Fond funciar. Decizia nr. 156/2015. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 156/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 17-03-2015 în dosarul nr. 156/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 156/A/2015
Ședința publică din data de 17 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE H. L.
Judecător S. I.
Grefier C. Ș.
Pe rol se află judecarea apelului declarat de reclamanții M. I., M. S., D. M. împotriva sentinței civile nr.511/29.04.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosar nr.947/2013, în contradictoriu cu intimații C. L. DE FOND FUNCIAR B., C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR A., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților sunt consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 10.03.2015, care face parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ reclamanții M. I., M. S. și D. M. au chemat în judecată pârâtele C. L. de fond funciar B. și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligată pârâta C. L. de fond funciar B. să le reconstituie dreptul de proprietate asupra terenurilor situate la punctul de hotar „Valea Vezii” în suprafață de_ mp și la punctul de hotar „Cînepiști” în suprafață de 0,29 ha din extravilanul municipiului B. și să întocmească documentația necesară reconstituirii dreptului de proprietate și să o înainteze pârâtei de ordin 2 în scopul emiterii titlului de proprietate;
- să fie obligată pârâta C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A. să le elibereze titlul de proprietate asupra terenurilor mai sus arătate, în calitatea lor de moștenitori ai titularului M. M.;
- să fie obligate pârâtele să le plătească daune cominatorii de câte 100 lei pentru fiecare zi de întârziere începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la îndeplinirea obligațiilor personale. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că sunt frați și au calitatea de moștenitori ai defunctului lor tată M. M., decedat la data de 05.07.1992, că tatăl lor a depus cerere la pârâta de ordin 1 în scopul reconstituirii dreptului său de proprietate asupra terenurilor arătate în petitul acțiunii, că cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a primit nr. de înregistrare 1557/13.03.1991 aceasta găsindu-se la secretariatul comisiei locale de fond funciar și nu se contestă de către această comisie existența cererii, că anterior cooperativizării, antecesorul lor, defunctul tată, avea în proprietate suprafața de teren de_ mp, astfel cum este identificată în planul de amplasament, ca fiind parcelele F1 în suprafață de 3046,43 mp, A1 în suprafață de 14.072 mp și F2 în suprafață de 10.161 mp, că dovada dreptului de proprietate rezultă din extrasele de carte funciară nr._ B., nr.top. 430 și 431/2 în suprafață de 11.816 mp, CF nr._ B. cu nr.top.433/4, 434 și 435 în suprafață de 14.524 mp, precum și cu extrasul de CF nr._ cu nr.top.432/3, 433/3 în suprafață de 4913 mp.
Au mai arătat că pe acest teren a existat casa, anexele gospodărești și grădina casei lor și că există și în prezent morminte ale familiei, deoarece, conform obiceiului locului din acea vreme, gospodăria fiind așezată în extravilan „la hodăi”, decedații fiind înhumați în spatele grădinii, că . la punctul de hotar Cînepiști în suprafață de 0,29 ha este dovedită cu schița de punere în posesie și martori, vecini ai parcelei respective, iar pentru acest teren extravilan nu au extras de carte funciară și că ambele parcele de teren se află în posesia lor și s-au aflat, faptic, de la data apariției Legii nr.18/1991, că deși cererea tatălui lor de reconstituire a dreptului de proprietate datează din anul 1991 nici până în prezent nu au intrat în posesia titlului de proprietate, făcând nenumărate demersuri la comisia locală B., că au întocmit și o expertiză tehnică extrajudiciară la îndemnul și solicitarea comisiei locale de fond funciar, că a fost eliberată adeverința de reconstituire a dreptului de proprietate, așa cum însăși comisia locală recunoaște în adresa nr._,_ din 26.11.2012, că pasivitatea celor două comisii de fond funciar în rezolvarea cererii tatălui lor de reconstituire a dreptului de proprietate este de neînțeles, de asemenea comportamentul adoptat de cele două comisii le-au lezat încrederea în seriozitatea cu care își îndeplinesc atribuțiile și de aceea solicită să fie obligate la plata de daune cominatorii pentru a avea o minimă garanție ca după pronunțarea hotărârii judecătorești aceasta va fi pusă în executare de către pârâte.
Față de toate aceste aspecte, consideră că acțiunea este întemeiată în conformitate cu dispozițiile art.8 și urm. din Legea nr.18/1991.
În probațiune, reclamanții au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, acte de stare civilă și delegația avocațială, proba testimonială cu martorii F. G. și I. N..
Pârâta C. locală de fond funciar B., a formulat întâmpinare în cauză și precizare la întâmpinare (filele 38-39, 70-71), prin care solicită respingerea acțiunii reclamanților ca nelegală și netemeinică, arătând că având în vedere art.53 alin.2 din Legea nr.18/1991, cererea reclamanților este tardiv formulată, deoarece nu s-a contestat hotărârea nr.349/1991 a Comisiei Județene A. în 30 de zile de la comunicare, că antecesorul reclamanților, M. M. a fost înscris în Anexa 4 poziția 46 în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,14 ha, iar prin Hotărârea Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate nr.349/1991, a fost validată această suprafață, nefiind contestată la acea dată, ca atare titlul de proprietate poate fi emis doar pentru suprafața de 1,14 ha, așa cum a fost validată.
În drept au invocat dispozițiile art.205 Cod procedură civilă.
În susținerea întâmpinării au anexat înscrisuri (filele 40-41, 72-77).
C. Județeană A. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a formulat întâmpinare în cauză (filele 42-43), prin care invocă excepția tardivității cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii, anexând dosarul privind reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea numitului M. M. remis de către C. locală de fond funciar.
Reclamantul M. I. a depus la dosarul cauzei un înscris sub semnătură privată – precizări (filele 79-81).
La solicitarea reclamanților, instanța a încuviințat proba testimonială și au fost ascultați martorii M. V., F. G. și I. N. (filele 87-89).
C. locală de fond funciar B. a depus la dosarul cauzei cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor depusă de numitul M. M. (filele 92-99).
Judecătoria B. prin Sentința civilă nr. 511/29.04.2014 a admis excepția tardivității formulării acțiunii invocată de pârâta C. Județeană A. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și în consecință:
A respins acțiunea formulată de reclamanții M. I., M. S., D. M. cu domiciliul în mun. B., ., jud. A., în contradictoriu cu pârâții C. Județeană A. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și C. L. de fond funciar B., cu sediul în mun. B., Piața 1848, nr.16, jud. A..
Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele :
În ceea ce privește excepția tardivității formulării acțiunii invocată de pârâta C. Județeană A. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, instanța a admis-o având în vedere următoarele considerente:
M. M., antecesorul reclamanților, a solicitat prin cererea înregistrată sub nr. 1557/13.03.1991 la Primăria B. reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legii nr. 18/1991. Acesta a fost înscris în anexa 4, poziția 46 în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,14 ha iar prin hotărârea nr. 349/1991 a Comisiei Județene A. pentru stabilirea dreptului de proprietate a fost validată această suprafață.
Potrivit art. 11 din Legea nr.18/1991, în vigoare la data validării propunerilor Comisiei Locale, C. județeană este competentă să soluționeze contestațiile și să valideze sau să invalideze măsurile stabilite de comisiile subordonate.
Împotriva hotărârii comisiei județene, cel nemulțumit poate face plângere la judecătoria în raza căreia este situat terenul, în termen de 30 de zile de la data la care a luat cunoștința de soluția data de comisia județeană.
După cum se poate observa din documentele depuse la dosarul cauzei, antecesorul reclamanților precum și reclamanții nu au făcut plângere pentru a contesta întinderea dreptului de proprietate stabilit de către C. L..
În cauză nu s-au acordat cheltuieli de judecată deoarece acestea nu au fost solicitate.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții M. I., M. S. și D. M., solicitând admiterea apelului, anularea hotărârii apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea apelului se susține că sentința este nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente :
Apelanții consideră că instanța de fond a făcut o aplicare greșita a dispozițiilor 11 27 și 34 din HG. Nr.890/2005, precum și a disp.Legii 19/1991.
De asemenea a nesocotit probele administrate și nu a ținut seama de cadrul procesual fixat prin cererea de chemare în judecată.
Susțin apelanții, că în aceste condiții, sentința este nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente:
În raport de obiectul acțiunii, prin care au solicitat întocmirea documentației și emiterea titlului de proprietate, instanța de fond nu putea să respingă acțiunea în întregime, pentru tardivitate, deoarece Legea 18/1991 nu prevede un termen de prescripție care să acționeze împotriva beneficiarului reconstituirii. Putea în cel mai rău caz să admită acțiunea doar pentru suprafața de teren validată de către comisia județeană și nu să respingă acțiunea. Așadar, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra obiectului cererii și a aplicat excepția tardivității formulării acțiunii. Cel mult se putea vorbi de o decădere din dreptul de a contesta întinderea dreptului de proprietate .
În conformitate cu dispozițiile art. 27 din HG 890/2005, după definitivarea tabelelor prevăzute în anexele 2-20 și după aprobarea lor prin proces verbal de către comisiile municipale, acestea vor fi afișate în loc vizibil la sediul consiliului local, pentru luare la cunoștință. Fiecare tabel va fi semnat de membrii comisiei cu mențiunea datei afișării.
În același articol se prevede că împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătorie, în termen de 30 zile de la data comunicării sub semnătură.
Instanța de fond nu a respectat dispozițiile legale atunci când a soluționat cauza pe excepția tardivității. Nu a cerut și nu s-a comunicat tabele semnate de membrii comisiei municipale B., cu data afișării acestora.
Susțin apelanții că hotărârea comisiei județene trebuie comunicată sub semnătura beneficiarului reconstituirii dreptului de proprietate.
Nici această dovadă nu există la dosar. În lipsa dovezilor care privesc data afișării tabelului ce-l cuprinde pe antecesorul lor, a procesului verbal prin care tabelul este aprobat de către toți membrii comisiei municipale și în lipsa comunicării sub semnătură privată a hotărârii de validare a comisiei județene, consideră că excepția tardivității este nu numai nelegală ci și nedovedită.
C. locală de fond funciar nu a procedat la punerea antecesorului lor, sau al apelanților în posesie nici măcar pentru suprafața de teren reconstituită. Este cert că nu a eliberat proces verbal de punere în posesie. Menționează în acest sens adresa nr.475/23.01.2013 a Consiliului Local – primăria Municipiului B..
În conformitate cu disp. Legii 18/1991, în cazul în care după înregistrarea cererii, fostul proprietar prezintă probe doveditoare înainte de punerea în posesie, pentru suprafețe mai mare avute în proprietate, reconstituirea se face pentru întreaga suprafață dovedită.
Susțin apelanții că au dovedit fără putință de tăgadă întreaga suprafață de teren solicitată prin acțiune.
În drept se invocă disp. art.480 alin.3 teza 2 din Noul Cod de procedură civilă.
Tribunalul, verificând, potrivit art.479 din Noul Cod de procedură civilă, în limita cererii de apel, stabilirea situație de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, reține următoarele:
Reclamanții din cauza de față M. I., M. S. și D. M. sunt moștenitori ai autorilor M. M. și M. M. și prin cererea înregistrată la data de 30.10.2012 (fila16) au solicitat Comisiei Municipale de fond funciar B. eliberarea titlului de proprietate pentru următoarele suprafețe: 44.543 m.p. situat la pct. de hotar „ Nirej”, 2900 m.p. la „ Cânepiști”, două parcele de câte 2900 m.p. la pct. de hotar „ De sub pădurea Boaghea și Rodin”, urmare a cererii de reconstituire depusă de antecesorul lor.
Defunctul M. M. prin cererea înregistrată la Consiliul Popular al Or. B. sub nr. 1557/13.03.1991 a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care le-a deținut anterior cooperativizării în suprafață de 2,84 ha și care se sunt situate în punctele de hotar „ Acasă, „După Boghia”, „ Ciufud ”, „Cînechiști” – arabil în suprafață de 2,26 ha și fâneață de 0,58 ha parcelă situată în punctul de hotar „ Acasă”.
Potrivit dispozițiilor art. 5 lit. a din HG 890/2005 comisiile locale de fond funciar au obligația să preia și analizeze cererile depuse în conformitate cu prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, cu excepția celor formulate de comune, orașe sau municipii;
Conform art. 79 alin.2 din Regulamentul de aplicare a legilor fondului funciar din 4.08.2005 C. L. de fond funciar are obligația ca în termen de 45 de zile sa analizeze, sa verifice cererile si actele doveditoare ale solicitanților si sa întocmească anexele conform dispozițiilor legale, iar potrivit alin.4 al art. 79 cererile însoțite de actele doveditoare si anexele întocmite se înaintează de președintele Comisiei Locale de fond funciar la C. Județeană pentru verificare si validare ori invalidare, în termen de maxim 45 de zile de la data înregistrării cererii. În speța de fata, după cum reiese din actele depuse la dosar, intimata C. L. de aplicare a Legii nr. 18/1991 a Mun. B. nu si-a îndeplinit aceste obligații, întrucât deși reclamanții au depus cererea înregistrata sub nr._, nu au primit nici un răspuns, iar cererea antecesorului lor nu a fost analizata sau verificata de către comisia locală de fond funciar.
Instanța de apel apreciază astfel, că, în condițiile în care o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate formulata de antecesorul reclamanților în anul 1991 nu a fost soluționata nici până la data formulării acțiunii, C. L. de fond funciar nu si-a îndeplinit atribuțiile prevăzute în art. 5 din HG 890/2005 referitoare la analizarea cererii formulata de antecesorul reclamanților si înaintarea câtre C. Județeană A. a propunerii de validare sau invalidare a dreptului de proprietate a reclamanților cu privire la suprafața solicitata. După cum rezulta din înscrisurile depuse la dosar, reclamanții, în calitate de moștenitori ai autorului M. M., au vocație legala la restituirea proprietarii, iar interesul acestora de a fi soluționata cererea de reconstituire formulata de autorul lor este legitim, întrucât nesoluționarea acestei cereri în termen rezonabil este de natura sa le prejudicieze irecuperabil dreptul de proprietate.
În baza art.1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeana a Drepturilor Omului, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a admis ca, noțiunea de „bunuri” nu se limitează numai la proprietatea asupra unor bunuri corporale, ci si la alte drepturi si interese ce constituie elemente patrimoniale active, inclusiv creanțe. Legislația naționala prevede procedura de reconstituire a dreptului de proprietate funciara ( Legii nr.18/1991 republicata cu modificările si completările ulterioare, Lg.169/1997 cu modificările si completările ulterioare, Legii nr.1/2000 cu modificările si completările ulterioare si Legea nr. 247/2005 ).
Așadar, aceste norme legale pe cale le conțin creează proprietarilor de drept speranța legitima de a fi efectiv puși în posesie pe terenul lor „creanța” lor fiind suficient determinanta pentru a constitui „ o valoare patrimoniala ” care atrage aplicarea garanțiilor articolului 1 al Protocolului nr.1. Nesoluționarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de reclamanți încălca, pe lângă dreptul garantat de Convenția Europeana a Drepturilor Omului si Principiul de drept internațional al „ legitimei așteptări ” sau al „așteptării rezonabile”, potrivit căruia orice cetatean are dreptul de ai fi soluționata cererea privitoare la un drept într-un termen rezonabil si de o asemenea maniera încât la data soluționării, dreptul sau, sa nu fi devenit între timp lipsit de eficacitate si iluzoriu.
În lumina dispozițiilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, care se aplica cu prioritate fata de orice alta prevedere din dreptul intern (art.20 din Constituția României), reclamanții au un interes patrimonial cu privire la terenul asupra căruia au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, interes suficient de important pentru a constitui un interes substanțial si deci „ un bun ” în sensul articolului 1 al Protocolului nr.1.
Raportat la dispozițiile legale enunțate ,în speța de fata, refuzul comisiei de fond funciar de a soluționa cererea formulata de reclamanți privind reconstituirea dreptului de proprietate este de natura a constitui o ingerința în dreptul de proprietate al reclamanților si a aduce atingere dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 CEDO.
Susținerea intimatei în sensul ca cererea nu a fost soluționata deoarece reclamanții nu au depus acte de proprietate, nu poate fi reținuta de instanța, întrucât din extrasele de carte funciară de la filele 12-14 rezultă că antecesorii reclamanților sunt proprietari tabulari supra unei suprafețe de 31.274 m.p.(3,12 ha) și din conținutul cererii reiese ca defunctul a depus înscrisurile de care înțeleg sa se folosească în dovedirea terenurilor solicitate si chiar daca C. constata ca actele respective nu fac dovada dreptului de proprietate, avea obligația, potrivit dispozițiilor legale, sa facă o propunere Comisiei Județene A. cu privire la aceasta cerere.
De asemenea nu poate fi reținuta nici susținerea potrivit căreia terenurile menționate în cererea formulata de antecesorul reclamanților în anul 1991 sunt unele si aceleași cu terenurile prin care a fost soluționata cererea acestuia prin Hotărârea Comisiei Județene nr. 349/1991, întrucât aceasta hotărâre nu a fost depusă la dosarul cauzei, fiind o simplă susținere neprobată.
În aceste condiții, văzând că sentința pronunțată este nelegală, deoarece instanța de fond s-a pronunțat exclusiv pe cererile reclamanților înregistrate sub nr._,_/2012, 5668/22.04.2013, care sunt numai solicitări de a fi soluționată cererea antecesorului acestora depusă sub imperiul Legii 18/1991 și ignorată de comisia locală de fond funciar, tribunalul urmează ca în baza art. 480 pct.3 Cod procedură civilă față de poziția apelanților să admită apelul, să anuleze sentința apelată și să dispună trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamanții M. I., M. S., D. M. împotriva sentinței civile pronunțate la data de 29.04.2014 pronunțată de Judecătoria B. în dosar nr._, anulează sentința apelată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 17 Martie 2015.
Președinte, H. L. | Judecător, S. I. | |
Grefier, C. Ș. |
R..
Tehnoredac..>
Jud.Fond: Brădosu A. B.
| ← Prestaţie tabulară. Decizia nr. 18/2015. Tribunalul ALBA | Partaj judiciar. Decizia nr. 157/2015. Tribunalul ALBA → |
|---|
