Pretenţii. Sentința nr. 168/2015. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 168/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 06-10-2015 în dosarul nr. 577/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ Nr. 577/A/2015
Ședința publică de la 06 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. V.
Judecător A. S. C.
Grefier D. M. A.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de pârâta W. I. CORPORATE TRADE SRL împotriva sentinței civile nr. 168/2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ în contradictoriu cu intimata P. SA, având ca obiect – pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că mersul dezbaterilor și concluziile părților sunt consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 29.09.2015 care face parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față
Prin sentința civilă nr. 168/2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ a fost admisă cererea reclamantei P. SA, în contradictoriu cu pârâta W. I. Corporate Trade SRL și, în consecință:
A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 22.431,50 lei, cu titlu de preț al deșeurilor feroase.
A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1227 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
„La data de 19.05.2015 s-a încheiat de către reclamantă, în calitate de vânzător și de către pârâtă, în calitate de cumpărător, contractul de vânzare cumpărare nr. 98/19.05.2014, având ca obiect achiziționarea de deșeu feros.
În zilele de 03.06.2014, 16.06.2014, 11.07.2014 și 20.06.2014 pârâta a ridicat deșeurile de material feros și au fost încheiate procesele verbal de predare primire semnate de reprezentanții celor două societăți, părți ale contractului de vânzare cumpărare, în temeiul căruia s-a făcut predarea deșeurilor.
În 31.07.2014 reclamanta a emis factura fiscală . nr._ pentru suma de 22.431,50 lei, dar pârâta nu și-a respectat obligația de plată a deșeurilor achiziționate.
Nici după somare pârâta nu a efectuat plata sumei datorate.
Starea de fapt a fost reținută pe baza probei cu înscrisurile depuse la dosar.
În drept, potrivit art. 1650 NCC „vânzarea este contractul prin care vânzătorul transmite sau, după caz, se obligă să transmită cumpărătorului proprietatea unui bun în schimbul unui preț pe care cumpărătorul se obligă să-l plătească”.
În speță contractul încheiat a fost urmat de predarea bunului cu privire la care părțile au contractat, predare care s-a făcut în mod eșalonat. Obligația de predare a bunului este prevăzută de lege, vânzătorul având obligația de a transmite cumpărătorului proprietatea bunului. În cazul bunurilor mobile încheierea contractului, de regulă, este urmată de predarea bunului mobil și așa a fost cazul și în relația dintre părți.
Contractul de vânzare cumpărare, însă, este un contract sinalagmatic, adică instituie obligații reciproce pentru cocontractanți, obligații care sunt interdependente. Obligației vânzătorului de transmitere a proprietății bunului și de predare a acestuia îi corespunde obligația cumpărătorului de a achita prețul bunului cumpărat.
Pârâta nu și-a respectat obligația achitării prețului deșeurilor feroase achiziționate.
Instanța constată că cererea reclamantei este întemeiată, o va admite și va dispune obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 22.431,50 lei, cu titlu de preț al deșeurilor feroase.
În baza art. 453 alin. 1 C.p.c., pârâta, ca parte care a pierdut procesul, va fi obligată la plata către reclamantă a sumei de 1227 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentate de taxa judiciară de timbru”.
Împotriva sentinței civile 168/ 2015 pronunțata de către Judecătoria A. I. la data de 26.01.2015 in dosar_ a declarat apel pârâta solicitând anularea sentinței in baza art. 480 alin 3 cod procedura civila sau schimbarea in tot acestei sentințe ca neîntemeiate si pe cale de consecința respingerea acțiunii principale .
În primul rând solicită a se lua act de faptul ca nu și-au putut face apărările in acest dosar până în prezent întrucât nu au avut cunoștința de acest proces, nefiindu-le comunicate actele procedurale, primind doar comunicarea sentinței pe care o atacă.
Analizând îndeplinirea procedurii de citare solicită a se observa ca agentul procedural a făcut mențiunea pe citație că nici o persoana nu a putut fi găsită la adresă. Astfel în baza art. 163 alin 8 citației îi trebuia sa îi fie aplicabile dispozițiile art. 163 alin 3 unde se "va afișa pe ușa locuinței destinatarului o înștiințare" in cazul apelantei neexistând o asemenea înștiințare. In aceste condiții consideră ca procedura de citare a fost viciată. Astfel consideră că sentința civilă atacată ar fi nulă în baza art. 153 alin 2 cod procedură civilă.
În al doilea rând sentința civilă este netemeinică pentru următoarele considerente.
Astfel in data de 19.05.2014 s-a încheiat un contract de vânzare cumpărare prin care pârâta . TRADE SRL se obliga sa achiziționeze mai multe trezoare de la reclamantă. Ce nu s-a spus in acțiunea principală este că negocierea cu reclamanta pentru întocmirea acestui contract s-a făcut după cum urmează. Pentru a putea stabili suma de 0,85 lei/kg fier s-au dus negocieri intre cele doua societăți, in urma cărora s-a ajuns la o astfel de valoare a fost ca societatea noastră in contrapartida la prețul ce trebuia achitat s-a stabilit sa ofere dezinsecția și deratizarea spațiilor de unde se vor ridica trezoarele respective, iar în final prin compensarea valorilor să se stabilească cât mai trebuie achitat dacă există diferențe .
În realitate, deși reclamanta face referire ca în baza contractului de vânzare cumpărare unde în oferta de preț ce face parte integrantă din contract, ar fi trebuit să plătească ce s-a facturat, în corespondența pe mail depusă la instanță se va observa ca ei au fost cei păcăliți după cum urmează sa dovedească.
În data de 13.05.2014 s-au stabilit termenii contractului precum si oferta de preț pentru toate serviciile ce au fost negociate. Nu s-ar fi impus de nici o manieră prezentarea si fixarea prețului pentru dezinsectie si deratizare pe o oferta de pret deșeuri ambalaje si oferta colectare medicamente, de aici rezultând că între cele doua societăți au fost negociate si s-a ajuns la un consens cu privire la mai multe aspecte, nu numai vânzarea de deșeuri, ci si stabilirea serviciilor in contrapartida ce constau in efectuarea de către intimați a deratizării si dezinsectiei ce costa destul de mult acoperind suma facturata si la care au fost obligați prin sentința atacata .
Astfel in urma negocierilor trebuia sa încheie un alt contract de prestări servicii de dezinsecție și deratizare pentru suprafețele de unde ridică acele trezoare. Pentru a întări aceste relatări a depus corespondenta dintre cei de la P. unde la data de 29.05.2014 ora 1,04 PM unde se menționează ca " Ai reușit sa discuți cu cei de la wmw toate condițiile contractului? Contractul este deja la CJ la semnat, cand il am semnat de bordul de conducere PHF te anunț"
Deci factorii de decizie de la reclamanta i-au indus in eroare cu acest nou contract de prestări servicii asigurându-se că totul este în regula și ca ei pot începe să se deplaseze la locațiile stabilite pentru a ridica deșeurile urmând ca apoi sa facă deratizarea si dezinfecția acelor spații. După cum rezultă și din procesele verbale de ridicare a trezoarelor depuse la instanță ei au efectuat ridicarea lor conform contractului din data de 19.05.2014, dar reclamanta nu le-a spus ca pentru deratizarea si dezinfecția acelor suprafețe trebuia o autorizație speciala de la fiecare primărie in raza căreia se aflau depozitate trezoarele . Neexistând o înțelegere cu privire la cine va plati aceste autorizații, care la începutul negocierilor nu s-au discutat, contractul nefiind semnat de către reclamantă, ei au ajuns in situația in care nu pot efectua serviciile respective, neavând baza legală și mai existând și problema plății autorizațiilor speciale, nu s-au mai efectuat activitățile de deratizare. In realitate intenția reclamantei a fost de a negocia un preț cât mai bun pentru trezoare (tinand cont de contrapartida oferita de ei ) si i-au asigurat ca totul este in regula cu al doilea contract atâta timp cat ei au ridicat trezoarele, iar după ce s-au văzut scăpați de ele i-au dat in judecata si au refuzat sa mai discute cu ei, fara a mai dori sa continue prestarea de servicii de către ei de deratizare pentru a compensa sumele .
Arată că dacă prețul de 0,85 lei/kg era stabilit fara a negocia contrapartida de prestări servicii, acest preț raportat la valoarea finala si la costurile de transport si revânzare de către ei a deșeurilor, intimații ieșeau în pierdere”.
Intimata P. SA a depus întâmpinare prin care solicită respingerea apelului formulat de pârâtă și menținerea dispozițiilor cuprinse în Sentința civilă nr 168/2015.
Arată că răspunde punctual argumentelor pârâtei în ordinea în care acestea sunt expuse în memoriul de apel, pentru a susține atât legalitatea cât și temeinicia sentinței apelate.
Cu privire la pretinsa nelegală îndeplinire a procedurii de citare solicită a se observa că pârâta a fost legal citată în fața primei instanțe la sediul social, pe care îl indică de altfel și în cuprinsul memoriului de apel.
Dispozițiile art 163 alin 8 sunt în sensul în care se vor aplica prevederile art 163 alin 3 în ipoteza în care destinatarul lipsește de la domiciliul, așa cum afirmă pârâta că a fost cazul în speță.
În acest caz însă, agentul procedural nu va proceda la afișarea unei înștiințări, ci, în principal, va depune actele procedurale la cutia poștală. D. în ipoteza în care la adresa părții nu ar exista cutie poștală ar fi aplicabilă teza susținută de pârâtă privind obligativitatea afișării unei înștiințări.
Prin urmare, instanța de fond a procedat la judecata cauzei cu legala îndeplinire a procedurii de citare, astfel că nu subzistă motivul de nulitate a hotărârii invocat prin apel.
Cu privire la pretinsa netemeinicie a sentinței de fond însăși pârâta recunoaște încheierea contractului de vânzare cumpărare însă încearcă să susțină că nu datorează prețul bunurilor achiziționate de la intimată prin raportare la elemente de fapt nedovedite și fără legătură cu obiectul cauzei.
Astfel, se afirmă că a purtat negocieri cu intimata privind încheierea și a unui contract de prestări servicii prin care apelanta ar fi urmat să execute anumite lucrări de dezinsecție și deratizare. Se afirmă că aceste negocieri ar fi influențat prețul unitar oferit de apelantă în cadrul contractului de vânzare.
Afirmațiile legate de negocierea a două contracte paralele nu sunt susținute de nici o probă.
Pe de altă parte, orice negocieri ar fi purtat părțile se observă că singurul act juridic încheiat între ele a fost cel de vânzare, care de altfel a și fost pus în executare prin preluarea bunurilor vândute de către apelantă, fără însă ca aceasta să fi achitat prețul lor.
Nu explică apelanta de ce a procedat la încheierea în data de 19.05.2014 și mai cu seamă la executarea efectivă a contractului de vânzare în perioada iunie-iulie 2014 când a ridicat cele 132 de trezoare dacă în viziunea sa cele două contracte invocate de parte erau interdependente. Nu explică de asemenea de ce nu a invocat aceste apărări și condiționări la momentul la care intimata a remis factura în litigiu privind prețul trezoarelor sau ulterior, la data primirii notificării de plată din 12.09.2014 .
Împrejurarea că apelanta are ca obiect de activitate și servicii de deratizare nu demonstrează faptul că aceasta a transmis intimatei o ofertă și pentru aceste servicii (oferta anexată memoriului de apel nu este una personalizată, respectiv nu rezultă că ar fi adresată intimatei, nu este datată și nu există dovada de comunicare a acesteia către intimată).
De asemenea, nu există nici o probă care să demonstreze faptul că apelanta a solicitat o ofertă de servicii de deratizare de la intimată. Nici corespondența anexată apelului nu cuprinde referiri la alte servicii decât la vânzarea de trezoare.
În plus, nu există nici o probă că spațiile în care erau amplasate trezoarele ar fi necesitat, ca urmare a ridicării acestora, servicii de deratizare sau dezinsecție.
Acest context de fapt pe care îl susține apelanta nu este deci unul demonstrat și nu poate fundamenta o excepție de neexecutare a contractului, astfel cum susține în esență partea adversă.
Realitatea este că între părți a fost negociat, încheiat și executat un singur contract, cel de vânzare, iar apelanta nu și-a îndeplinit obligația de plată a prețului datorat, deși a intrat în proprietatea bunurilor cumpărate de la subscrisa, aspecte de altfel necontestate de apelantă.
De altfel, nimic nu ar fi împiedicat părțile să reglementeze și eventualele servicii la care s-a obligat apelanta în cuprinsul aceluiași contract (de vânzare) nefiind necesar să fie încheiate două acte juridice distincte între aceleași părți, cu atât mai mult cu cât, așa cum pretinde pârâta, acestea erau strâns legate între ele.
Pentru aceste considerente și apărări, care se fundamentează pe probele administrate în fața primei instanțe, solicită respingerea apelului declarat împotriva Sentinței nr 168/2015 a Judecătoriei A. I., ca nefondat.
In drept: art. 205 alin.(2), 471 alin 5 C.pr.civ.
Deliberând asupra apelului, Tribunalul constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Procedura de comunicare cu pârâta apelanta a fost legal îndeplinită în fața primei instanțe prin depunerea citației în cutia poștală (f. 25, 29, 39 dosar primă instanță), potrivit disp.art.163 al.8 NCPC, astfel că nu există motiv pentru anularea sentinței .
Așa cum în mod temeinic și legal a reținut prima instanță, între părțile din proces a fost încheiat contractul de vânzare cumpărare nr.98/19.05.2014, prin care vânzătoarea intimată a vândut cumpărătoarei apelante deșeu feros (271 bucăți trezoare), pentru prețul de 0,85 lei/kg de fier.
În temeiul contractului menționat, a fost emisă de către intimată factura fiscală nr.F-_/31.07.2014 (f.14 dosar primă instanță).Vânzătoarea și-a îndeplinit obligația de predare a bunurilor.
Prețul a fost menționat clar în contract, iar apelanta nu a dovedit că datoria de plată a acestuia a fost modificată sau compensată cu alte bunuri sau servicii, iar convenția părților nu a fost desființată.
Ceea ce invocă de fapt apelanta este leziunea (leziunea constă în disproporția vădită de valoare între contraprestații ), viciu de consimțământ prevăzut de disp.art.1221 al.1 NCC, care excede cadrului procesual al cărui obiect derivă din obligația cumpărătorului de plată a prețului.
Prima instanță a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, motiv pentru care, în baza art.480 al.1 NCPC, apelul va fi respins ca nefondat.
Apelul fiind respins, în baza art.453 al.1 NCPC, apelantei nu îi pot fi acordate cheltuieli de judecată, iar intimata nu a solicitat aceste cheltuieli .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta W. I. CORPORATION TRADE SRL împotriva sent.civ. nr.168/2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar.nr._ .
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publica din data de 06.10.2015.
Președinte, L. V. | Judecător, A. S. C. | |
Grefier, D. M. A. |
Red. C.S. 21 Decembrie 2015
Tehn. D.A./4.ex
Jud. fond C. H. D.
28.12.2015
| ← Legea 10/2001. Sentința nr. 1668/2015. Tribunalul ALBA | Pretenţii. Sentința nr. 224/2015. Tribunalul ALBA → |
|---|
