Succesiune. Sentința nr. 84/2013. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 84/2013 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 04-12-2013 în dosarul nr. 159/238/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator - 3207/2504
Secția civilă
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1265
Ședința publică din data de 04 decembrie 2013
Președinte: D. C. U.
Judecător: M. C.
Judecător: S. O. S.
Grefier: C. I.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul P. T. S. împotriva sentinței civile nr. 840 din 24.09.2013 pronunțată de Judecătoria Gurahonț în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații P. T. P., M. L., P. N. G. și P. L. R. având ca obiect, succesiune.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta recurentului avocat P. C. D. din B.A A., lipsă fiind recurentul și intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat în termen legal, este motivat și timbrat cu 446 lei taxă judiciară de timbru și 5,15 lei timbre judiciare.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nefiind formulate alte cereri, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului, modificarea în parte a hotărârii primei instanțe în sensul admiterii în parte a acțiunii doar cu privire la investițiile efectuate la anexele gospodărești care se ridică la suma de 4.882 lei și respingerea celorlalte pretenții, cu cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial și taxă judiciară de timbru. Arată că instanța de fond a acordat în mod greșit atât ceea ce nu s-a cerut cât și mai mult decât s-a cerut, administrând probe cu privire la dobândirea vreunui drept de proprietate în timpul vieții, asupra anexelor. Cu toate că nu s-a solicitat, prima instanță a dispus notarea anexelor în coala C.F în favoarea intimaților P. T. P. și P. L. R., în cote de ½ părți, fiecare.
Instanța pune în discuție prevederile art.109 alin.4 Cod procedură civilă, privind neîndeplinirea procedurii prealabile și acordă cuvântul asupra acestora.
Reprezentanta recurentului apreciază că acțiunea este inadmisibilă raportat la faptul că nu s-a emis încheierea emisă de notar și lasă soluția la aprecierea instanței.
După strigarea cauzei, dar nu înainte de sfârșitul dezbaterilor, se prezintă reprezentanta intimatului P. T. P. - avocat B. C. care depune la dosar împuternicire și chitanțe privind plata onorariului avocațial. Având cuvântul asupra neîndeplinirii procedurii prealabile, reprezentanta intimatului arată că nu există o încheiere emisă de notar, doar un certificat de moștenitor.
TRIBUNALUL
Constată că prin sentința civilă nr.840 din 24.09.2013 pronunțată de Judecătoria Gurahonț în dosarul nr._ a fost admisă în parte acțiunea precizată și formulată de către reclamantul P. T. P. în contradictoriu cu pârâții P. T.-S., P. L.-R., M. L., P. N.-G. și a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului P. S., decedat la data de 04.10.2009, fără testament, cu ultimul domiciliu în localitatea Neagra, nr.4, ., se compune din cota de ½ parte din următoarele edificate: anexa nr. 1 cu o valoare de circulație de 18.073 lei RON, anexa nr. 2 cu o valoare de circulație de 10.990 lei, construcții gospodărești edificate pe imobilul înscris în C.F nr._ Dezna, nenotate în coala de carte funciară, singurul moștenitor acceptant fiind reclamantul, prin acceptare expresă.
S-a constatat că pârâții P. T.-S., P. L.-R., M. L. și P. N.-G. sunt străini de succesiunea defunctului prin neacceptare.
S-a dispus predarea succesiunii defunctului către reclamant și notarea construcțiilor anexe în coala de carte funciară în favoarea reclamantului și a pârâtei P. L.-R., asupra cotei de ½ parte fiecare.
S-a constatat că reclamantul a efectuat la anexele gospodărești următoarele lucrări de investiții: tencuieli interioare și exterioare la o valoare de circulație de 1.990 lei RON, montat parchet laminat și gresie la valoarea de circulație de 2.132 lei RON și lucrările de introducere a apei potabile în valoare de 460 lei RON și a curentului electric în valoare de 300 lei RON, investiții la valoarea totală de 4.882 lei.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că proprietar tabular asupra imobilului înscris în C.F nr._ Dezna provenită din conversia de pe hârtie a C.F nr.15 Neagra, nr. cad.nr. top.31-32, casa din localitatea Neagra, nr.15, curte și grădină în suprafață de 2970 m.p figurează ca fiind pârâtul P. T.-S., necăsătorit, asupra cotei de 1/1 părți, pe titlu de cumpărare. Numita H. R., văduva lui Ienășel Veselie, figurează cu un drept de uzufruct viager asupra imobilului.
Pentru stabilirea stării de fapt s-au administrat probe testimoniale s-au depus înscrisuri și a fost efectuată o expertiză de evaluare construcții.
Din declarațiile martorilor s-a reținut că defunctul P. S. în timpul vieții și a conviețuirii cu pârâta P. L., pe timp de 20 de ani, începând cu anul 1970, prin contribuție egală, au construit la imobilul din localitatea Neagra, nr.4, o anexă situată la stradă, compusă din două camere, baie și hol și au reconstruit o altă anexă, în curtea imobilului, compusă din una cameră și grajd din lemn, cu pereți din vaiugă, materialul folosit fiind atât vechi cât și nou. Totodată, s-a tencuit în exterior anexa de la stradă. După decesul lui P. S. în imobil au rămas pârâta P. L., soția supraviețuitoare, și pârâtul P. T. S., reclamantul revenind în casa părintească din Municipiul A. la un an de zile după moartea tatălui. După decesul lui P. S., la imobil s-au făcut lucrări de investiții la acoperiș, s-a tencuit interiorul construcției anexe situată la stradă, s-a zugrăvit, s-a montat gresie, parchet, s-au montat geamuri și uși, s-a introdus curentul electric, aceste lucrări fiind efectuate în urmă cu circa 2 ani de zile, de către reclamant.
Cu privire la legea materială aplicabilă succesiunilor, în cazul moștenirii legale, aceasta este guvernată de legea în vigoare la data deschiderii succesiunii, adică la data decesului celui despre a cărui moștenire este vorba. În acest sens art.91 din Legea nr.71/2011 dispune că moștenirile deschise înainte de . Codului civil din 2009 sunt supuse legii în vigoare de la data deschiderii moștenirii.
Relativ la data decesului, 04 octombrie 2009, sunt aplicabile dispozițiile Codului Civil de la 1864. Potrivit art.651 Cod civil, succesiunile se deschid prin moarte, iar conform prevederilor art.669 Cod Civil, art.1 lit.a din Legea nr.319/1944, atunci când copii sunt chemați împreună cu soțul supraviețuitor la succesiunea părintelui defunct, ei succed cota de 3/4 părți, în părți egale, iar soțul supraviețuitor cota de 1/4 părți.
Referitor la acceptarea succesiunii defunctului, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile înscrise în art.689 cod civil de la 1864, în conformitate cu care acceptarea succesiunii „poate fi sau expresă sau tacită. Este expresă când se însușește titlul sau calitatea de erede (moștenitor) într-un act autentic sau privat; este tacită, când eredele face un act pe care n-ar putea să-l facă decât în calitatea sa de erede și care lasă a se presupune neapărat intenția sa de acceptare”.
Din Certificatul de calitate de moștenitor nr.166/19 octombrie 2009, reiese că reclamantul a acceptat în mod expres succesiunea defunctului său tată, pârâții P. L.-R., M. L., P. T.-S., P. N.-G., fiind străini prin neacceptare.
Reținând o cotă de contribuție egală a defunctului P. S. împreună cu pârâta P. L.-R. la lucrările efectuate la imobil, rezultă că masa succesorală a defunctului P. S. se compune din cota de ½ parte din următoarele edificate: anexă situată la stradă, compusă din două camere, baie și hol și o altă anexă situată în curtea imobilului, compusă din una cameră și grajd din lemn, cu pereți din văiugă și lucrări de tencuit la exteriorul anexei situată la stradă.
A constatat instanța de fond că reclamantul este singurul moștenitor acceptant a succesiunii defunctului P. S., potrivit certificatului de moștenitor nr.166/19.10.2009, pârâții fiind străini de succesiune prin neacceptare, potrivit art. 700 Cod Civil din anul 1864.
Pentru identificarea construcțiilor existente pe imobilul înscris în C.F nr._ Dezna și evaluarea investițiilor s-a administrat proba cu expertiza și noua expertiză.
Expertul a constatat că pe imobilul înscris în C.F nr._ Dezna provenită din conversia de pe hârtie a C.F nr.15 Neagra, nr. top.31-32, există următoarele edificate: ANEXA nr.1 cu funcțiunea de locuință, ANEXA nr.2 cu funcțiunea de grajd, ANEXA nr.3 cu funcțiunea de bucătărie de vară, magazie, colnă și cocină și ANEXA nr.4 constând în șopron.
Valorile de circulație ale corpurilor de clădire sunt egale cu valorile tehnice, după cum urmează: a) valoarea de circulație a ANEXEI nr.1 este de 17.400 lei, b) valoarea de circulație a ANEXEI nr. 2 este de 2.670 lei, c) valoarea de circulație a ANEXEI nr.3 este de 7.190 lei, d) valoarea de circulație a ANEXEI nr. 4 este de 1.180 lei.
S-a reținut că valoarea lucrărilor de investiții executate și recunoscute de părți este în sumă de 12.410 lei RON.
Pârâtul P. T.-S. a contestat concluziile raportului de primă-expertiză susținând că valoarea de circulație a imobilului este excesiv de mare raportat la valorile imobiliare din zonă.
Prin răspunsul la obiecțiuni, expertul a menținut concluziile din expertiză, situație în care pârâtul a solicitat proba cu noua expertiză.
Raportul de nouă-expertiză întocmit de experții judiciari Czister Kalman, Ș. A. și Ț. Ș. a stabilit că valoarea tehnică și de circulație a clădirilor constând în anexe gospodărești este, după cum urmează: Anexa nr. 1 cu o valoare de circulație de 20.063 lei RON din care suma de 1.580 lei RON reprezintă valoarea geamurilor și a ușilor la anexă, Anexa nr. 2 cu o valoare de circulație de 10.990 lei RON, iar valoarea de circulație a șopronului este de 858 lei RON. Lucrările de investiții solicitate constau în: tencuieli interioare și exterioare la anexa nr.1 de la stradă este de 1.990 lei RON, valoarea geamurilor și a ușilor este de 1.580 lei RON, valoarea pardoselii din gresie este de 2.132 lei RON, valoarea introducerii apei este de 460 lei RON, valoarea introducerii curentului electric este de 300 lei RON, investiții în valoare totală de 6.462 lei RON. Nu au fost identificate lucrările constând în edificarea unei sobe de teracotă și lucrările la acoperiș.
Părțile nu au formulat obiecțiuni față de concluziile la care a ajuns comisia de experți, dar partea reclamantă a cerut să fie inclus și șopronul la valoarea de 900 lei RON, în timp ce pârâtul a arătat că suma de 1.580 lei RON reprezentând valoarea geamurilor și a ușilor la anexă, nu poate fi cuprinsă la valoarea lucrărilor de investiții făcute de reclamant pentru că martorii au susținut că anexa era prevăzută cu geamuri și uși la decesul defunctului P. S..
Având în vedere probatoriul administrat, depozițiile martorilor D. Milentie și P. I. prima instanță a reținut că reclamantul nu a făcut dovada că a montat geamuri și uși la anexa nr.1 situată la stradă, această lucrare, inclusiv tencuitul în exterior fiind efectuată în timpul vieții defunctului P. S., reclamantul a executat doar lucrări de investiții în interiorul anexei nr.1.
Prin urmare, din valoarea de circulație a corpului de clădire anexa nr.1 în sumă de 20.063 lei RON urmează să se scadă valoarea de circulație a geamurilor și ușilor în sumă de 1.580 lei RON rezultând o valoare de 18.073 lei RON.
Referitor la pretenția reclamantului privind construirea unei sobe de teracotă în corpul de clădire cu funcțiunea de locuință, raportat la constatările expertului în sensul că bunul nu mai există și cum reclamantul nu a făcut dovada existenței și a valorii acestuia, urmează a fi respinsă.
În ceea ce privește pretenția reclamantului privind lucrarea efectuată la acoperișul anexei situată la stradă, reclamantul nu a făcut dovada execuției lucrării, depozițiile martorilor sunt contradictorii, iar experții judiciari au concluzionat că lucrarea nu a fost efectuată, motiv pentru care se va respinge cererea.
Instanța de fond, având în vedere dispozițiile înscrise în art.650-651, art.659, art.669, art.686, art.689, art.696, art.700 Cod Civil de la 1864, a reținut că acțiunea este întemeiată și legală, a admis-o în parte și a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului P. S., decedat la data de 04.10.2009, fără testament, cu ultimul domiciliu în localitatea Neagra, nr.4, ., se compune din cota de ½ parte din următoarele edificate: anexa nr.1 cu o valoare de circulație de 18.073 lei, anexa nr.2 cu o valoare de circulație de 10.990 lei, construcții gospodărești edificate pe imobilul înscris în C.F nr._ Dezna, nenotate în coala de carte funciară, singurul moștenitor acceptant fiind reclamantul, prin acceptare expresă; va constata că pârâții P. T.-S., P. L.-R., M. L. și P. N.-G. sunt străini de succesiunea defunctului prin neacceptare și va dispune predarea succesiunii defunctului către reclamant.
Având în vedere că edificatele constând în anexe gospodărești nu sunt notate în coala de carte funciară, ca urmare a admiterii capătului de cerere, în baza prevederilor art.881 pct.1 și 3, art.902 pct.19 din Noul Cod Civil, va dispune notarea construcțiilor anexe în coala de carte funciară în favoarea reclamantului și a pârâtei P. L.-R., asupra cotei de ½ parte fiecare.
În privința lucrărilor de investiții efectuate de către reclamant, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile înscrise în art.584 alin.1, lit.b din Noul Cod Civil, în conformitate cu care, în cazul în care autorul lucrării utile este de bună-credință, proprietarul imobilului devine proprietarul lucrării din momentul efectuării acesteia, cu plata, la alegerea sa a sporului de valoare adus imobilului. Pe cale de consecință s-a constatat că reclamantul a efectuat la anexele gospodărești următoarele lucrări de investiții: tencuieli interioare și exterioare la o valoare de circulație de 1.990 lei, montat parchet laminat și gresie la valoarea de circulație de 2.132 lei și lucrările de introducere a apei potabile în valoare de 460 lei și a curentului electric în valoare de 300 lei, investiții la valoarea totală de 4.882 lei.
În privința cheltuielilor de judecată, din înscrisurile justificative depuse la dosar rezultă că reclamantului i s-au ocazionat cheltuieli de judecată în sumă de 4.674,30 lei constând în plata taxei judiciare de timbru în sumă de 576,30 lei onorariu expert în sumă de 2.500 lei, cheltuieli de deplasare în sumă de 110 lei și onorariu avocațial în sumă de 1.488 lei, iar pârâtului i s-au ocazionat cheltuieli de judecată în sumă de 3.252 lei constând în plata contravalorii raportului de nouă expertiză în sumă de 2.252 lei și a onorariului avocațial în sumă de 1.000 lei.
Ca urmare a admiterii în parte a acțiunii reclamantului și văzând că cheltuielile de judecată suportate de părți sunt aproximativ egale, în baza prevederilor art.453 pct.2 din Noul Cod de procedură civilă, s-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată.
În baza prevederilor art.19 alin.1 din O.U.G nr.51/2008 modificată, cheltuielile judiciare constând în onorariu de expert avansate de stat în baza O.U.G nr.51/2008 modificată, au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, recurentul P. T. S., solicitând instanței de control judiciar în urma admiterii căii de atac, modificarea în parte a sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii reclamantului/intimat in parte, doar în ceea ce privește investițiile efectuate de acesta la anexele gospodărești situate in Neagra, în cuantum de 4.882 lei si respingerea celorlalte pretenții, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea recursului se arată că sentința recurată este nelegală și netemeinicș, având în vedere că instanța de fond a acordat atât ceea ce nu s-a cerut, cât și mai mult decât s-a cerut, în cauză fiind incidente dispozițiile art.304 pct.6 din vechiul Cod de Procedura Civila.
Astfel, deși acțiunea inițiala a fost precizata la 3 termene de către reclamantul/intimat, se poate observa ca in nici o precizare de acțiune nu s-a solicitat a se constata ca defunctul P. S. ar fi dobândit pe titlu de construire, ca si proprietar originar al construcțiilor, alături de soția sa P. L., vreun bun imobil, anexa, locuința etc.
Raportat la precizările de acțiune, precum si la acțiunea inițiala, capătul de cerere privind dobândirea de către reclamant cu titlu de moștenire de la tatăl nostru, defunctul P. S., a construcțiilor anexa denumite: „ anexa si grajd de lemn si anexa gospodăreasca", era inadmisibil, atâta timp cat masa succesorala este constituita din patrimoniul ce aparține in momentul deschiderii succesiunii, defunctului, or in momentul decesului defunctul P. S. nu avea in patrimoniul sau nici un bun imobil, nici un drept de proprietate asupra supraedificatelor anexa si grajd de lemn si anexa gospodăreasca.
Deși nu s-a solicitat de către reclamantul/intimat P. T. P. să se constate că defunctul său tată ar fi dobândit vreun drept de proprietate în timpul vieții asupra anexelor, instanța a procedat la administrarea de probe în acest sens si chiar a constatat că masa succesorală a defunctului P. S. se compune din cota de ½ părti din anexa nr.1 si anexa nr.2 nenotate in coala de carte funciara, singurul moștenitor acceptant fiind reclamantul/intimat.
Mai mult, deși nu se solicită prin acțiunea precizata si nici nu se constata prin sentința atacata ca P. L. ar fi dobândit un drept de proprietate asupra cotei de ½ părți din anexa nr.1 si anexa nr.2, se dispune notarea acestor anexe in coala de Cf in favoarea reclamantului/intimat P. T. P. si in favoarea paratei P. L. R. in cote de ½ părți fiecare.
De asemenea, investițiile făcute de reclamantul intimat la anexe nu au fost contestate de către subsemnatul, dar prin sentința doar se constata ca reclamantul intimat a efectuat aceste lucrări de investiție, fără a se preciza daca urmează a fi despăgubit si de către cine cu contravaloarea acestor investiții. Si in situația in care acesta este " împroprietărit" pe cota de ½ părți din anexe problema care se ridica este ce se întâmpla cu aceste investiții si cat din aceste investiții profita cotei sale de proprietate. Deși reclamantul/intimat a solicitat să se constate că personal a dobândit un drept de proprietate pe titlu de construire asupra anexelor, instanța de fond nu face nici o referire la acest capăt de cerere, omițând practic sa se pronunțe cu privire la acest aspect.
De asemenea, sentința atacată, în modalitatea în care a fost dată nu este susceptibilă de întabulare în coala de cf, având in vedere faptul că recurentul este proprietar asupra imobilului înscris in Cf_ Dezna, provenita din conversia de pe hârtie a CF 15 Neagra cu nr. top.31-32, compus din teren si construcții, teren, casa de locuit si construcții anexe.
Făcând referire la certificatul de calitate de moștenitor nr.166 din 19 octombrie 2009, recurentul învederează că atât el cât și frații și mama sa au renunțat la succesiunea defunctului P. S., având cunoștința de faptul că acesta nu deținea în proprietate nici un bun imobil în momentul decesului, deci nu se impunea dezbaterea unei mase succesorale inexistente practic. Certificatul de calitate de moștenitor a fost întocmit pentru reglementarea situației animalelor din gospodărie.
În drept, recurentul își întemeiază recursul pe dispozițiile art.304, pct.9, art.304 pct.6 din vechiul Cod de procedură civilă.
Intimatul P. T. P., a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca netemeinic și nefondat și pe cale de consecință menținerea dispozițiilor Sentinței civile nr.840/24.09.2013.
În motivarea întâmpinării se arată că instanța de fond nu a dat mai mult decât s-a cerut astfel cum se motivează recursul, în fapt motivarea acestui capăt de cerere fiind o reluare a susținerilor depuse prin întâmpinarea din dosarul pe fond.
Instanța de fond a înlăturat aceste susțineri ce au fost cuprinse la fila 5 din conținutul sentinței, fiind motivată atât în drept cât și în fapt calitatea de moștenitor al subsemnatului după tatăl meu P. S.. Dimpotrivă, instanța de fond a constatat că potrivit art.651 Cod civil, succesiunile se deschid prin moarte și pe baza probatoriului prin care a aplicat în mod corect principiul rolului activ al instanței în dezbaterea cazului, cu scopul expres de a stabili cu exactitate starea de fapt și de drept a celor supuse judecății, a constatat cota de moștenire ce-i revine din edificatele reclamate.
Se mai arată prin întâmpinare că, instanța de fond motivează existența masei succesorale după P. S. atât în drept cât și în fapt în urma depozițiilor martorilor din proces și a expertizelor efectuate, cercetarea fiind complexă și completă. Este irelevantă susținerea inadmisibilității acțiunii pe motiv că la data decesului tatălui său - P. S., nu exista masa succesorală deoarece nu avea în patrimoniu său nici un bun imobil ori un drept de proprietate asupra construcțiilor.
Tocmai instanța de judecată este abilitată de art.111 Cod procedură civilă a constata acest drept succesoral ce i se cuvine, în condițiile în care tatăl lui, P. S., nu a solicitat constatarea dreptului de proprietate neavând nici un interes la data edificării construcțiilor.
Referitor la faptul că nu a solicitat cota de 1/2 părți din clădiri este de
asemenea o interpretare și nu o susținere argumentată, deoarece instanța admite în
parte acțiunea, în condițiile în care a solicitat întreaga proprietate asupra celor
2 construcții. Prin probatoriul administrat instanța de fond și-a construit convingerea pentru aflarea adevărului în cauză, fiind abilitată în acest sens de lege, iar raportat la solicitarea de constatare a cotei de proprietate dobândită prin construire asupra acestor construcții, instanța în mod corect a constatat doar existenta unor lucrări de investiții la imobil făcute de intimat, fiind respinse în mod expres celelalte pretenții ca și nedovedite, fapt consemnat atât în motivare cât și în petit.
În mod expres instanța de fond face arătare asupra prevederilor art. 584 alin. l lit. b din noul Cod civil cu privire la sporul de valoare adus imobilului de către intimat, toate
îmbunătățirile aduse fiind făcute cu bună credință, la data la care relațiile de familie
erau nedeteriorate. Chiar recurentul precizează că nu are nici o obiecție la acestea
așa cum susține din motivele de recurs, iar „grija" recurentului față de aceste
investiții, nu face obiectul acestui proces, o pronunțare în extenso asupra modului de
împărțire a imobilului fiind una care putea fi sancționată cu recurs. În mod corect
instanța de fond s-a rezumat la constatarea cotei de moștenire ce-mi revine din
edificate.
Nu există omisiune la pronunțare asupra capătului de cerere privind dobândirea cu titlu de construire asupra anexelor așa cum a arăta anterior, instanța respingând în mod expres celelalte pretenții, fiind constatată doar contribuția personală la aceste edificate, bazată pe un probatoriu solid, ce constă din depoziția a 6 martori și a 2 expertize. Este irelevantă susținerea faptului că nu este susceptibilă de intabulare sentința, recurentul nemotivând această aserțiune decât prin faptul că acesta este proprietar conform cărții funciare. O astfel de susținere ar demonta întreg sistemul judiciar raportat la publicitatea imobiliară. Atât legea cadastrului cât și noul cod civil prevăd în mod expres posibilitatea înscrierii în cartea funciară a dreptului numai în baza unui act autentic sau a unei sentințe judecătorești, mai mult prin Legea cadastrului nr.7/1996 republicată, se prevede în mod expres o procedură de înscriere a separată a construcțiilor (art.55) care nu face referire la proprietarul terenului de sub acestea.
Dacă faptele ar sta precum susține reclamantul că „nu a știut" de existența unor bunuri imobile din masa succesorală, atunci cum a știut de animale sau alte bunuri din gospodărie fapt ce nu are relevanță raportat la textul legal din Codul civil, în mod expres precizat și în motivarea sentinței, cu privire la modul în care se face dobândirea unei succesiuni. Prin susținerea făcută este contestată în fapt procedura notarială de dezbatere a moștenirii, ceea ce nu se constituie în motiv de recurs.
Examinând recursul recurentei pop T. S., prin prisma probelor existente la dosarul cauzei și a prevederilor art.304 pc.9 coroborate cu cele ale art.3041 Cod procedură civilă, tribunalul a apreciat că recursul este întemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Tribunalul din oficiu a pus în discuția părților prevederile art.109 alin.4 Cod procedură civilă, privind dezbaterea procedurii succesorale.
Obiectul acțiunii civile cu care a fost sesizată instanța este dezbaterea procedurii succesorale, deoarece prin precizările de acțiune (filele 23, 29 și 50 dosar) reclamantul solicită stabilirea masei succesorale după defunctul P. S., stabilirea calității de moștenitor acceptant și predarea moștenirii către el.
Prin urmare, sesizarea instanței s-a făcut cu dezbaterea procedurii succesorale după defunctul P. S., iar potrivit art.109 al.4 Cod procedură civilă, la sesizarea instanței cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o încheiere emisă de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale, iar în acest caz neîndeplinirea procedurii prealabile poate fi invocată nu numai de către pârât, ci și de către instanță, din oficiu.
Din actele depuse la dosarul cauzei, atât în primă instanță cât și în recurs, rezultă că reclamantul nu a depus încheierea emisă de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale, de altfel ambele părți au recunoscut că această încheiere nu există.
Potrivit art.109 al.4 teza a II-a Cod procedură civilă, această procedură este o procedură prealabilă sesizării instanței cu dezbaterea procedurii succesorale, iar neefectuarea acestei proceduri poate fi invocată și de instanță din oficiu în orice stare a pricinii.
Astfel, în cazul de față neexistând încheierea emisă de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale, încheiere care trebuia depusă de către reclamant odată cu sesizarea instanței, tribunalul constată că nu este îndeplinită procedura prealabilă prevăzută de art.109 al.4 Cod procedură civilă, astfel încât acțiunea reclamantului așa cum a fost aceasta precizată, se impune a fi respinsă pentru neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de lege.
Având în vedere considerentele anterior menționate, în temeiul art.304 pc.9, art.3041 Cod procedură civilă, coroborat cu art.109 al.4 Cod procedură civilă, instanța va admite recursul formulat de recurentul P. T. S. împotriva sentinței civile nr.840 din 24.09.2013 pronunțată de Judecătoria Gurahonț în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații P. T. P., M. L., P. N. G. și P. L. R. și va modifica această hotărâre în tot în sensul că respinge acțiunea formulată și precizată de reclamantul P. T. P., în contradictoriu cu pârâții P. T. S., P. L. R., M. L. și P. N. G..
În temeiul art.274 Cod procedură civilă, instanța va dispune obligarea intimatului P. T. P. la plata către recurentul P. T. S. a sumei de 1.251,15 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând taxă de timbru, timbru judiciar și onorat de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul P. T. S. împotriva sentinței civile nr. 840 din 24.09.2013 pronunțată de Judecătoria Gurahonț în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații P. T. P., M. L., P. N. G. și P. L. R. și în consecință:
Modifică această hotărâre în tot în sensul că respinge acțiunea formulată și precizată de reclamantul P. T. P. în contradictoriu cu pârâții P. T. S., P. L. R., M. L. și P. N. G..
Dispune obligarea intimatului P. T. P. la plata către recurentul P. T. S. a sumei de 1.251,15 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 04 decembrie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
D. C. U. M. C. S. O. S.
Grefier,
C. I.
Red. D.C.U /20.12.2013
Thred. CI 2 ex./20.12.2013
Nu se comunică Primă instanță – judecător C. C.
| ← Aplicare amendă civilă. Decizia nr. 1117/2013. Tribunalul ARAD | Sechestru judiciar. Decizia nr. 522/2013. Tribunalul ARAD → |
|---|
