Stabilire program vizitare minor. Decizia 39/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
PRECUM ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ. 39/FM
Ședința publică din data de 10 aprilie 2009
Complet specializat pentru cauze cu minori și de familie
PREȘEDINTE: Mihaela Popoacă
JUDECĂTORI: Mihaela Popoacă, Daniela Petrovici Mariana Bădulescu
- - -
Grefier - - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de reclamantul, domiciliat în cartierul C, Cartierul M,-, județul C, împotriva deciziei civile nr. 20 din 15 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă, domiciliată în C,-, -. B,. 13, județul C, având ca obiect stabilire program vizită minori.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimata pârâtă -, personal și asistată de d-na avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 23889 din 31.03.2009, depusă la dosar, lipsind recurentul reclamant.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul este declarat în termenul legal, motivat și timbrat cu taxă judiciară de timbru de 4 lei, conform chitanțelor nr. - din 2.02.2009 (2 lei) și nr. - din 5.02.2009 (2 lei) și timbre judiciare mobile în valoare totală de 0,30 lei.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul intimatei pârâte arată că nu are acte de depus sau cereri noi de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.
Instanța, având în vedere că nu sunt înscrisuri noi de depus sau cereri prealabile de formulat și, socotindu-se lămurită, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul intimatei reclamante, având cuvântul, învederează că ceea ce se critică prin motivele de recurs este aprecierea probelor făcută de către instanța de apel iar în motivarea recursului au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă. Referitor la criticile formulate de recurent apreciază că acestea nu se încadrează în dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă ci se circumscriu motivelor de recurs reglementate de art. 304 pct. 10 și 11 Cod procedură civilă, dispoziții care, în prezent, sunt abrogate. Întrucât criticile pe fond se referă la modalitatea de interpretare a probelor, apreciază că această împrejurare face imposibilă cercetarea motivelor de recurs în această fază procesuală.
Pe fondul cauzei, dacă se apreciază că acestea se circumscriu dispozițiilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, apreciază că recursul este nefondat. Învederează că instanța de fond a apreciat acțiunea formulată ca fiind o acțiune de partaj a drepturilor părintești, fără a ține cont de interesele copiilor. Astfel, copiii își împart lunar sfârșitul de săptămână între două locuințe, vacanțele și sărbătorile aniversare și onomastice fiind împărțite în mod egal între părinți. Referitor la ancheta socială depusă de recurent odată cu motivele de recurs, apreciază că nu este suficient ca această probă să existe depusă la dosar ci conținutul acesteia trebuie supus analizei instanței de judecată. Cu privire la evaluarea psihologică a minorei -ia, arată că aceasta este neprofesionistă, concluziile acesteia bazându-se pe niște desene realizate de minoră.
Apreciază că programul de vizită stabilit de către instanța de fond nu este în interesul minorilor, motiv pentru care solicită respingerea recursului ca nefondat. Totodată, solicită obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta -, pentru ca pe baza probelor se ce vor administra să se stabilească dreptul de a avea legături personale cu minorii -ia (născută la 28 decembrie 2002) și (născut la 9 iunie 2005) urmând a se stabili un program de vizitare în baza art. 43 și 97 Codul familiei.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că în urma relației de concubinaj cu pârâta s-au născut doi minori. Până în luna octombrie 2007 cei doi minori au locuit cu părinții în domiciliul surorii reclamantului. În octombrie 2007 pârâta s-a mutat cu cei doi minori la părinții săi, iar de la acea dată a refuzat să îi permită reclamantului să mai aibă legături personale cu minorii, motiv pentru care l-a determinat pe reclamant să promoveze prezenta cerere.
Prin sentința civilă nr. 13660 din 8 august 2008 Judecătoria Constanțaa admis acțiunea reclamantului și a stabilit un program de vizitare a minorilor -ia și după următorul program:
- al doilea și al patrulea week-end fin fiecare lună calendaristică începând de vineri de la ora 18 până duminică la ora 18, prin găzduire la domiciliul său;
- 1 săptămână în vacanța școlară de iarnă începând cu 2 ianuarie prin găzduire la domiciliul său;
- 1 lună în vacanța școlară de vară în perioada 1 - 30 august, prin găzduire la domiciliul său;
- prin vizite la domiciliul actual al minorilor în zilele lor de naștere, respectiv 28 decembrie, 9 iunie;
- prin luarea copiilor la domiciliul său în zilele lor onomastice, respectiv 27 decembrie și 21 mai, după amiaza între orele 14 - 20.
În cazul în care programul de vizitare al reclamantului se suprapune cu concediul de odihnă al pârâtei, s-a stabilit că atunci pârâta va putea păstra legătura cu copiii timp de două săptămâni din concediul său (o dată pe an).
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel pârâta -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Apelanta a susținut că programul de vizită solicitat de reclamant prin acțiune a fost extins pe parcursul procesului, iar soluția pronunțată de instanță aduce atingere principiului asigurării stabilității și continuității în îngrijirea, creșterea și educarea copilului. Se apreciază că instanța de fond a avut în vedere o împărțire a drepturilor părintești și nu interesele minorilor.
Prin decizia civilă nr. 20 din 15 ianuarie 2009 Tribunalul Constanțaa admis apelul declarat de pârâta - și a schimbat în parte sentința apelată astfel:
S-a stabilit ca reclamantul să păstreze legături personale cu minorii (născută la 28 decembrie 2002) și (născut la 9 iunie 2005) în cadrul următorului program de vizită:
- al doilea și al patrulea week-end din fiecare lună calendaristică începând de sâmbătă de la ora 10 până duminică la ora 18, cu posibilitatea luării minorilor la domiciliul său și obligația readucerii acestora la domiciliul pârâtei la expirarea programului;
- a doua săptămână din vacanța școlară de iarnă, cu posibilitatea luării minorilor la domiciliul său și obligația readucerii acestora la domiciliul pârâtei la expirarea programului;
- două săptămâni în vacanța școlară de vară în perioada concediului de odihnă al reclamantului, cu posibilitatea luării minorilor la domiciliul său și obligația readucerii acestora la domiciliul pârâtei la expirarea programului;
- vizite de o oră, la domiciliul actual al minorilor, în zilele lor de naștere respectiv, 28 decembrie și 9 iunie;
- vizite de o oră, la domiciliul actual al minorilor, în zilele lor onomastice, respectiv 27 decembrie și 21 mai.
Au fost înlăturate dispozițiile referitoare la situația în care concediul de odihnă al pârâtei se suprapune cu programul de vizitare stabilit în favoarea reclamantului și aceea privitoare la durata în timp a efectelor hotărârii judecătorești, din sentința civilă apelată.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței civile apelate.
A fost obligat intimatul reclamant către apelanta pârâtă la plata sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de apel a reținut, în esență, că este în interesul minorilor ca programul stabilit în beneficiul reclamantului să nu afecteze în mod negativ stabilitatea de care trebuie să se bucure un copil de vârstă preșcolară, iar un program precum cel stabilit de prima instanță, care
implică dese mutări de la un părinte la altul poate afecta grav dezvoltarea fizică și psihică a copiilor.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamantul, care a criticat-o pentru nelegalitate, conform art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, sub următoarele aspecte:
- Tribunalul Constanțaa pronunțat hotărârea cu încălcarea și aplicarea greșită a Legii nr. 272/2004 (art. 14, 15) instanța neavând în vedere acordul pârâtei la stabilirea programului instituit prin hotărârea Judecătoriei Constanța, program ce corespunde interesului superior al minorilor.
- Limitarea dreptului de vizită nu este în interesul superior al copiilor, care sunt atașați de tatăl reclamant, aspect ce rezultă din anchetele sociale și evaluarea psihologică efectuată în cauză.
Intimata pârâtă, prin apărător, a invocat excepția inadmisibilității recursului, motivat de faptul că motivele invocate de recurent nu se încadrează în dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, ci se puteau circumscrie motivelor de recurs reglementate de art. 304 pct. 10 și 11 Cod procedură civilă, dispoziții abrogate în prezent.
Conform art. 137 Cod procedură civilă, vom analiza cu prioritate excepția inadmisibilității recursului.
Excepția este nefondată pentru următoarele considerente:
Conform art. 299 Cod procedură civilă, hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională, sunt supuse recursului.
Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate solicita numai pentru motive de nelegalitate, în situațiile prevăzute de art. 304 pct. 1 - 9 Cod procedură civilă.
Condițiile de formă ale recursului au fost precizate în art. 3021Cod procedură civilă, fiind prevăzută, sub sancțiunea nulității, între alte cerințe, și lipsa motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază recursul sau dezvoltarea lor. Indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea într-unul din motivele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă.
Criticile recurentului reclamant vizează nerespectarea de către instanța de apel a principiului ocrotirii interesului superior al copilului, principiu reglementat de atât de Legea nr. 272/2004, cât și de art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În speță, se reține că toate criticile invocate de recurentă se încadrează în motivul de recurs reglementat de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și vizează stabilirea unui program de vizită care să corespundă interesului superior al minorilor, ținându-se seama de vârsta copiilor, de afecțiunea dintre copii și părinți, cât și de dreptul copiilor la viața de familie și la identitate.
Pe fondul litigiului, analizând legalitatea hotărârii recurate în raport cu criticile reclamantului, se constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Articolul 14 din Legea nr. 272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului, consacră dreptul copilului de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care a dezvoltat legături de atașament.
Potrivit acestor dispoziții legale, copilul are dreptul să-și cunoască rudele și se întrețină relații personale cu acestea, iar aceste relații nu pot fi împiedicate decât în cazurile în care există motive temeinice de natură să primejduiască dezvoltarea sa fizică, psihică, intelectuală sau morală.
Potrivit art. 15 din lege, relațiile personale se pot realiza prin întâlniri ale copilului cu părintele, vizitarea copilului la domiciliul său, găzduirea copilului pe o perioadă determinată de către părinte.
Așadar, acest drept este recunoscut de lege atât părintelui, cât și copilului, pentru a da conținut vieții de familie, drept recunoscut, de asemenea, copilului prin art. 8 din Legea nr. 272/2004 și art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dar și pentru a da conținut dreptului copilului la identitate.
Situația conflictuală dintre foștii concubini nu trebuie să se repercuteze negativ asupra relațiilor recurentului cu cei doi minori, impunându-se asigurarea unui raport de proporționalitate între limitările drepturilor reclamantului de a avea legături personale cu copiii și scopul urmărit - respectarea interesului superior al minorilor.
Pentru asigurarea unei relații solide, bazată pe afecțiune și înțelegere între recurent și minori, se impune ca exercitarea acestui drept să se realizeze în mod firesc, fără nicio restrângere, fiind necesar să se asigure o ritmicitate a întâlnirilor tatălui cu copiii.
În condițiile în care în fața primei instanțe a existat un acord al părinților cu privire la stabilirea unui program de vizită a minorilor bilunar, de vineri de la ora 18 până duminică la ora 18 (interogatoriul pârâtei, fila 17, întrebarea nr. 20) și avându-se în vedere atașamentul reclamantului față de minori, modificarea acestui program în instanța de apel nu are nicio justificare rezonabilă.
Nu poate fi reținută ca fondată susținerea intimatei pârâte în sensul că programul bilunar, desfășurat între orele 18, vinerea și orele 18, duminica, afectează stabilitatea minorilor care sunt mutați de la un părinte la altul. Programul stabilit de instanța de apel - bilunar, de sâmbăta ora 10, până duminica ora 18, cu posibilitatea luării minorului la domiciliul reclamantului, implică aceleași deplasări ale minorilor de la domiciliul mamei la cel al tatălui și, prin urmare, nu se justifică o reducere a perioadei de vizită.
În ceea ce privește programul de vizită stabilit pentru zilele onomastice ale minorilor, se reține că acesta a fost corect stabilit de instanța de apel, avându-se în vedere împrejurarea că în prima parte a acestor zile minorii urmează cursurile școlii și, respectiv, ale grădiniței, iar după amiaza ambii părinți trebuie să aibă posibilitatea să îi sărbătorească.
Reținându-se că programul de vizită stabilit de instanța de apel pentru zilele de naștere ale minorilor, pentru zilele onomastice și pentru vacanța de vară a copiilor, în perioada concediului de odihnă al reclamantului corespunde interesului superior al minorilor și nu este excesiv în raport cu vârsta și activitatea școlară a copiilor, instanța de recurs va menține acest program.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 312 Cod procedură civilă, se va admite recursul reclamantului și se va modifica în parte decizia recurată în sensul că programul de vizită stabilit la sfârșitul săptămânii, bilunar, se va desfășura de vineri orele 18 până duminică la orele 18.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția inadmisibilității recursului.
Admite recursul civil formulat de reclamantul, domiciliat în cartierul C, Cartierul M,-, județul C, împotriva deciziei civile nr. 20 din 15 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă, domiciliată în C,-, -. B,. 13, județul
Modifică în parte decizia în sensul că programul de vizită stabilit pentru sfârșitul săptămânii, în al doilea și al patrulea week-end din fiecare lună, se va desfășura de vineri orele 1800până duminică la orele 1800.
Menține restul dispozițiilor deciziei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10 aprilie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Mihaela Popoacă, Daniela Petrovici Mariana Bădulescu
- - - -
- -
Grefier,
- -
Jud. fond -
Jud. apel -,
Red. dec. rec. jud. -/16.04.2009
gref. -
4 ex./16.04.2009
Președinte:Mihaela PopoacăJudecători:Mihaela Popoacă, Daniela Petrovici Mariana Bădulescu
| ← Reintegrare în familie. Decizia 861/2009. Curtea de Apel Craiova | Divort. Decizia 80/2010. Curtea de Apel Craiova → |
|---|
