemeiată.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Simona
--- - - - -- -
Fiind în prezenta
se semnează de
Președintele Instanței
GREFIER,
Fiind în se semnează de
Grefier șef secție
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Tehnored. CP/SȘ/
3 ex./10.07.2009
f- Tribunalul Prahova
-
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Simona
