Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 325/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 325/2009
Ședința publică de la 01 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 2: Ioan Truță
JUDECĂTOR 3: Carla Maria
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de reclamanții și, precum și de pârâtul împotriva deciziei civile nr.228/A din 24 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar cu nr. unic - având ca obiect revendicare imobiliară, în contradictoriu cu pârâții intimați și.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul recurent asistat de avocat, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursurile sunt motivate și netimbrate.
Se constată că la dosar s-au depus prin registratură: întâmpinare din partea reclamanților și la recursul pârâtului, întâmpinare din partea pârâtului - la recursul reclamanților-având atașată taxa de timbru de 10 lei, timbre judiciare în sumă de 0,3 lei împuternicirea avocațială acordată avocat și decizia ICCJ 1212/17.02.2005.
Avocat pentru reclamanții recurenți depune la dosar chitanță în cuantum de 10 lei și timbra judiciare în sumă de 0,3 lei-reprezentând taxa de timbru datorată, copie după testamentul lui - la data de 7.06.1991și notă de cheltuieli având atașate chitanța de onorariu și bon fiscal de benzină. Arată că înscrisul a mai fost depus la dosarul cauzei dar într-o formă ilizibilă.
I se comunică un exemplar din întâmpinarea pârâtului și declară că a luat legătura cu avocatul pârâtului recurent care i-a comunicat că nu se prezintă în cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat pentru reclamanții recurenți solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea sentinței și deciziei atacate în sensul admiterii cererii în revendicare formulată de reclamanți și respingerea cererii formulată de - ca fiind inadmisibilă.
În continuare susține motivele de recurs invocate în scris arătând, în esență, că reclamanții sunt proprietarii neposesori ai terenului în discuție iar pârâtul - este posesor neproprietar. Susține că reclamanții au documente notariale, inclusiv acest testament, din care rezultă că ei ar trebui să beneficieze de imobil, acte de care celelalte instanțe nu au ținut cont. Mai arată că susținerea pârâtului - în sensul că reclamanții au fost de rea credință nu a fost probată, iar buna credință se prezumă.
Cu privire la cheltuielile de judecată, consideră că în mod greșit instanța de fond și cea de apel nu au acordat în întregime reclamanților cheltuielile de judecată solicitate. Solicită cheltuieli de judecată în recurs.
Față de recursul pârâtului -, solicită respingerea acestuia ca nefondat, în speță nefiind motive de casarea deciziei cu trimiterea cauzei spre rejudecare, cererile în probațiune fiind formulate de pârât abia la al 5-lea termen de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor de față,
Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Deva în data de 29 august 2007, reclamanții, și au solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâții - și să se dispună:
-obligarea pârâtului să lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 2776 mp situat între vecinii: la nord - -; la sud - drum; la est - - și la vest -, înscris în titlul de proprietate nr. 1480/66 36, parcela 1014;
-obligarea pârâtului - să lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 7759 mp, situat între vecinii: la nord - -; la sud - drum; la est - și la vest -, înscris în titlul de proprietate nr. 1480/66 36, parcela 1029;
-obligarea celor doi pârâți de a se abține pe viitor de la orice act de tulburare cu privire la aceste terenuri;
-obligarea pârâților la plata sumei de 3.000 RON, reprezentând folos de tras pe ultimii trei ani;
-obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
In motivarea acțiunii, reclamanții și pretind că sunt proprietarii terenurilor revendicate - pe care le-au dobândit de la defunctul - și soția acestuia - reclamanta, prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 936/1997 de P din D; contractul de întreținere autentificat sub nr. 117/1997 de P - din D și certificatul de moștenitor nr. 7/1997 eliberat de Biroul aceluiași notar public.
Prin acțiunea reconvențională, reclamantul reconvențional a solicitat instanței ca în contradictoriu cu reclamanții, și cu pârâtul reconvențional:
să se constate că prin antecontractele de vânzare - cumpărare încheiate la data de 27.08.1995 și 23.04.2001, reclamanta, fiul acesteia - și reclamantul, i-au vândut două parcele de teren, situate pe teritoriul satului, astfel:
-teren arabil în suprafață de 2776 mp, 36, parcela nr. 1014 din Titlul de proprietate nr. 1480/66/28.02.1996 și
-teren arabil în suprafață de 650 mp, 36, parcela nr. 1015 din Titlul de proprietate nr. 1480/66/28.02.1996.
II.să se dispună nulitatea absolută parțială a următoarelor "acte" în ce privește parcelele nr. 1014 și 1015
-certificat de moștenitor nr. 7/20.02.1997 emis de P -, sediul secundar,
-contract de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 936/1997 de P din D,
-contract de întreținere autentificat sub nr. 117/01.03.1997 de P - din
III.să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare - cumpărare cu privire la cele două parcele cumpărate;
IV.să fie obligați pârâții reconvenționali la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reconvenționale, pârâtul arată că a achiziționat cele două parcele menționate cu bună credință, urmând a încheia actele de vânzare - cumpărare în formă autentică, după eliberarea titlurilor de proprietate și în această situație, includerea acestor terenuri în certificatul de moștenitor eliberat în urma defunctului - este de natură a-l prejudicia, astfel că a solicitat anularea parțială a acestui act, potrivit art. 88 alin. 1 din Legea nr. 36/1995. De la data încheierii celor două convenții sub semnătură privată și până la data promovării acțiunii, reclamantul reconvențional a stăpânit în mod public și continuu cele două terenuri și consideră că reclamanții au fost de rea - credință la încheierea contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 936/1997 de P din D și a contractului de întreținere autentificat sub nr. 117/01.03.1997 de P - din De aceea, consideră că și acele contracte sunt lovite de nulitate sub aspectul parcelelor care i-au fost înstrăinate. Potrivit art. 1073 și 1077 cod civil și art. 5 alin. 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005, solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare - cumpărare, cu privire la cele două imobile.
În drept s-au invocat art. 115 și urm. art. 119 și urm. cod procedură civilă, art. 1073, 1077, 1837, 1846, 1847 și 1895 cod civil, art. 88 din Legea nr. 36/1995 și art. 5 alin. 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005.
Și pârâtul - a formulat acțiune reconvențională, solicitând instanței ca în contradictoriu cu reclamanții, și și pârâtul reconvențional -, prin hotărâre:
să se constate că prin antecontractele de vânzare - cumpărare încheiate la data de 28.10.1994 și 28.08.1995, defunctul - și reclamanta, i-au vândut terenul arabil în suprafață de 7759 mp situat pe teritoriul satului, comuna, identificat prin 36 parcela nr. 1029 din Titlul de proprietate nr. 1480/66/28.02. 1996. astfel:
II.să se dispună nulitatea absolută parțială a următoarelor "acte" în ce privește parcela nr. 1029.
-certificat de moștenitor nr. 7/20.02.1997 emis de P -, sediul secundar,
-contract de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 936/1997 de P din D,
-contract de întreținere autentificat sub nr. 117/01.03.1997 de P - din
III.să se constate în principal că a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune, prevăzută de art. 1895 cod civil, asupra terenului cumpărat și să se dispună întabularea acestui drept în cartea funciară
- în subsidiar să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare - cumpărare cu privire la terenul cumpărat;
IV.să fie obligați pârâții reconvenționali la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea reconvenționalei, pârâtul susține că a achiziționat parcela de teren menționată cu bună - credință, urmând a încheia actele de vânzare - cumpărare în formă autentică după eliberarea titlurilor de proprietate; și în această situație, includerea respectivului teren în certificatul de moștenitor eliberat în urma defunctului - este de natură a astfel că a solicitat anularea parțială a acestui act, potrivit art. 88 alin. 1 din Legea nr. 36/1995. De la data încheierii celor două convenții sub semnătură privată și până la data promovării acțiunii, reclamantul reconvențional a stăpânit în mod public, continuu și netulburat terenul cumpărat, așa încât a dobândit dreptul de proprietate asupra acestuia în condițiile art. 1895 cod civil și consideră că reclamanții au fost de rea - credință la încheierea contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 936/1997 de P din D și a contractului de întreținere autentificat sub nr. 117/01.03.1997 de P - din De aceea, consideră că și acele contracte sunt lovite de nulitate sub aspectul parcelei care i-a fost înstrăinată. Potrivit art. 1073 și 1077 cod civil și art. 5 alin. 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005, solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare - cumpărare, cu privire la imobil.
În drept s-au invocat art. 115 și urm. art. 119 și urm. cod procedură civilă, art. 1073, 1077, 1837, 1846, 1847 și 1895 cod civil, art. 88 din Legea nr. 36/1995 și art. 5 alin. 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005.
Prin sentința civilă nr. 4032/20.10.2008, Judecătoria Devaa respins excepția nulității cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții u și u și invocată de pârâții și -. În temeiul art. 246 cod procedură civilă, s-a luat act de renunțarea moștenitorului - la acțiunea civilă formulată de reclamanta, decedată la data de 22.01.2008. A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale active a pârâților reclamanți reconvenționali și -, sub aspectul capătului de cerere din acțiunea reconvențională referitor la nulitatea parțială a certificatului de moștenitor nr. 7/20.02.1997, emis de P -, sediul secundar; a contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 936/1997 de P din D și a contractului de întreținere autentificat sub nr. 117/01.03.1997 de P - din
A fost admisă în parte acțiunea principală formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâtul și în consecință a fost obligat pârâtul să lase reclamanților în deplină proprietate și pașnică posesie terenul arabil în suprafață de 2776 mp, 36, parcela nr. 1014 din Titlul de proprietate nr. 1480/66/28.02.1996 și să se abțină pe viitor de la orice act de tulburare.
A fost anulat ca netimbrat capătul de cerere din acțiunea principală referitor la revendicarea terenului arabil în suprafață de 650 mp, 36, parcela nr. 1015 din Titlul de proprietate 1460/66/28.02.1996. A fost respinsă în rest acțiunea principală.
A fost respinsă în întregime acțiunea reconvențională formulată de pârâtul și admisă în parte cererea reconvențională formulată de pârâtul - reclamant reconvențional -, și în consecință:
S-a constatat că prin înscrisul denumit "Proces - verbal" încheiat la data de 28.10.1994, antecesorul reclamanților, defunctul - a înstrăinat pârâtului -, o suprafață de 3000 mp (neidentificată concret) în locul numit "" din parcela nr. 1029, în suprafață totală de 7759 mp, nr. 36 din Titlul de proprietate nr. 1460/66/28.02.1996, cu prețul de 600.000 ROL, achitat integral. S-a dispus ca hotărârea să țină loc de act autentic de vânzare - cumpărare cu privire la cota de 3000/7759 părți din terenul sus-menționat. A fost respinsă în rest cererea reconvențională formulată de -.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamanților, suma de 606 lei RON cu titlu de cheltuieli de judecată. Au fost compensate parțial cheltuielile de judecată efectuate de reclamanții și pârâtul -, în ce privește plata taxelor de timbru și onorariu avocat și s-a dispus obligarea pârâtului, la plata către reclamanți a sumei de 200 RON, reprezentând 1/3 părți din onorariul pentru expertiza topografică.
S-a reținut în considerentele sentinței că în litigiu sunt implicate trei parcele de teren situate pe teritoriul satului, după cum urmează:
-teren arabil în suprafață de 2776 mp, 36, parcela nr. 1014 din Titlul de proprietate nr. 1480/66/28.02.1996,
-teren arabil în suprafață de 650 mp, 36, parcela nr. 1015 din Titlul de proprietate nr. 1480/66/28.02.1996,
-teren arabil în suprafață de 7759 mp, 36, parcela nr. 1029 din Titlul de proprietate nr. 1480/66/28.02.1996.
Terenurile au făcut obiectul Legii nr. 18/1995, iar titlul de proprietate sus-menționat a fost eliberat pe numele defunctului -, decedat la data de 04.01.1995.
Reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra celor trei parcele, prin următoarele acte juridice:
-certificat de moștenitor nr. 7/20.02.1997 emis de P -, sediul secundar, prin care reclamanții au dobândit cota de 6/16 părți din masa succesorală a defunctului -, în calitate de legatari universali
-contract de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 936/1997 de P din D, prin care pârâtul reconvențional - le-a transmis reclamanților cota sa de 8/16 părți din terenurile ce compun masa succesorală a defunctului -,
-contract de întreținere autentificat sub nr. 117/01.03.1997 de P - din D, prin defuncta le-a transmis reclamanților nuda proprietate asupra cotei sale de 2/16 părți din terenurile ce compun masa succesorală a defunctului -.
Pârâtul a susținut că a dobândit dreptul de proprietate asupra parcelelor 1014 și 1015, prin două înscrisuri: unul intitulat "Scrisoare încheiată" potrivit căreia și - au înstrăinat la data de 23.04.2001 pârâtului, o suprafață de 30 arii arabili și 6 ari fânaț, în locul numit "" între vecinii și cu prețul de 3.000.000 ROL; alt înscris intitulat "Declarație" potrivit căruia reclamantul a înstrăinat la data de 27.08.1995 pârâtului, o suprafață de 30 de arii arabil și 6 ari fânaț, între vecinii și, cu prețul de 85.000 ROL.
Pârâtul - a susținut că, prin înscrisul denumit "Proces - verbal", - și soția i-au înstrăinat la data de 28.10.1994, o suprafață de 30 ari teren agricol în locul numit, cu prețul de 600.000 ROL, iar cu înscrisul denumit "Proces - Verbal", defuncta i-a înstrăinat la data de 28.08.1995, suprafața de 0.50 mp teren arabil situată în vecinătatea suprafeței de 0.30 ha, înstrăinată la data de 28.10.1994, cu prețul de 1.450.000 ROL.
Instanța a respins excepția de nulitate a cererii de chemare în judecată invocată de pârâți, față de faptul că primii doi reclamanți s-au prezentat în instanță și au susținut acțiunea, iar în ce o privește pe numita care a decedat la 22.01.2008, s-a luat act de renunțarea la judecată formulată de unicul său moștenitor, în calitate de fiu, -.
Instanța a respins de asemenea ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale a pârâților în ce privește constatarea nulității celor trei acte juridice menționate (respectiv certificatul de moștenitor, contractul de vânzare - cumpărare și contractul de întreținere), cu motivarea că nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană care justifică interes în cauză și este evident că pârâții justifică un astfel de interes, pretinzând drepturi proprii asupra unor parcele din aceste terenuri.
S-a constatat de instanță că, certificatul de moștenitor și celelalte două convenții nu sunt afectate de viciu care să atragă nulitatea lor: în absența unor acte autentice prin care dreptul de proprietate asupra terenurilor să fi fost transferat de la vânzător la cumpărător, terenurile s-au regăsit la data decesului în patrimoniul defunctului -. Fiind transmise reclamanților, în mod corect s-a dispus de ele și nu există motive de nulitate a actelor încheiate. Chiar dacă ar fi cunoscut despre existența contractelor de vânzare - cumpărare încheiate cu pârâții nu exista nici un impediment pentru reclamanții intimați să cumpere cotele deținute de și fiul acesteia, pârâtul reconvențional -, câtă vreme drepturile respective existau în patrimoniul acestora. Pe de altă parte, reclamanții nu și-au asumat în mod direct nici un fel de obligație față de pârâți, astfel încât aveau deplină libertate de a contracta aceste terenuri.
În ceea ce privește solicitarea pârâtului - de a constata că a dobândit dreptul de proprietate asupra parcelei nr. 1029 prin uzucapiune, prevăzute de art. 1895 cod civil, instanța a constatat că pentru acest pârât termenul de prescripție a început să curgă în 1995, respectiv 1994, iar regimul juridic aplicabil este cel prevăzut de art. 28 din DL. 115/1938, ale cărui condiții nu sunt îndeplinite. Defunctul proprietar tabular - a decedat doar la data de 04.01.1995, și de atunci nu au trecut 20 de ani.
Judecătoria a reținut că acțiunea este întemeiată doar în ceea ce privește parcela nr. 1014 în suprafață de 2776 mp, deținută de pârâtul, și în consecință l-a obligat pe pârât să predea reclamanților posesia acestui teren și să se abțină pe viitor de la orice act de tulburare. A reținut că, înscrisul intitulat "scrisoare încheiată" din data de 23.04.2001 nu este opozabil adevăraților proprietari, reclamanții, pentru că transmițătorii nu mai erau proprietari asupra terenului vândut. Parcela de teren care face obiectul convenției din 27.08.1995 nu se regăsește printre parcelele din titlul de proprietate nr-, eliberat pe numele defunctului -, astfel că afirmația reclamantului în sensul că respectiva parcelă nu are vreo legătură cu titlul de față este credibilă.
A fost respinsă solicitarea reclamanților de a se dispune obligarea pârâtului la plata folosului de tras, întrucât din probele administrate în cauză, a rezultat că pârâtul a avut convingerea, eronată, că a dobândit terenul de la adevăratul proprietar. Fiind posesor de bună - credință, potrivit art. 485, 486 cod civil, poate păstra fructele de pe imobilul conservat. A fost anulată ca netimbrată acțiunea referitoare la parcela 1015 în suprafață de 650 mp, și cu privire la parcela nr. 1029 s-a reținut că, defunctul - a înstrăinat pârâtului -, la data de 28.10.1994 o suprafață de 3000 mp, în locul numit "", prețul fiind achitat integral, s-a făcut aplicarea art. 1073 și 1077 cod civil coroborat cu art. 5 alin. 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005, dispunându-se ca hotărârea să țină loc de act autentic.
Acțiunea în revendicare formulată de reclamanți cu privire la această parcelă, a fost respinsă, cu motivarea că - deține o cotă parte ideală din imobil și până la un eventual partaj are dreptul să folosească în aceleași condiții ca și reclamanții.
Prin decizia civilă nr. 228/A/24.06.2009 Tribunalul Hunedoara - Secția civilă a respins ca nefondate apelurile introduse de reclamanții și, pârâtul - și a anulat ca netimbrat apelul introdus de pârâtul împotriva sentinței civile nr. 4032/2008 pronunțată de Judecătoria Deva. Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.
În considerentele deciziei, tribunalul a reținut că apelantul nu a înțeles să achite taxa judiciară de timbru, astfel că s-a făcut aplicarea art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997.
Cu privire la certificatul de moștenitor, contractul de vânzare - cumpărare și cel de întreținere, în mod legal s-a reținut că făceau parte din activul succesoral al defunctului și puteau face obiectul dezbaterii succesorale, astfel că nu există motive de nulitate a celor trei acte. Nu se poate reține nici încheierea contractelor autentice cu scopul fraudării intereselor -, pentru că nu există probe în acest sens, astfel că actele sunt valide. Cererea pârâtului - de prestație tabulară nu putea fi admisă pentru că terenul care a făcut obiect al antecontractului încheiat de el este în prezent al altor persoane, respectiv al reclamanților.
În ceea ce privește apelul declarat de reclamanți, Tribunalul a motivat că nu poate fi reținută excepția prescripției dreptului la acțiune a pârâtului - pentru prestație tabulară, deoarece pârâtul a achitat prețul pentru teren și a intrat în posesia lui, astfel încât obligația dintre părțile antecontractului de a încheia forma autentică a contractului de vânzare - cumpărare nu este supusă termenului de prescripție extinctivă de trei ani. De asemenea, s-a reținut ca fiind corect soluționat capătul de cerere cu privire la despăgubirile civile, față de prevederile art. 485, 486 cod civil.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții u și u și pârâtul -.
Reclamanții u și u au solicitat admiterea recursului, casarea în parte a sentinței și a deciziei și în urma rejudecării, să se dispună:
-admiterea acțiunii pe care au formulat-o în revendicare, în sensul ca intimatul - să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 3000 mp din parcela 1029;
-să se ia act de renunțarea la judecată a reclamanților în ce privește acordarea despăgubirilor;
-să fie respinsă cererea lui -, de pronunțare a hotărârii care să țină loc de act autentic, ca inadmisibilă sau nefondată, sau respingerea ei prin admiterea excepției prescripției;
-obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată, efectuate în fața instanței de recurs, dar și a instanței de apel și a instanței de fond.
În expunerea motivelor de recurs, reclamanții susțin că sunt proprietari ai suprafeței de teren în discuție, însă nefiind în posesia terenului s-ar impune obligarea lui - să le lase în deplină posesie și proprietate imobilul. Pe de altă parte, se susține că potrivit doctrinei, cererea prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act notarial, trebuie respinsă "de plano" de către instanțele de judecată, ca inadmisibilă, cu argumentarea că, în mod eronat, se admite că este posibilă pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic pe baza unei promisiuni consensuale care are ca obiect un bun pentru care legea prevede forma autentică ad validitatem și pentru că se ignoră principiul executării prin echivalent a obligațiilor de a face. Practica judiciară foarte recentă, arată că dacă se acceptă admisibilitatea unei asemenea cereri, trebuie îndeplinite, în interpretarea art. 5 alin. 2 din Legea nr. 247/2005, anumite condiții: promitentul vânzător să fi fost întabulat în cartea funciară ca proprietar al terenului înstrăinat și dovedirea de către titularii cererii că au făcut demersuri pe lângă pârâți pentru a clarifica problema în litigiu, fără a se adresa direct instanței de judecată. Recurenții reclamanți susțin că niciuna din aceste condiții nu este îndeplinită.
Instanța de fond a reținut că antecontractul a fost încheiat de un neproprietar, fapt ce trebuie să conducă la concluzia că nu sunt întrunite elementele întrunite de lege, respectiv întabularea în cartea funciară a promitentului. În plus, actul încheiat la 28.10.1994 a fost întocmit și semnat în calitate de promitent vânzător de către - și iar acțiunea de față este formulată de - în contradictoriu cu recurenții reclamanți, care nu au nici un fel de obligații față de pârâți.
Se mai invocă termenul de prescripție de 3 ani pentru acest tip de acțiune, care începe să curgă de la data încheierii "antecontractului". Deși instanța a susținut că nu se poate pronunța asupra excepției deoarece a fost ridicată doar în cursul dezbaterilor pe fond, excepția prescripției fiind una absolută poate fi invocată în orice fază a procesului, chiar și în apel sau recurs.
Un al doilea motiv de recurs vizează a se lua act de solicitarea reclamanților recurenți de renunțare la judecată față de cererea de acordare de despăgubiri, renunțare formulată în scris.
În al treilea rând, recurenții susțin că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra cererii vizând obligarea pârâtului - să lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 3000 mp din terenul 1029.
În fine, este criticată acordarea cheltuielilor de judecată atât la instanța de fond cât și la instanța de apel, cheltuieli care au fost mai mari decât cele acordate.
Prin recursul declarat, pârâtul - a solicitat în principale admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei la Tribunalul Hunedoara în vederea administrării probei testimoniale solicitate la data de 18.06.2009, în temeiul art. 312 pct. 3 Teza a II-a raportat la art. 129 alin. 5 cod procedură civilă.
În subsidiar, se solicită admiterea recursului pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 cod procedură civilă, modificarea în parte a deciziei atacate în sensul admiterii în totalitate a cererii reconvenționale și în consecință:
-să se constate că prin antecontractele de vânzare - cumpărare încheiate în data de 28.10.1994 și 28.08.1995, intitulate "Procese - verbale" defunctul - și a înstrăinat pârâtului terenul arabil situat în satul, comuna, cu nr. top. 36, parcela 1029 în suprafață de 7759 mp, așa cum este identificat în titlul de proprietate nr. 1480/66 eliberat la data de 20.02.1996;
-să se dispună nulitatea absolută parțială a următoarelor "acte" în ce privește parcela nr. 1029.
-certificat de moștenitor nr. 7/20.02.1997 emis de P -, sediul secundar,
-contract de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 936/1997 de P din D,
-contract de întreținere autentificat sub nr. 117/01.03.1997 de P - din
-să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare - cumpărare cu privire la întreg imobilul teren situat în satul, comuna, cu nr. top. 36, parcela 1029 în suprafață de 7759 mp, așa cum este identificat în titlul de proprietate nr. 1480/66 eliberat la data de 20.02.1996;
-cu cheltuieli de judecată.
Cu privire la cererea principală, recurentul arată că instanța de apel i-a respins cererea de probațiune formulată la termenul din 18.06.2009 ca neconcludentă, iar apoi a motivat că nu a făcut dovada că reclamanții sunt de rea- credință. În aceste condiții recurenții consideră că au fost încălcate dispozițiile art. 129 pct. 5 cod procedură civilă, respectiv principiul aflării adevărului și a respectării dreptului la apărare și a rolului activ a judecătorului în procesul civil, de aceea a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru administrare de probe.
În ceea ce privește cererea subsidiară, recurentul susține că se impune anularea actului principal și a actelor subsecvente încheiate întrucât reclamanții cunoșteau starea de fapt, respectiv încheierea contractelor sub semnătură privată pentru terenurile în cauză, faptul că s-a plătit prețul acestora și că sunt folosite de recurent de la data încheierii actelor sub semnătură privată. Chiar și martorii audiați în cauză au arătat aceste aspecte. Mai mult, recurentul invocă faptul că a achitat impozitul pentru acest teren achiziționat de la fam., prin act sub semnătură privată, așa cum rezultă din adeverința nr. 3357/9.10.2008 a Primăriei comunei. De aceea, solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare - cumpărare.
În drept se invocă art. 1073, 1077 cod civil, art. 5 alin. 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005.
Prin întâmpinarea depusă, reclamanții au solicitat respingerea recursului formulat de pârâtul - ca nefondat și arată - cu privire la primul motiv de recurs - că a solicitat tardiv în fața instanței de apel suplimentarea probațiunii, care a fost în mod corect respinsă. De altfel, recurentul a încercat și în fața primei instanțe să dovedească așa - zisa "rea- credință" a intimaților reclamanți. În ceea ce privește subsidiarul recursului formulat de -, consideră că motivele invocate sunt nefondate și că recurentul nu făcut dovada relei lor credințe, buna - credință fiind prezumată. Cu privire la pronunțarea hotărârii care să țină loc de act autentic susține că este supusă termenului de prescripție de trei ani care începe să curgă de la data încheierii antecontractului. În cauza de față, acest termen a fost depășit de mult.
Intimatul - a depus întâmpinare față de recursul declarat de reclamanții, solicitând respingerea acestuia. Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune, arată că trebuie respinsă întrucât a preluat imobilul încă de la încheierea actului sub semnătură privată și l-a deținut cu acordul promitentului vânzător, aspect care echivalează cu o recunoaștere a dreptului acestuia, în sensul art. 16 lit. "a" din Decret. În asemenea situații, prescripția dreptului la acțiune începe să curgă în momentul în care promitentul vânzător se manifestă expres în sensul negării dreptului promitentului cumpărător. Ori, reclamanții au contestat acest drept doar la data de 18.07.2007, anterior promovării acțiunii de față. În ceea ce privește cheltuielile de judecată în fața instanței de apel, acestea au fost corect respinse, fiind respinse apelurile părților iar cele din fața instanței de fond au fost compensate parțial.
Analizând legalitatea deciziei atacate, prin prisma motivelor de recurs, raportat la art. 304 cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Cu privire la recursul reclamanților:
Invocarea pentru prima dată în recurs a excepției inadmisibilității acțiunii nu este permisă, pentru că nu a fost cenzurată de instanța de apel, astfel că nu va fi analizată.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de reclamanți față de acțiunea reconvențională formulată de -, va fi respinsă ca nefondată. Reclamanții au calitatea de proprietari asupra acestui imobil, în cota de 1/1 părți împreună, dobândită cu titluri diferite. Astfel: pentru cota de 3/16 părți reclamantul are calitatea de legatar, iar soția sa de 3/16 părți- legatar universal după def. -, cota de 2/16 părți - ambii reclamanți cu titlu întreținere a def., iar restul imobilelor le-au cumpărat de la -. În calitate de legatar, respectiv legatar universal, fiecare reclamant a dobândit atât activul, cât și pasivul succesiunii rămase după defunctul promitent vânzător, drepturi și obligații. Mai mult - reclamanții sunt în prezent proprietari ai întregului imobil și în această calitate sunt ținuți a respecta obligațiile antecesorului lor, deci și obligația de a încheia act autentic de vânzare cumpărare pentru terenul în litigiu, potrivit art. 5 alin. 2 din Legea 247/2005. Sintagma "părți" nu trebuie interpretată exclusiv în sens literar, ci în spiritul legii, respectiv succesori în drepturi ai acestora. O altă interpretare ar goli de conținut acest text legal, în cazul decesului unuia dintre promitenți.
Excepția prescripției dreptului la acțiune în prestație tabulară, invocată de reclamanți, a fost corect respinsă de instanța de apel: termenul de prescripție începe să curgă din momentul în care i-a fost contestat dreptul de proprietate posesorului terenului, iar acest fapt a avut loc odată cu promovarea acțiunii în revendicare de către reclamanți, în anul 2007. Până la acel moment, pârâtul a folosit netulburat imobilul care a făcut obiectul antecontractului de vânzare cumpărare, astfel că termenul de prescripție nu a început să curgă. Doar din momentul contestării dreptului pârâtului, acesta a fost obligat să recurgă la sprijinul Statului pentru apărarea dreptului său:
Al doilea motiv de recurs este întemeiat și va fi admis, cu consecința modificării deciziei instanței de apel, în sensul admiterii apelului și schimbării sentinței doar sub aspectul capătului de cerere referitor la despăgubiri, urmând a se lua act, în temeiul art. 246 cod procedură civilă, de renunțarea reclamanților la acest capăt de acțiune.
În mod greșit recurenții reclamanți au susținut că instanța nu s-a pronunțat asupra capătului de cerere care viza revendicarea suprafeței de 3000 mp teren de la pârâtul -: punctul 6 din dispozitivul sentinței civile nr. 4032/2008 pronunțată de Judecătoria Deva menționează expres că sunt respinse celelalte capete de cerere din acțiunea principală. Deci, din acțiunea principală, instanța a menționat expres care petite au fost admise, respingând în rest acțiunea.
În fine, ultimul motiv de recurs, referitor la cheltuielile de judecată, va fi de asemenea respins, ca nefondat pentru că la instanța de fond, cheltuielile au fost acordate proporțional cu pretențiile admise. În apel, fiind respinsă calea de atac a reclamanților, legal, cu respectarea art. 274 cod procedură civilă, nu au fost acordate cheltuieli de judecată.
Având în vedere aceste argumente de fapt și de drept, în temeiul art. 304 pct 9 raportat la art. 312 cod procedură civilă, va fi admis recursul reclamanților numai sub aspectul menționat, referitor la despăgubiri, menținând în rest decizia atacată.
Cu privire la recursul pârâtului -:
Potrivit art. 287 pct. 4 cod procedură civilă cererea de apel trebuie să cuprindă și dovezile invocate în susținerea apelului. Aliniatul 2 al articolului stabilește termenul până la care trebuie împlinită această cerință și sancțiunea: dovezile trebuie invocate, cel târziu până la prima zi de înfățișare, sub sancțiunea decăderii.
În cauză, pârâtul a depășit cu mult acest termen, astfel că instanța de apel, în mod legal a respins cererea de probațiune. De aceea, se va respinge solicitarea principală a recurentului de a casa și trimite spre rejudecare cauza, ca nefondată.
Cererea subsidiară este motivată pe netemeinicia hotărârii atacate, iar după abrogarea pct. 10 al art. 304 cod procedură civilă, instanța de recurs poate cenzura doar legalitatea unei hotărâri pronunțate de instanța de apel. Ori, aspectele care vizează interpretarea probelor, (în speță - declarații de martor) vizează tocmai temeinicia hotărârii.
Instanțele au reținut corect valabilitatea certificatului de moștenitor și a contratului de vânzare cumpărare, contract de întreținere - atacate de pârât, întrucât nu s-a dovedit că au fost încheiate cu scopul fraudării intereselor acestuia. B credință se presupune, iar reaua-credință trebuie probată. Ori, pârâtul nu fost în măsură să probeze acest fapt.
Terenul în suprafață de 0,50 ha din parcela nr. 1029 fost transmis de def., prin înscris autentic, constitutiv de drepturi, reclamanților. În această situație, înscrisul sub semnătură privată încheiat cu de defunctă cu pârâtul - în anul 1995, nu mai are obiect, nu poate naște nici un fel de drepturi în sarcina reclamanților și în favoarea pârâtului. Aceasta deoarece la decesul numitei imobilul-teren nu mai era în patrimoniul său, iar titlul reclamanților este contratul de întreținere, ei nefiind continuatori ai persoanei decedate. Pârâtul avea posibilitatea de a-și reglementa situația juridică a terenului în timpul vieții vânzătoarei, după ce a obținut titlul de proprietate.
Față de toate aceste argumente, Curtea va respinge ca nefondat recursul pârâtului, în temeiul art. 312 cod procedură civilă.
În temeiul art. 276 cod procedură civilă, vor fi obligați intimații și la cheltuieli de judecată parțiale către reclamanții recurenți de 400 lei, reprezentând onorariu de avocat.
(continuarea deciziei civile nr.325/2009)
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții și - împotriva deciziei civile nr.228/A/24.06.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara.
Modifică decizia atacată în sensul că admite apelul reclamanților și - împotriva sentinței civile nr.4032/2008 pronunțată de Judecătoria Deva pe care o schimbă în parte numai în ceea ce privește capătul de cerere referitor la obligarea pârâților - și la plata de despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului în sensul că:
Ia act de renunțarea reclamanților la soluționarea acestui capăt de cerere.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Respinge recursul declarat de pârâtul - împotriva deciziei civile nr.228/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara.
Obligă intimații - și să plătească recurenților suma de 400 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 1 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - --încetat activ. semnează președintele Curții de Apel, | Judecător, - - |
Grefier, |
.
Tehn.
7 ex/24.11.2009
Jud..
Jud.fond
Președinte:Anca NeamțiuJudecători:Anca Neamțiu, Ioan Truță, Carla Maria
