Pretentii civile. Speta. Decizia 1332/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI DE ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1332
Ședința publică din data de 11 iunie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Simona
-- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de pârâții Tribunalul Prahova, cu sediul în P,-, jud. P și Curtea de APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, jud.P, cu sediul procesual ales la Cabinet Avocat OG, P,-,.35A.1,.5, jud. P, împotriva sentinței civile nr.1814 din 20 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatele-reclamante, toate având domiciliul ales la udecătoria Ploiești, cu sediul în P, str. -. - nr.6, jud. P și cu intimații-pârâți Judecătoria Ploiești, cu sediul în P, str. -.- nr.6, jud. P și Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B,--3, sector 1.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursurile sunt motivate în termen și scutite de plata taxei de timbru.
Curtea, având în vedere că recurenții-pârâți au solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 pct.2 Cod pr.civilă, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată la nr-, reclamantele, și au chemat in judecată pe pârâții Judecătoria Ploiești, Tribunalul Prahova, Curtea de APEL PLOIEȘTI si Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună obligarea pârâților în solidar să le achite sporul de lucru la calculator de 15% calculat la salariul de bază, pe perioada ianuarie 2008 și în continuare, reactualizarea acestor sume de bani conform indicelui de inflație până la data plății efective și obligarea pârâților să le acorde 3 zile în plus la concediul de odihnă, începând cu data introducerii acțiunii.
În motivarea acțiunii reclamantele au arătat că sunt salariate la udecătoria Ploiești făcând parte din categoria personalului auxiliar de specialitate care, deși își desfășoară activitatea lucrând la calculator, nu încasează sporul de 15% prevăzut de lege pentru condiții vătămătoare față de personalul auxiliar de specialitate din cadrul ICCJ, salariații Ministerului Justiției și alți funcționari publici existând discriminare între aceste categorii de salariați ce trebuie înlăturată prin acordarea acestui spor.
La data de 12.06.2008 pârâta Curtea de Apel formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivând ca din interpretarea art.48 al.1 din 50/1996 conform căruia pentru condiții deosebite de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, în laboratoarele de criminalistică, tipografii, în compartimentele de multiplicare sau în alte locuri de muncă, se poate acorda un spor de 15% din salariul de bază brut, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții, rezultă fără putință de tăgadă ca reclamantele nu pot beneficia de un spor de 15% pentru lucrul la calculator, întrucât, prin modul de desfășurare în concret a activităților judiciare, nu se poate trage concluzia ca reclamantele se afla într-o situație similara personalului din alte sectoare de activitate invocate în lege pentru a se socoti discriminate și, prin urmare, îndreptățite la primirea sporului cerut.
Mai arată pârâta ca și cel de-al doilea capăt de cerere este neîntemeiat întrucât, munca în fața calculatorului nu poate fi considerată o muncă în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, deoarece calculatorul este un mijloc menit să ajute în munca reclamanților și nu să dăuneze.
La data de 11.06.2008, pârâtul Tribunalul Prahovaa formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii întrucât din nicio dispoziție legala nu rezultă obligativitatea angajatorului de a acorda salariaților un spor de lucru la calculator, în cuantum de 15% din salariul de încadrare lunar, iar principiul egalității în fața legii invocat de reclamante, nu presupune uniformitate, ceea ce înseamnă că stabilirea unor reglementari diferențiate pentru persoane aflate în situații diferite, nu constituie discriminare, faptul acordării acestui spor unor categorii de salariați bugetari, nesemnificând un act de discriminare cât timp aceste drepturi sunt acordate în baza unor dispoziții legale specifice domeniului respectiv de activitate.
În subsidiar, tribunalul a arătat că în cazul în care se va aprecia ca fiind admisibilă acțiunea reclamantelor, solicită ca o eventuală acordare a acestor drepturi să se facă numai pentru perioadele în care reclamantele au primit drepturile salariale de la ribunalul Prahova, respectiv au fost angajate la instanțele arondate acestuia, nu au fost în concedii medicale sau în concediu pentru creștere, îngrijire copil și numai pentru acele reclamante care pentru perioada indicată în acțiune ar fi putut beneficia de acest spor, prin natura funcției deținute.
La data de 19.06.2008, a formulat întâmpinare și CNCD prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivând ca nu poate fi chemat în instanță în calitate de pârât cât timp este o instituție abilitata și investită prin lege sa aplice dispozițiile legislației în materie de discriminare pe teritoriul României, să constate și să sancționeze contravențiile prev.de OG nr.137/2000, astfel încât nu are calitate procesuală pasivă, putând fi solicitat eventual numai în calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare.
În cauza a fost administrată proba cu acte.
Prin sentința civilă nr. 1814 pronunțată la data de 20.06.2008 Tribunalul Prahovaa admis excepția lipsei calității procesuale pasive paratului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu sediul în B,--3, sector 1, invocată de acesta din urma și a respins acțiunea împotriva acestuia ca fiind introdusa împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva.
De asemenea, a admis in parte acțiunea formulata de reclamantele, și și, în consecință, a obligat pârâții Judecătoria Ploiești, Tribunalul Prahova si Curtea de Apel P, in solidar, să achite fiecărei reclamante sporul de lucru la calculator de 15% calculat la salariul de baza brut pe perioada ianuarie 2008 și în continuare, sume ce vor fi reactualizate în raport cu rata inflației de la data scadenței fiecărei sume și până la data plății efective.
S-a respins capătul de cerere privind acordarea a 3 zile în plus la concediul de odihna începând cu data introducerii prezentei acțiuni, ca neîntemeiat
În motivarea sentinței pronunțate s-a reținut că, potrivit actelor existente la dosar, reclamantele sunt salariatele Judecătoriei Ploiești îndeplinind funcția de grefieri, arhivari, etc. făcând parte din categoria personalului auxiliar de specialitate, funcții in baza cărora își desfășoară activitatea utilizând calculatorul, iar disp. art. 22 din OG nr. 8/2007 stipulează ca personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești beneficiază printre altele si de spor de condiții de muncă deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase.
De asemenea, disp. art. 48 din 50/1996, prevedeau ca pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, în alte locuri de muncă se poate acorda un spor de 15 % din salariul de baza brut proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
Totodată, disp. art. 5 alin. l din 53/2000, art.38,41 din Constituția României, art. 5 Codul muncii stabilesc principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii și anume la muncă egală plata egală.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauză, rezultă că reclamantele sunt salariatele Judecătoriei Ploiești făcând parte din categoria personalului auxiliar de specialitate, funcție în baza căreia acestea își desfășoară activitatea într-o proporție foarte mare, utilizând calculatorul, fără însă să încaseze un spor de 15% pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, spor de care beneficiază personalul auxiliar de specialitate din cadrul ICCJ si salariații Ministerului Justiției.
Ca atare, atât timp cât reclamantele în calitate de personal auxiliar de specialitate fac parte din personalul instanțelor judecătorești, iar acestea nu încasează sporul de 15% pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare, periculoase, spor încasat de personalul auxiliar de specialitate din cadrul ICCJ și de salariații din cadrul Ministerului Justiției, instanța de fond a apreciat că are loc o discriminare între reclamante în calitate de personal auxiliar de specialitate si ceilalți salariați - personal auxiliar de specialitate din cadrul ICCJ, Ministerului Justiției, deoarece, prin încasarea acestui spor de către salariați ce îndeplinesc aceleași funcții și care fac parte din cadrul acelorași instituții, aparținând Ministerului Justiției și neîncasarea acestuia de către salariați, îndeplinind aceleași funcții la nivelul instanțelor judecătorești ce alcătuiesc Ministerul Justiției, instituie un tratament discriminatoriu între aceleași categorii de salariați- personal auxiliar de specialitate, creindu-se o inechitate prin favorizarea unor salariați si defavorizarea altora.
Mai mult chiar, arată prima instanță, în condițiile in care reclamantele desfășoară în calitate de personal auxiliar de specialitate o muncă egală ca și personalul auxiliar de specialitate din cadrul ICCJ, ca și salariații de la Ministerul Justiției, înseamnă că și reclamantele au dreptul la o plata egală pentru munca egală pe care o prestează ca și ceilalți salariați sus menționați, plata care include cu titlu de drepturi salariale și sporul de 15%.
De asemenea, instanța a respins capătul de cerere privind acordarea a 3 zile în plus la concediul de odihna, începând cu data introducerii prezentei acțiunii ca neîntemeiat, reținând că din nicio dispoziție legală nu reiese ca reclamantele au dreptul la suplimentarea concediului de odihnă cu încă 3 zile.
Totodată, instanta a admis excepția lipsei calității procesuale pasive pârâtului Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și a respins acțiunea împotriva acestuia ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, apreciind că nu poate fi chemat în instanță în calitate de pârât cât timp este o instituție abilitată și investită prin lege să aplice dispozițiile legislației în materie de discriminare pe teritoriul României, să constate și să sancționeze contravențiile prev.de OG nr.137/2000, astfel încât nu are calitate procesuala pasiva, putând fi solicitat eventual numai in calitate de expert în domeniul nediscriminării, pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibila încălcare a legislației în materie de nediscriminare.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs Tribunalul Prahova si Curtea de APEL PLOIEȘTI, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului formulat, Tribunalul Prahova susține că instanța de fond nu a avut în vedere situația ca Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților asistenți și ale celorlalte categorii de personal, pe dispozițiile căreia își întemeiază acțiunea reclamanții a fost abrogata în mod expres de art. 30 din OG nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției.
Se mai arata ca alin. 1 al art. 14 din aceasta lege reglementează sporul pentru " conditii grele de munca" în cuantum de 15% din salariu de baza brut, care nu se confunda cu sporul de calculator.
Recurenta precizează că în cauza nu își găsesc aplicarea nici dispozițiile HG nr. 1028/2006, nici ale Legii nr. 319/2006 a securității și sănătății in munca, personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești beneficiind de o lege speciala de salarizare - OG nr. 8/2007 care nu prevede acest spor.
În final recurenta afirmă ca nu au fost încălcate dispozițiile OG nr. 137/2000 întrucât nu se poate considera că cele două categorii profesionale - magistrați și alți funcționari publici - desfășoară aceeași muncă și, ca atare, nici remunerația nu trebuie sa fie egala, în cazul menținerii dispozițiilor sentinței recurate ajungându-se la situația acordării unor drepturi care nu sunt prevăzute de lege, cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești și cu încălcarea principiului separației puterilor în stat.
La rândul său, Curtea de Apel P, a criticat soluția pronunțată de prima instanță, în sensul ca din interpretarea dispozițiilor art. 22 din OG nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, rezultă cu claritate că acordarea sporului de 15% pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase este condiționata pe de o parte de stabilirea, pe baza unei expertize de specialitate a existentei unor condiții de munca, care pot fi deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase.
Prin încheierea de ședință din data de 11.11.2008, fata de dispozițiile OUG nr. 75 privind stabilirea de masuri pentru soluționarea unor aspecte financiare din sistemul justiției, prin care s-a statuat ca recursurile declarate împotriva hotărârilor judecătorești ce au ca obiect soluționarea cererilor privind acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din justiție se trimit de îndată la Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea a scos cauza de pe rol si a trimis dosarul acestei instanțe.
Avându-se în vedere prevederile deciziei Curții Constituționale nr. 104 din data de 20 ianuarie 2009 prin care a fost admisa excepția de neconstituționalitate a disp. art. I si II din OUG nr. 75/2008 Înalta Curte de Casație si Justiție a restituit dosarul Curții de APEL PLOIEȘTI.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, a actelor și lucrărilor dosarului, în raport de textele de lege incidente în cauză, sub toate aspectele de fapt si de drept, potrivit dispozițiilor art. 3041pr.civ. Curtea reține ca recursurile formulate sunt fondate, potrivit considerentelor care urmează a se expune în continuare:
Prin cererea de chemare în judecată reclamantele, și, personal de specialitate în cadrul Judecătoriei P, au solicitat în contradictoriu cu pârâții Judecătoria Ploiești, Tribunalul Prahova, Curtea de APEL PLOIEȘTI și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților în solidar să le achite sporul de lucru la calculator de 15% calculat la salariul de bază, pe perioada ianuarie 2008 și în continuare, reactualizarea acestor sume de bani conform indicelui de inflație până la data plătii efective și obligarea pârâților să le acorde 3 zile in plus la concediul de odihna, începând cu data introducerii prezentei acțiuni.
Reclamanții -intimați au calitatea de personal auxiliar in cadrul Judecătoriei P, modalitatea de salarizare a acestora fiind reglementata prin dispozițiile OG nr. 8/ 2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției.
Disp. art. 22 din OG nr. 8/2007 stipulează că personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești beneficiază printre altele si de spor de condiții de munca deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase.
De asemenea, disp. art. 48 din 50/1996 prevăd că pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, în alte locuri de muncă se poate acorda un spor de 15 % din salariul de bază brut proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții, locuri de muncă în care nu sunt cuprinși reclamanții din prezenta cauză.
Astfel, legiuitorul a înțeles să atribuie anumitor categorii de personal beneficii salariale diferite în raport cu alte categorii, concretizate sporuri diferite.
Diferențierea a fost făcută pe criterii obiective, în funcție de atribuțiile de serviciu concrete ale fiecărei categorii profesionale.
Reclamanții solicită a se face, practic, o analiză a soluției legislative adoptate în privința salarizării personalului auxiliar de specialitate, iar nu o analiză a modului de aplicare a dispozițiilor legale.
Prevederea unor drepturi în beneficiul unei categorii profesionale salarizate de la bugetul de stat si neprevederea sau prevederea în alt cuantum în beneficiul unei alte categorii profesionale salarizate, de asemenea, de la bugetul de stat este exclusiv o opțiune a legiuitorului.
Prin acțiunea de față, s-a solicitat înlăturarea discriminării rezultate din acordarea unor drepturi salariale diferite de cele acordate altor categorii de personal bugetar.
Prin mai multe decizii pronunțate în ședința din 3.07.2008, Curtea Constituțională, învestită cu soluționarea excepției de neconstituționalitate ridicată de Ministerul Justiției, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 1, art.2 alin 3 și art.27 alin. 1 din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
În considerentele deciziei sus menționate, s-a reținut, printre altele, că având în vedere dispozițiile art. 1, ale art.2 alin.3 și ale art.27 alin 1 din nr.OG 137/2000, cu modificările și completările ulterioare, la care s-a făcut trimitere, instanța de judecată ar putea să înțeleagă, ceea ce s-a și petrecut în una din cauzele analizate, că are competența să anuleze o dispoziție legală pe care o consideră discriminatorie și pentru a restabili situația de echilibru între subiectele de drept, să instituie ea însăși o normă juridică nediscriminatorie sau să aplice dispoziții prevăzute în acte normative aplicabile altor subiecte de drept, în raport de care persoana care s-a adresat instanței se consideră discriminată.
Or, a reținut Curtea Constituțională, un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței, prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor, consacrat în art. 1 alin 4 din Constituție, ca și prevederile art.61 alin 1, potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.
De asemenea, Curtea Constituțională a arătat că Parlamentul și prin delegare legislativă, Guvernul, au competența de a institui, modifica și abroga norme juridice de aplicare generală, iar instanțele judecătorești nu au o asemenea competență, misiunea lor constituțională fiind aceea de a soluționa, aplicând legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existența, întinderea și exercitarea drepturilor lor subiective.
Deciziile invocate, pronunțate de Curtea Constituțională sunt definitive și general obligatorii, așa cum statuează disp.art.147 alin.4 din Constituție și ale art.31 alin.1 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Prin urmare, curtea, văzând disp. art.304, 3041și 312 alin.1 pr.civ. va admite recursurile declarate de către Curtea de APEL PLOIEȘTI și Tribunalul Prahova, va modifica în parte sentința, în sensul că va respinge și capătul de cerere privind sporul de calculator.
Curtea va menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții Tribunalul Prahova, cu sediul în P,-, jud. P și Curtea de APEL PLOIEȘTI, cu sediul în P,-, jud.P, cu sediul procesual ales la Cabinet Avocat OG, P,-,.35A.1,.5, jud. P, împotriva sentinței civile nr.1814 din 20 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatele-reclamante, toate având domiciliul ales la udecătoria Ploiești, cu sediul în P, str. -. - nr.6, jud. P și cu intimații-pârâți Judecătoria Ploiești, cu sediul în P, str. -.- nr.6, jud. P și Consiliul Național Pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B,--3, sector 1.
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că respinge și capătul de cerere privind sporul de calculator.
Menține în rest dispozițiile sentinței.
Irevocabila.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Simona
- --- - - - - -
GREFIER,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Tehnored.
3 ex./03.07.2009
f- Tribunalul Prahova
R -
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Simona
