Speta Legea 10/2001. Decizia 135/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 135/A/2009
Ședința publică de la 01 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 2: Ioan Truță
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de către reclamanții, - și -, împotriva sentinței civile nr.711 din 17 mai 2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil cu nr.unic - având ca obiect Legea 10/2001, în contradictoriu cu pârâtul intimat COMUNA - PRIN PRIMAR.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este motivat și scutit de taxă.
Se constată că la dosar s-au depus prin registratură de către apelanți extrasul de CF 224 nr.top.47-în extenso, la zi, potrivit dispozițiilor instanței din Încheierea de ședință din 10.09.2009.
Având în vedere că reclamanții apelanți au solicitat și judecarea cauzei în lipsă, față de actele și lucrările dosarului, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față reține:
Constată că prin sentința civilă nr.711/17.- a Tribunalului Sibiu -secția civilă a fosta admisă acțiunea civilă formulată de reclamanții, și prin mandatar în contradictoriu cu Comuna prin Primar, în sensul obligării acestuia din urmă de a emite dispoziție prin care să propună măsuri reparatorii în echivalent corespunzător cotei de 2/3 părți din imobilul situat în - înscris în CF nr.224, nr.top.47 loc de casă cu cabană în suprafață de 1314 mp.
Prin aceeași hotărâre a fost respinsă acțiunea reclamanților și.
Intimata nu a depus întâmpinare.
Pentru a hotărî în acest mod instanța de fond în considerarea probelor de la dosar a reținut și motivat în esență următoarele:
Imobilul în litigiu, situat în comuna - jud.Sibiu înscris în CF nr.224 cu nr.top.47 compus din loc de casă în suprafață de 1314 mp cu cabană, a fost preluat de Statul Român în ce privește cota de 1/3 părți proprietatea lui cu drept de renunțare la proprietate în temeiul art.60 din DL nr.115/1938, iar în ce privește cota de 2/3 părți (16/24) deținută în coproprietate de reclamanții ( 4/16), ( 6/16 ) și (6/16) în baza nr.223/1974, așa cum rezultă din situația de carte funciară conform CF extenso de la 29-33 din dosar.
Reclamanții și.
Sunt succesorii fostului proprietar în cotă de 1/3 părți, -renunțător în favoarea statului. Preluarea cu acest titlu nu se regăsește în cazurile de preluare abuzivă prev.de art.2 din Legea 10/2001. În practica instanțelor renunțarea șa proprietate a fost asimilată donațiilor în favoarea statului prev.de art.2 lit.c din Legea 10/2001. Ca urmare s-a solicitat să se depună hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă privind anularea sau constatarea nulității "donației". Cum aceștia nu au înțeles să facă această dovadă ca fiind similară condițiilor prevăzute în cazul donațiilor conf.art.2 lit.c din Legea 10/2001 și văzând că nu au avut calitatea de coproprietar la data preluării bunului imobil solicitat, acțiunea formulată de aceștia s-a respins ca nefondată.
În ce-i privește pe ceilalți reclamanți mai sus menționați și coproprietari asupra cotei de 2/3 părți din imobil, se constată că deși au formulat notificare în termen legal solicitând restituirea în natură a imobilului, unitatea administrativ teritorială deținătoare prin primar nu a emis până în prezent dispoziție de restituire în natură sau prin echivalent conf.art.21 pct.4 din Legea 10/2001, rep.
În mod constant practica judiciară s-a pronunțat în sensul că preluarea imobilelor în temeiul nr.223/74 a fost abuzivă, chiar și în cazul în care s-a plătit un anume preț sau despăgubiri, întrucât este de notorietate că acestea nu reprezentau valoarea reală a imobilului. Totodată obținerea aprobărilor de emigrare era condiționată în fapt de predarea imobilului către stat, înstrăinarea fiind astfel obligatorie și la un "preț" plafonat, impus de stat.
controversate în ce privește preluările efectuate în baza nr.223/74 au fost dealtfel clarificate prin NM aprobate prin HG nr.250/2007, în sensul că intră fără nicio distincție sub incidența Legii 10/2001.
În speță restituirea în natură a imobilului nu mai este posibilă întrucât a fost înstrăinat în baza nr.112/95 încă din anul 1996 conf.încheierii de CF nr.7684/1997 (B 23-26). Cu toate acestea se constată că reclamanții, și au dreptul în calitate de persoane îndreptățite conform art.4 pct.1 din Legea 10/2001 pentru cotele părți deținute din imobil, la acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent în baza art.18 lit.e, art.20 alin.2, alin.5 și art.26 din lege (ultima rep.) și în condițiile Legii nr.247/2005 titlul VII privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, la valoarea actuală de piață a imobilelor stabilită potrivit standardelor internaționale de evaluare.
Pe baza acestei probațiuni, acțiunea reclamanților a fost admisă în limitele menționate, respingându-se acțiunea celor doi reclamanți și.
Împotriva sentinței civile nr.711/17.05.2007 a Tribunalului Sibiu -secția civilă, în termen legal au declarat apel reclamanții, solicitând schimbarea în parte a sentinței apelate, în sensul admiterii acțiunii și cu privire la și.
În expunerea de motive se arată că greșit prima instanță a făcut echivalarea între declarația de renunțare proprietății prev.de art.6 din 115/1938 și donația valabilă reglementată de art.813 cod civil.
În speță-se arată de apelanți, a conchis instanța că sunt aplicabile dispozițiile art.2 lit.c din Legea 10/2001 în loc să facă o corectă aplicare a art.2 lit h din aceeași lege.
la proprietate făcute în favoarea statului totalitar comunist nu pot reprezenta oferte valabile de donație și nu se impune condiția prealabilă ca asemenea acte să fie constatate nule prin hotărâri judecătorești.
Deși prin apelul declarat apelanții au arătat expres că își vor completa temeiurile acestuia până la prima zi de înfățișare, aceștia s-au limitate la aceste aspecte, neindicând expres nici probele de care înțeleg să se prevaleze.
Analizând apelul prin prisma acestor aspecte ți în raport de dispozițiile art.295 cod procedură civilă, se constată a fi nefondat.
Evident, reclamanții apelanți și sunt succesorii fostului proprietar tabular în cote de 1/3, acesta renunțând la dreptul său în favoarea statului.
Practica judecătorească a asimilat o atare renunțare donațiilor în favoarea statului prev.de art.2 lit.e din Legea 10/2001.
În acest sens s-a pus în vedere celor doi apelanți să depună sau să facă demersuri pentru obținerea unei hotărâri judecătorești irevocabile cu privire la constatarea nulității acelei renunțări asimilate donației. Nefăcând o atare dovadă s-a reținut corect incidența în speță a dispozițiilor art.2 lit.c din Legea 10/2001, astfel că acțiunea acestora a fost respinsă.
Pentru aceste considerente și cum în apel cei doi apelanți nu au invocat alte probe de natură să justifice pretențiile lor, apelul acestora va fi respins ca nefundat conform art.296 cod procedură civilă.
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în apel.
Pentru aceste motive,
(continuarea deciziei civile nr.135/A/2009)
În numele legii
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanții, -, -, și împotriva sentinței civile nr.711/17.05.2007 a Tribunalului Sibiu -secția civilă.
Definitivă.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 01 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - --încetat activitatea prin pens. semnează președintele Curții de Apel, |
Grefier, - - |
Red.
Dact.C 8 ex/15.10.2009
Jud.fond
Președinte:Anca NeamțiuJudecători:Anca Neamțiu, Ioan Truță
