Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 136/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 136/A/2009

Ședința publică de la 01 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Anca Neamțiu președinte secție

JUDECĂTOR 2: Ioan Truță

Grefier - -

Pe rol soluționarea apelurilor declarate de intimata SC SA, și intervenienta SC TURISM SRL D împotriva sentinței civile nr.267 din 31 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar cu nr.unic - având ca obiect Legea 10/2001, în contradictoriu cu contestatoarea intimată, și pârâtul intimat PRIMARUL ORAȘULUI.

La apelul nominal făcut în ședința publică contestatoarea intimată asistată de avocat, lipsind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosar s-au trimis prin fax note de ședință din partea intervenientei apelante SC Turism în care se solicită să se ia act de renunțare la apel și să se admită cererea de intervenție accesorie.

Întrebată fiind, mandatara contestatoarei învederează că s-a realizat înțelegerea între părți dar nu s-a perfectat încă în scris.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în apărare.

Avocat pentru contestatoarea intimată solicită instanței să ia act de Declarația autentificată depusă la fila 54 din dosar, la termenul din 18.06.2009 și să se anuleze aliniatul 3 din sentința Tribunalului Hunedoara.

Cu privire la cererea de intervenție accesorie formulată de SC Turism SRL în interesul contestatoarei, solicită admiterea acesteia. Nu solicită cheltuieli de judecată.

CURTEA DE APEL

Asupra apelurilor civile de față,

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Hunedoara, contestatoarea a chemat în judecată pârâții Primarul orașului și SC SA, solicitând anularea Dispoziției nr. 440/2007 și a deciziei nr. 5/2004 emise de intimați și în consecință, restituirea în natură a imobilului teren înscris în CF 3116, nr. top. 3165, 3166, 3168 și 3182.

În motivarea contestației s-a arătat că, imobilul sus-menționat în suprafață de 1470 mp situat în stațiunea a fost proprietatea sa, preluat de stat în perioada regimului comunist, în parte, în baza Decretului prezidențial nr. 65/1975, iar, în parte, fără vreun titlu legal, fiind inclus în programul de sistematizare a stațiunii. Prin notificarea transmisă prin executor judecătoresc a solicitat restituirea terenului în natură, însă ambele intimate prin dispoziția și decizia atacată au respins cererea formulată: intimatul Primarul orașului, sub pretextul de a fi ocupat integral de construcții, spații verzi și trotuare, iar intimata SC SA, sub pretextul neîndeplinirii condițiilor de formă a actelor doveditoare depuse în susținerea cererii. Contestatoarea susține că terenul poate fi restituit în natură, respectiv suprafața de 776 mp, iar pentru restul se justifică măsuri reparatorii în echivalent, sub forma despăgubirilor la valoarea de circulație actuală.

În drept s-au invocat prevederile Legii 10/2001.

În cauză a formulat cerere de intervenție în interes propriu intervenienta SC Turism SRL D și a invocat excepția tardivității contestației reclamantei, vizând anularea dispoziției nr. 5/2004 emisă de intimata SC SA și excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului Primarul Orașului în ce privește terenul revendicat de contestatoare, ocupat de construcția Hotelului "" și zona aferentă acestuia. Pe fond a solicitat respingerea contestației ca nefondată. În sprijinul excepției tardivității a invocat prevederile art. 24 din Legea 10/2001 și a arătat că decizia atacată a fost comunicată la 01.03.2004, iar acțiunea de față a fost înregistrată la 14.07.2007, fiind depășit inclusiv termenul de prescripție de 3 ani. Intervenienta a mai arătat că SC a dobândit proprietatea terenului în baza HG 834/1991 prin certificat de proprietate, excluzând calitatea Primarului de a decide asupra acestui teren; justificând calitatea procesuală activă în cauză prin aceea că în baza legilor privatizării a dobândit proprietatea terenului în litigiu prin cumpărare, de la SC SA care era proprietar tabular. Intervenienta susține că este de bună - credință, mai ales că notificarea transmisă cu nr. 58/N/2001, era soluționată definitiv iar soluția nu a fost contestată în termenul legal.

Contestatoarea și-a completat contestația în sensul că a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de vânzare - cumpărare încheiat la 20.09.2007, între intimata SC SA și intervenienta SC Turism SRL D, și să se dispună restabilirea situației anterioare încheierii contractului. Contestatoarea a invocat dispozițiile art. 20 (4)/1 din Legea 10/2001 și motivul fraudei la lege.

Intervenienta și-a precizat de asemenea cererea, în sensul că a solicitat anularea Dispoziției nr. 213/2001 emisă de Primarul orașului, invocând interesul său legitim, afectat prin restituirea terenului aferent Hotelului, având destinația de parcare.

Prin sentința civilă nr. 267/31.12.2008 Tribunalul Hunedoara - Secția civilă, a admis în parte contestația precizată și completată, formulată de contestatoarea, împotriva deciziei nr. 55/2004 emisă de intimata SC SA, și în consecință, constatând calitatea contestatoarei de persoană îndreptățită la reparațiunile reglementate de Legea 10/2001 pentru imobilul expropriat prin Decretul nr. 65/1975, înscris în CF 3116, nr. top. 3165, 3166, 3186, 3182 așa cum a fost identificat și evaluat prin rapoarte de expertiză tehnică, a dispus restituirea în natură a terenului liber de construcții așa cum a fost determinat prin expertiza topografică și reprezentat în anexa grafică 1 la aceasta - hașurat cu culoare roșie și circumscris punctelor top. 5/1-6/1-8/2-22/1-25-25/1. A fost obligată intimata să emită dispoziție de soluționare a notificării transmisă de contestatoare cu nr. 58/N/2001, prin executor judecătoresc, prin care să propună acesteia, măsuri reparatorii în echivalent în condițiile Titlului VII a Legii nr. 247/2005 modificată pentru porțiunea de teren ocupată de clădirea Hotelului din, precum și pentru construcțiile care s-au demolat. S-a dispus trimiterea dosarului notificării către Secretariatul Comisiei Centrale pentru emiterea titlurilor de despăgubiri cuvenite contestatoarei, de îndată ce prezenta hotărâre rămâne irevocabilă. A fost respinsă contestația formulată împotriva Dispoziției nr. 440/2007 emisă de intimatul Primarul Orașului și cererea de intervenție în interes propriu formulată de SC Turism SRL. A fost obligată intimata SC SA, la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată.

În considerentele sentinței, instanța a reținut că a solicitat cu Notificarea nr. 58/N/09.08.2001 adresată SC SA, prin executor judecătoresc, restituirea în natură a terenului în suprafață de 710 mp, înscris în CF 3116, nr. top. 3165, 3166, 3168 și 3182, liber de construcții, situat în vecinătatea Hotelului din și compensarea cu bunuri, respectiv alt imobil, a construcțiilor demolate și terenului ocupat de clădirea hotelului.

Prin Dispoziția nr. 440/2007, intimatul Primarul orașului a constatat calitatea autorului notificării de persoană îndreptățită la reparațiunile reglementate de Legea 10/2001, în calitate de proprietar al imobilului, precum și imposibilitatea de a fi restituit în natură, în condițiile în care clădirile s-au demolat iar terenul este inclus în sfera de sistematizare a stațiunii, fiind în parte ocupat de trotuar, parcare, drum și în parte ocupat de zona și de clădirea Hotelului. S-a reținut că unitatea deținătoare a terenului este SC SA, care a respins notificarea prin decizia nr. 5/2004.

Contestatoarea a contestat primirea acestei decizii, iar intimata SC SA nu a fost în măsură să depună probe concludente care să ateste data la care această decizie a fost comunicată destinatarei. Pe de altă parte decizia 5/2004 se referă la un alt număr de cerere și nu există dovezi din care să rezulte că notificarea cu nr. 58/N/2001 pe care Primarul orașului a trimis-o prin Dispoziția nr. 440/2007 către SC SA, ca unitate deținătoare este aceiași notificare, soluționată în 2004, cu Decizia nr. 5.

În aceste condiții, instanța a respins excepția de tardivitatea contestației și a administrat proba expertizei topografice și proba cu expertiza judiciară de evaluare a construcțiilor și anexelor preluate de stat.

Față de concluziile rapoartelor de expertiză, instanța a stabilit că suprafața de 720 mp din terenul solicitat este liberă de construcții și poate fi restituită în natură, iar valoarea de circulație a terenului este de 48,59 Euro/mp.

Față de prevederile art. 21 din Legea 10/2001, instanța, apreciind că părțile au fost de rea-credință la încheierea contractului de vânzare - cumpărare perfectat la data de 20.09.2007, a admis cererea precizată și completată și a dispus restituirea în natură a terenului ce a făcut obiectul acestui contract. Pentru terenul a cărei restituire în natură nu este posibilă, a constatat că se justifică acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII al Legii nr. 247/2005, de către Comisia Centrală pentru stabilirea despăgubirilor.

În ceea ce privește cererea de intervenție, a respins-o reținând că împotriva dispoziției sau deciziei de soluționare a notificării, doar persoana îndreptățită la restituire poate formula contestație, iar cererea formulată de SC Turism SRL Daf ost considerată inadmisibilă.

Instanța a mai reținut că Decizia nr. 440/2007 emisă de intimatul Primarul orașului a fost revocată expres, prin Dispoziția nr. 213/2008, pe care contestatoarea nu a mai atacat-o în condițiile Legii 10/2001.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel SC SA, solicitând modificarea acesteia în sensul respingerii acțiunii, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea apelului, intimata SC SA susține că, în mod greșit a fost respinsă excepția tardivității contestației formulate de împotriva Deciziei nr. 5/2004 emisă de societate, întrucât această decizie a fost comunicată și primită de aceasta la data de 01.03.2004. Mai susține că în conținutul deciziei s-a strecurat o eroare materială, pentru că se face referire la Notificarea nr. 59 în loc de 58, însă din cuprinsul deciziei rezultă faptul că a fost soluționată notificarea formulată de reclamantă și înaintată societății. Chiar în petitul acțiunii reclamanta solicită anularea Deciziei nr. 5/2004, iar dacă această decizie nu ar afecta interesele ei, nu ar fi fost atacată. Contestatoarea a semnat confirmarea de primire a deciziei nr. 5/2004 și nu a contestat semnătura. Sub un alt aspect la dosar, societatea a depus mai multe adrese de convocare a contestatoarei și procese verbale încheiate cu ocazia întâlnirilor avute în vederea soluționării notificării. Reclamanta nu a făcut dovada că a formulat două notificări către societate, sau dacă se contestă că prin Decizia 5/2004 a fost soluționată Notificarea nr. 58/N/2001, apelanta invocă excepția lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes a reclamantei cu privire la această decizie.

Reclamanta a beneficiat de despăgubiri pentru imobilul naționalizat și potrivit Legii 10/2001 nu are dreptul la restituirea în natură decât cu condiția de a restitui despăgubirile primite, actualizate.

În drept s-a invocat Legea nr. 10/2001 și Legea nr. 247/2005.

În cauză a declarat apel și intervenienta SC Turism SRL D, și prin motivele de apel a solicitat în principal să se constate nulitatea hotărârii atacate și să fie trimisă cauza spre rejudecare, în temeiul art. 105 alin. 2 coroborat cu art. 52, art. 129 al. 5 și 6, art. 137 cod procedură civilă. În subsidiar a solicitat admiterea apelului și a cererii de intervenție și respingerea acțiunii reclamantei.

În motivarea apelului, intervenienta, în susținerea solicitării principale, susține că instanța nu a soluționat prin dispozitiv capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între SC SA și societatea intervenientă, pronunțându-se "minus petita". S-a pronunțat "extrapetita" când instanța a constatat calitatea contestatoarei de persoană îndreptățită. În fine a obligat intimata la emiterea unei dispoziții de soluționare a notificării, în condițiile în care contestatoarea a solicitat doar anularea Deciziei nr. 5/2004.

În al treilea rând instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 137 cod procedură civilă, în sensul că nu a soluționat excepția tardivității invocate de SC SA, prin întâmpinare dar și de intervenientă, cu toate că a fost pusă în discuția părților. Deși în considerentele sentinței este respinsă excepția, în dispozitivul hotărârii nu apare această soluție. Au fost nesocotite dispozițiile legale, și pentru faptul că excepțiile nu puteau fi unite cu fondul, decât dacă pentru judecarea lui trebuiau administrate probe. Se mai susține că nu a fost soluționată nici excepția invocată de intervenientă privind lipsa calității procesuale pasive a Primarului Orașului, nici excepția inadmisibilității cererii de intervenție invocată de contestatoare. Instanța din oficiu a invocat disjungerea cererii de intervenție și necompetența materială însă nu a mai soluționat excepțiile.

Au fost încălcate dispozițiile art. 52 cod procedură civilă, în sensul că cererea de intervenție nu a fost dezbătută în prealabil de părți și nici nu s-a dispus asupra admiterii ei în principiu. Nu se putea judeca în fond această cerere fără a fi admisă în principiu, prin încheiere interlocutorie.

Au fost nesocotite și prevederile art. 129 alin. 5 cod procedură civilă, pentru că instanța a dispus asupra cererii, în funcție de reperele topografice care nu se mai regăsesc în cartea funciară și în condițiile în care contestatoarea avea doar o cotă ideală.

Cu privire la motivele pe fond: în mod greșit instanța de fond a respins excepția tardivității cererii de anulare a deciziei nr. 5/2004 a SC SA, deoarece potrivit art. 24 alin. 7 din Legea 10/2001, contestația se putea depune în termen de 30 de zile de la primirea ei, și din actele de la dosar rezultă că această decizie a fost comunicată sub semnătură contestatoarei la data de 01.03.2004. Susținerea reclamantei din întâmpinare, la cererea de intervenție, privind respingerea Notificării nr. 59/N/2001 este neîntemeiată, prin decizia contestată fiind vorba de o eroare materială care nu influențează caracterul tardiv al cererii.

Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesual pasive a Primarului orașului, față de faptul că imobilul era deținut de SC SA.

Apelanta consideră în mod întemeiată acțiunea reclamantei, susținând că a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu prin vânzare - cumpărare și că reclamanta nu poate face dovada că terenul care i-a aparținut este cel aferent Hotelului și parcării din apropriere, în condițiile în care ea avea o cotă parte ideală de proprietate din acest imobil. Sub un alt aspect, sunt aplicabile dispozițiile speciale ale Legii 10/2001, în conformitate cu care pentru imobilele aparținând societăților comerciale privatizate potrivit legii se acordă despăgubiri în echivalent și nu în natură.

Referitor la cererea de intervenție, apelanta solicită anularea dispoziției nr. 213/2008 a Primarului orașului ca nelegală, susținând că au aflat de conținutul dispoziției abia în 12.11.2008, când au studiat dosarul. Mai mult, în lipsa unor prevederi exprese în legea 10/2001, Primarul nu putea să-și revoce măsura de aprobare a cererii de restituire în natură, și implicit de retrocedare a imobilului în una din modalitățile prevăzute de acest act normativ.

În drept se invocă art. 52, art. 105, art. 129 alin. 5 și 6 și art. 137 cod procedură civilă, art. 24 alin. 7, art. 26 alin. 3, art. 25 alin. 4, art. 29 din Legea 10/2001.

Intimata a depus întâmpinare la apelul declarat de SC SA, solicitând respingerea apelului și menținerea sentinței atacate cu cheltuieli de judecată, susținând că în mod corect a fost respinsă excepția de tardivitate de către instanța de fond pentru că nu a primit nici o decizie la data de 01.03.2004 și nu a semnat confirmarea de primire. Susținerea SC că în cuprinsul deciziei nr. 5/2004 s-a strecurat o eroare materială cu privire la numărul notificării soluționate este neîntemeiată și avea posibilitatea să o rectifice. Mai menționează că imobilul în litigiu a fost expropriat și nu naționalizat și nu s-a făcut dovada că ar fi încasat despăgubiri.

Prin întâmpinarea depusă față de apelul declarat de SC Turism SRL D, intimata a solicitat de asemenea respingerea apelului cu cheltuieli de judecată, susținând că instanța de fond avea posibilitatea să unească excepțiile cu fondul și să se pronunțe deodată asupra lor, că instanța de fond s-a pronunțat asupra cererii de intervenție prin respingere, iar pe fondul cauzei instanța a soluționat acțiunea pe baza expertizei topografice însoțite de părți. În ceea ce privește susținerea că ar fi avut doar o cotă ideală din imobil, intimata afirmă că imobilul a fost expropriat în întregime și nu doar în cotă parte.

La data de 18.06.2009 intervenienta SC Turism SRL a depus o cerere prin care solicită să se ia act de renunțare la apelul declarat în cauză, pe care nu-l mai susține.

De asemenea, la aceiași dată, contestatoarea a depus un înscris prin care solicită instanței să ia act de renunțarea la dreptul arătat în declarația autentică și să fie anulată în parte sentința civilă nr. 267/2008 a Tribunalului Hunedoara, respectiv alin. 3 din dispozitiv, care dispune restituirea în natură a terenului liber de construcții, așa cum a fost determinat prin expertiza topografică.

Odată cu aceste înscrisuri s-a depus un act autentic, notarial, intitulat "Declarație de renunțare, în parte, la drept " emis de contestatoarea și care cuprinde mențiunile din înscrisul sus-menționat.

SC Turism SRL a depus "note de ședință" în care solicită instanței să ia act de renunțarea reclamantei la dreptul la restituirea în natură a terenului liber de construcții, identificat prin raportul de expertiză topografică, să fie anulată în parte sentința atacată și respins pe fond capătul de cerere care vizează restituirea în natură.

SC Turism SRL Dad epus și o cerere de intervenție accesorie în interesul reclamantei intimate, solicitând să fie recunoscut dreptul acesteia la măsuri reparatorii în echivalent pentru terenul înscris în CF 3116, nr. top. 3165, 3166, 3168, 3182. Solicită aceasta întrucât reclamanta a renunțat în favoarea societății la restituirea în natură a acestui teren, aflat în posesia intervenientei.

Analizând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, din oficiu și prin prisma motivelor de apel, Curtea reține următoarele:

În mod corect, instanța de fond a respins excepția tardivității contestației formulată de, invocată în apelul SC SA, pentru că înscrisul intitulat "confirmare de primire" semnat de contestatoare probează că a primit un act de la societate, fără a se putea dovedi ce act a primit. De aceea, contestația este formulată în termen și nu se poate reține excepția tardivității contestației.

În ceea ce privește mențiunea din conținutul deciziei nr. 5/2004 de soluționare a notificării nr. 59/N/2001 în loc de 58/N/2001, critica apelantei SC este neîntemeiată, în sensul că din conținutul deciziei rezultă că expres că a fost soluționată notificarea nr. 59/N/2001(număr menționat de mai multe ori în cuprinsul deciziei). De aceea, în mod legal, instanța de fond a obligat intimata să soluționeze notificarea nr. 58/N/2001. Interesul contestatoarei de a ataca această decizie rezidă în faptul că i s-a respins o notificare în care s-a soluționat cererea de a i se restitui o parte din terenul înscris în CF 3116, notificarea având alt număr decât cel indicat, însă nu s-a soluționat notificarea înregistrată sub nr. 58/N/2001. altfel spus, interesul contestatoarei constă în soluționarea unei cereri pentru același teren ca și cel din litigiul de față, însă cu un alt număr de notificare. Calitatea sa procesuală rezultă din dispozitivul deciziei în care este menționat numele său.

Al doilea motiv de apel se referă la împrejurarea că nu a fost obligată contestatoarea să plătească despăgubirile primite la valoarea actualizată. Din actele depuse la dosar nu rezultă că reclamanta ar fi primit vreo sumă de bani pentru imobilul expropriat(actul intitulat declarație-consimțământ pentru expropriere, în care cere să i se achite contravaloarea bunurilor propuse pentru expropriere, înscrisurile care au stat la baza exproprierii, un proces verbal din 27.02.1975 în care se menționează că plata se va face în bani, a ), așa cum pretinde art. 1169 cod civil. Din nici un înscris nu rezultă că i s-ar fi dat vreo sumă de bani contestatoarei pentru acest imobil, astfel că va fi respins și acest motiv de apel ca nefondat.

Având în vedere aceste considerente de fapt și de drept, Curtea va respinge ca nefondat, în temeiul art. 296 cod procedură civilă apelul declarat de SC SA împotriva sentinței civile nr. 267/2008 a Tribunalului Hunedoara.

În temeiul art. 246 cod procedură civilă se va lua act de renunțarea intervenientei la judecarea apelului declarat împotriva aceleiași sentințe.

SC Turism SRL a făcut cerere de intervenție accesorie în folosul contestatoarei intimate, însă această parte nu a declarat nici o cale de atac împotriva acest dosar, iar potrivit art. 56 cod procedură civilă, apelul sau recursul făcut de cel care intervine în interesul uneia din părți se socotește neavenit dacă partea pentru care a intervenit nu a făcut ea însăși apel sau recurs. Ori, în condițiile în care contestatoarea nu a făcut apel,instanța va face aplicarea art. 56 cod procedură civilă.

Întrucât contestatoarea nu a formulat apel împotriva sentinței, instanța nu este în măsură să ia act de renunțarea la dreptul de a cere restituirea în natură a imobilului, declarație care urmează a fi valorificată pe cale separată.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de SC SA, împotriva sentinței civile nr.267/31.12.2008 a Tribunalului Hunedoara -secția civilă.

În baza art.246 cod procedură civilă ia act de renunțarea la judecarea apelului declarat împotriva aceleiași sentințe de către intervenienta în nume propriu SC Turism SRL.

Constată ca neavenită cererea de intervenție accesorie formulată de SC Turism SRL.

Fără cheltuieli de judecată în apel.

Definitivă.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 01 Octombrie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- --încetat activitatea,

semnează președintele

Curții de Apel,

Grefier,

- -

Red.

Dact.

Ex/6 ex/3.11.2009

Jud.fond

Președinte:Anca Neamțiu
Judecători:Anca Neamțiu, Ioan Truță

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 136/2009. Curtea de Apel Alba Iulia