Contestaţie la executare. Decizia nr. 22/2014. Tribunalul ARAD

Decizia nr. 22/2014 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 22-01-2014 în dosarul nr. 9217/55/2013

ROMÂNIA

TRIBUNALUL A. Operator - 3207/2504

Secția civilă

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR. 22

Ședința publică din data de 22 ianuarie 2014

Președinte S. O. S.

Judecător D. C. U.

Judecător M. C.

Grefier C. I.

S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul-intimată S. C. TRANS SRL A. împotriva sentinței civile cu nr. 6910 din 13.11.2013 pronunțată de Judecătoria A. în contradictoriu cu intimata-contestatoare B. T. Sucursala A., . prin Administrator judiciar EXPERT SPRL și Casa de Insolvență T., intimata S. C. de Producție Industrială de Aparataj Centralizare și Telecomandă Căi Ferate SPIACT A. SA București și intimatul-intervenient S. I..

La apelul nominal se prezintă reprezentantul recurentului-intimat avocat P. S. din BA T., reprezentanta intimatei . D. D. din Baroul București și reprezentantul intimatului-intervenient S. I. avocat M. C. din BA București, lipsă fiind intimata B. T., . și intimatul-intervenient.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul este timbrat cu 97 lei taxă judiciară de timbru și 5 lei timbre judiciare.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că prin serviciul de registratură intimata-contestatoare B. T. a depus întâmpinare din care un exemplar se înmânează părților.

Reprezentanta intimatei consideră că întâmpinare ce i-a fost înmânată s-a depus tardiv de către parte și solicită ca instanța să le aprecieze ca fiind note de ședință.

Reprezentantul recurentei-intimate completează timbrajul cu timbre judiciare de 5 lei.

Reprezentantul intimatului-intervenient solicită ca reprezentantul recurentei-intimate să precizeze la care dintre cele trei teze ale punctului 9 de la art. 304 din noul cod de procedură civilă se referă recurentul, întrucât din dezvoltarea motivele de recurs nu rezultă acest aspect.

Reprezentantul recurentei-intimate precizează că se referă la aplicarea greșită a legii de către prima instanță.

Nemaifiind alte cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul recurentei-intimate solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii și a încheierii recurate în sensul respingerii contestațiilor în principal pe excepțiile invocate și în subsidiar pe fond. Apreciază că în mod nelegal au fost respinse excepțiile lipsei de interes pentru contestatoare și . și penalitățile nu au formulat obiectul licitației astfel că interesul băncii nu este real, așa cum nu este real interesul . nu este debitor urmăritor sau titular al unei garanții asupra imobilului vândut la licitație. Cu privire la fondul cauzei, arată că în mod nelegal a apreciat instanța de fond că a existat fraudă la lege, întrucât societatea s-a prezentat la licitație prin reprezentantul legal F. B. împreună cu F. I., aceste persoane nu au ascuns legătura de rudenie dintre ele și nu au folosit persoane interpuse pentru a crea o altă aparență decât situația reală. Cu privire la preț, acesta nu este nicidecum derizoriu ci acoperă o parte a datoriilor societății. Nu este vorba de vreo îmbogățire fără justă cauză și nici de o vătămare, cum greșit a reținut prima instanță. La primele două licitații nu s-a prezentat nimeni, motiv pentru care, rămânerea bunului în patrimoniul debitoarei nu profită nici acesteia, nici creditorilor săi. Cheltuielile de judecată le va solicita pe cale separată.

Reprezentanta intimatei . respingerea recursului, ca nefondat potrivit concluziilor pe care le depune în scris. Consideră că primul motiv de recurs, respectiv cel prevăzut de art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă, este inaplicabil în speță, referitor la cel prevăzut de pct. 9, apreciază că în mod corect prima instanță a respins excepțiile și a constatat corect drepturile Băncii T. care are un interes în cauză în calitate de creditoare garantată, cu același imobil pentru un alt credit. Ținând cont că prima instanță a reținut încercarea de fraudare a legii, respectiv micșorarea în mod fraudulos a prețului sub limita de 75% din valoare, consideră că se menține interesul invocat de bancă și implicit a intervenientului Stocklosa I.. În ceea ce privește pe . prezintă interes din mai multe pucnte de vedere, în calitatea sa de debitoare principală pentru care nu s-a îndeplinit obligația de plată, ținând cont că vânzarea la un preț mic cauzează prejudiciu garantului. De asemenea, I. SA are un interes în promovarea contestației și în calitate de acționar majoritar al garantei SPIACT SA. Cu privire la al doilea motiv de recurs, consideră că instanța de fond de fond în mod corect a constatat că, în scopul de a facilita vânzarea imobilului la un preț mai mic decât cel la care s-ar fi putut adjudeca prin participarea unei singure persoane, respectiv 75% din valoarea la care a fost evaluat. Referitor la al treilea motiv de recurs, apreciază că eronat a fost întemeiat pe art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă, nefiind vorba de nulitatea actelor de procedură civilă și apreciază că este vorba de o eroare materială. Dosarul execuțional a fost închis, a intervenit sechestrul astfel că, prezentul recurs este lipsit de interes din punct de vedere juridic. Cheltuielile de judecată le va solicita pe cale separată.

Reprezentantul intimatului-intervenient S. I. învederează că achiesează concluziilor expuse de reprezentanta intimatei . depune la dosar note scrise. Solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii primei instanțe ca temeinică și legală; cheltuielile de judecată le va solicita pe cale separată. Apreciază că interesul băncii este evident, iar intervenientul, în calitate de continuator în drepturi supra creanței cesionate de contestatoare, dovedește același interes real, legitim și actual. Consideră că nu se poate discuta despre vreun interes în prezentul recurs, dosarul de executarea silită s-a încheiat și s-a contestat procesul-verbal de executare, contestația a fost pierdută irevocabil.

Reprezentantul recurentului arată că după acordarea cuvântului pe fond s-a invocat excepția lipsei de interes.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra recursului înregistrat la Tribunalul A. la data de 8 ianuarie 2014, constată că prin sentința civilă nr. 6910 din 13.11.2013, pronunțată de Judecătoria A., în dosarul nr._, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Biroul Executorului Judecătoresc D. D. M..

A respins contestațiile formulate în contradictoriu cu acesta ca fiind introduse împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.

A admis contestația la executare formulată de contestatoarea B. T. Sucursala A., cu sediul în A., în contradictoriu cu intimatele S.C. S. C. TRANS S.R.L., A. și S. C. de Producție Industrială de Aparataj Centralizare și Telecomanda Căi Ferate „SPIACT” A. S.A..

A admis, în fond, cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul S. I., în contradictoriu cu S.C. S. C. TRANS S.R.L. A., S. C. de Producție Industrială de Aparataj Centralizare și Telecomanda Căi Ferate „SPIACT” A. S.A.

A admis contestația la executare formulată de S.C. I. A. S.A., prin administrator judiciar format din S.C. EXPERT S.P.R.L și Casa de Incolvență T., Filiala T., în contradictoriu cu intimatele B. T. S.A Sucursala A. și S.C. S. C. TRANS S.R.L.

A anulat procesul-verbal de licitație încheiat la data de 27.05.2013 în dosarul execuțional nr.24/2012 al Biroului Executorului Judecătoresc D. D. M..

A constatat încetată executarea silită în dosarul execuțional nr.24/2012 al Biroului Executorului Judecătoresc D. D. M..

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:

Cererea de suspendare a executării nu a mai fost susținută de către contestatoare, pentru că în data de 03.09.2013, a fost achitată integral datoria pe care societatea I. A. S.A. și, de asemenea și societatea SPIACT S.A., (în baza altui contract de credit, garantat cu același imobil), o aveau față de creditoarea B. T. S.A – Sucursala A., fapt ce a dus la închiderea dosarului execuțional ce face obiectul prezentului dosar.

În temeiul art.137 alin.1 Cod procedură civilă 1865, asupra excepțiilor invocate de părți instanța de fond s-a pronunțat prin încheierea dată în ședința publică din 16.10.2013.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Biroului Executorului Judecătoresc ,,D. D. M.’ a constatat că organul de executare silită are calitate procesuală pasivă într-o singură ipoteză, acea prevăzută de dispozițiile art.399 alin.1 teza finală Cod procedură civilă 1865, în cazul în care organul de executare refuză să înceapă executarea silită ori să îndeplinească un act de executare în condițiile legii. Întrucât în speță nu se pune o astfel de problemă, contestația vizând exclusiv interesele contestatoarelor, instanța apreciază că Biroul Executorului Judecătoresc ,,D. D. M.” nu justifică legitimare procesuală pasivă, excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia urmând a fi admisă.

Pe fondul contestației a constatat că, prin contractul de credit nr.148/06.10.2010 și prin contractul de ipotecă nr.148/ipo/01/06.10.2010, autentificat sub nr.3589/06.10.2013 la Biroul Notarial Asociat ,,M. P.”, S. C. de Producție Industrială de Aparataj Centralizare și Telecomanda Căi Ferate „SPIACT” A. S.A, în calitate de garant ipotecar, a garantat rambursarea împrumutului acordat de creditoarea-contestatoare de B. T. Sucursala A. debitoarei-contestatoare S.C. I. A. S.A, împrumut în sumă de_ lei, precum și dobânzile și comisioanele aferente, până la stingerea creanței. Întrucât suma datorată nu a fost restituită, creditoarea-contestatoare s-a adresat Biroului executor Judecătoresc ,,D. D. M.’’ cu o cerere de executare silită imobiliară asupra bunurilor imobile aflate în proprietatea garantului ipotecar S. C. de Producție Industrială de Aparataj Centralizare și Telecomanda Căi Ferate „SPIACT” A. S.A.

Cererea formează obiectul dosarului execuțional nr.24/2012 al Biroului Executor Judecătoresc ,,D. D. M.”, dosar în care a fost declanșată procedura executării silite imobiliare cu privire la imobilul situat în A., Calea 6 Vânători, nr.55, județul A., înscris în CF nr._ (provenită din conversia pe hârtie a CF nr._), compus din: A1 - teren intravilan CAD: 7591 C.1 top: Cc154;4733/b-4746/b/1/2, în suprafață de 6155 mp; A1.1.1 – construcții CAD 7591 C.1 top: Cc154; 4733/b-4746/b/1/2 descris ca fiind hală de producție.

Imobilul a fost vândut la cea de-a doua licitație ținută în cadrul procedurii de executare silită, licitație contestată atât de creditoare, cât și de debitoare.

Prin contestațiile la executare formulate contestatoarele au invocat frauda la lege, adjudecarea de către debitor prin persoane interpuse și cauza ilicită a procesului-verbal de licitație din 27.05.2013, ca specie a contractului de vânzare-cumpărare.

Instanța de fond a apreciat că motivul de nulitate invocat de către contestatoare strict referitoare la gradul de rudenie al participanților la licitație, nu poate fi primit, câtă vreme nu există o dispoziție legală care să interzică o astfel de participare.

De asemenea, în condițiile în care nici unul dintre participanți nu deține capital social majoritar la societatea debitoare, nu se poate afirma că s-au încălcat dispozițiile art.507 alin.2 Cod procedură civilă 1865, respectiv că debitorul a participat la licitație prin persoane interpuse.

Cât privește cauza ilicită a procesului-verbal de licitație din 27.05.2013, ca specie a contractului de vânzare-cumpărare, instanța a reținut ca întemeiată apărarea intimatei S.C. S. C. TRANS S.R.L., respectiv că se poate vorbi de o varietate a contractului de vânzare-cumpărare a actului de adjudecare, iar nu a procesului-verbal de licitație, ca act de executare.

De asemenea, nu se poate reține nici motivul de nulitate întemeiat pe dispozițiile art.510 alin.2 Cod procedură civilă, întrucât pentru a fi incident nu este suficient ca adjudecatara să fie creditor al debitorului, ci este necesar ca aceasta să fie creditor urmăritor, condiție ce nu este îndeplinită în cauză.

Instanța a reținut însă ca întemeiată motivația contestatoarelor constând în frauda la lege, pentru cele ce succed:

La cea de-a doua licitație organizată în cadrul procedurii de executare silită au participat S.C. S. C. TRANS S.R.L., prin reprezentant F. B.-I. și persoana fizică F. I.-T., în nume propriu. Între F. B.-I. și F. I.-T. există o relație de rudenie, respectiv tată-fiu. În acest context se remarcă faptul că ofertele de cumpărare au fost întocmite olograf, de aceiași persoană, fapt de altfel, necontestat. Se observă, de asemenea, că ceea ce intimata a numit ,,contraofertă’’ a echivalat cu oferirea unei sume ce acoperea aproape întreaga creanță și cheltuielile de executare, fără a exista o intenție reală de a licita un preț mai mare.

Noțiunea de fraudă se circumscrie domeniului actelor juridice și cuprinde atât frauda la lege, cât și fraudarea intereselor unor terțe persoane. În primul caz, frauda, eludând norme legale imperative, vatămă direct ordinea publică, iar în al doilea, deși păgubite sunt interese particulare, indirect se aduce atingere ordinii publice, deoarece asemenea interese sunt ocrotite prin norme aparținând conceptului de ordine publică.

În raport de aceste aspecte de fapt și de drept, instanța are în vedere că o executare silită este întotdeauna o procedură prejudiciabilă pentru debitor, fiind desfășurată în considerarea realizării efective și concrete a dreptului subiectiv al creditorului care nu mai este doar afirmat în această fază a procesului civil, ci este consacrat printr-un titlu executoriu.

Câtă vreme deposedarea debitorului, prin vinderea bunurilor sale la prețuri derizorii, nu reprezintă unul din scopurile executării silite, vânzarea la licitație publică reprezintă o garanție a debitorului că bunurile sale vor fi înstrăinate silit la cel mai mare preț oferit. Scopul este același și în ceea ce-l privește pe garantul debitorului. O atare finalitate este de natură a asigura atât realizarea scopului primordial al executării silite, respectiv realizarea efectivă și concretă a creanței creditorului, a accesoriilor și cheltuielilor de executare, cât și evitarea asanării patrimoniului debitorului întru avantajarea nejustificată a terților adjudecatari. Pentru atingerea acestui deziderat este necesar a fi respectate toate dispozițiile legale menite a asigura o desfășurare a licitației publice în condiții de transparență, publicitate și corectitudine și care tind a asigura debitorului, respectiv garantului acestuia, garanția unei vânzări a bunurilor sale la prețuri cât mai apropiate de prețul real de pe piață.

A constatat că imobilul proprietatea garantului a fost înstrăinat la un preț reprezentând 15% din valoarea reală de circulație a sa, licitația astfel desfășurată având caracter prejudiciabil pentru debitor, în condițiile în care prețul de pornire al licitației a fost de 1500000Euro, iar prețul la care s-a adjudecat_ lei (aproximativ_ Euro). Aceasta este finalitatea excesiv de prejudiciabilă și vătămarea concretă cauzată debitoarei, în raport de care, încălcarea prevederilor art.509 alin.5 Cod procedură civilă transpare a fi una gravă, de natură a crea o aparență de legalitate prin participarea a doi licitatori, numai în scopul de a facilita vânzarea imobilului la un preț mai mic decât cel la care s-ar fi putut adjudeca prin participarea unei singure persoane, respectiv 75% din valoarea la care a fost evaluat.

În acest context, instanța a apreciat că cea de-a treia licitație ținută în cadrul procedurii de executare silită, finalizată prin vinderea imobilului, operațiune constatată prin procesul verbal de licitație din 27.05.2013, s-a făcut cu neobservarea formelor legale și devin incidente prevederile art.105 alin.2 Cod procedură civilă, conform cărora actele îndeplinite se vor declara nule dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor, vătămarea concretă produsă părților în procedura executării putând fi înlăturată numai prin anularea actului de executare silită a licitației, precum și a actelor de executare subsecvente.

Având în vedere aceste considerente de fapt și de drept, în temeiul art.404 alin.1 Cod procedură civilă contestațiile la executare formulate de contestatoarele B. T. Sucursala A. și S.C. I. A. S.A., prin administrator judiciar format din S.C. EXPERT S.P.R.L și Casa de Incolvență T., Filiala T. vor fi admise și, pe cale de consecință a anulat actul de executare silită constând în procesul-verbal de licitație încheiat la data de 27.05.2013 în dosarul execuțional nr.24/2012 al Biroului Executorului Judecătoresc D. D. M..

Referitor la cererea de intervenție în interes propriu a constatat că între intervenientul S. I. și contestatoarea B. T. Sucursala A., a fost perfectat Contractul de cesiune de creanță nr._/02.09.2013 prin care contestatoarea a cedat intervenientului, cu titlu oneros, drepturile sale de creanță pe care le are de încasat de la debitorul cedat, S.C. I. S.A. A., cu sediul în A., Calea 6 Vânători nr. 55, județ A., cu toate garanțiile și accesoriile acesteia. Creanța cedată o constituie titlul executoriu Contractul de credit nr.148/06.10.2010 și actele adiționale încheiate la acesta, în valoare totală de 992.288 lei, garantată prin Contractul de ipotecă autentificat sub nr.3589/06.10.2010 la Biroul Notarial Asociat ,,M. P.”.

Cererea depusă la ultimul termen de judecată, prin care s-a solicitat desființarea tuturor actelor de executare, nu este de natură să conducă la o astfel de finalitate, întrucât dispozițiile art.523 Cod procedură civilă 1865 vizează o executare silită în curs, ori cesiunea de creanță de care se prevalează intervenientul a avut loc mult după data la care imobilul a fost vândut la licitație.

În temeiul art. 3715 lit. c Cod procedură civilă 1865, a luat act însă, de manifestarea de voință a intervenientului de a nu continua executarea silită și de a înceta orice act de executare în dosarul execuțional nr.24/2012 al Biroului Executorului Judecătoresc D. D. M..

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta intimată S.C. S. C. TRANS S.R.L. A., solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței și încheierii recurate, în sensul respingerii contestațiilor la executare, în principal pe excepții, în subsidiar pe fond, cu cheltuieli de judecată.

Recurenta apreciază că în mod nelegal au fost respinse excepțiile lipsei de interes pentru contestatoarea B. T. SA si I. A., ceea ce atrage motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 9 și 5 cod procedură civilă.

Debitul total față de care contestatoarea are calitatea de creditor este de 923.348 lei, iar prețul obținut la licitație este de 985.000 lei, deci mai mult decât întreaga sumă cuvenită creditorului ipotecar. Diferența indicată de prima instanță de câteva mii de lei și care ar justifica interesul formulării contestației la executare, nu exista la data pornirii executării silite și nu forma obiectul executării la data procesului verbal de licitație, actul atacat, deci nu poate fi luată în considerare la analiza interesului concret, cum în mod eronat a procedat Judecătoria A..

Nici contestatoarea I. SA A. nu justifică un interes, nefiind debitor urmăritor sau titular al unei garanții asupra imobilului vândut la licitație. Contestatoarea are aceeași sumă de plătit, indiferent că este creditor principal si creditor în regres, motiv pentru care nu justifică un interes legitim în formularea contestației, fiind astfel lipsită de calitate procesuală activă în temeiul art. 399 al. 1 cod procedură civilă.

Pentru aceste considerente solicită modificarea încheierii în sensul respingerii contestațiilor la executare pentru lipsa interesului contestatoarelor.

În al doilea rând, din punct de vedere al fondului, în mod nelegal instanța de fond a apreciat că există fraudă la lege, ceea ce atrage motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 9 cod procedură civilă.

Prin definiție, frauda presupune ceva ascuns, ceva care să fie cunoscut publicului. În speță, recurenta s-a prezentat la licitație prin reprezentantul legal, F. B., la licitație s-a prezentat si F. I. T., dar nu au ascuns legătura de rudenie dintre ele, și nu au folosit persoane interpuse pentru a crea o altă aparență decât situația reală. Deși instanța de fond în mod corect arată că relația de rudenie între cele două persoane nu justifică anularea procesului verbal de licitație, reține totuși incidența fraudei, fără a face însă nici o referire la absența caracterului ocult, la faptul că relația de rudenie nu a fost tăinuită în vreun fel, astfel incompatibil cu ipoteza fraudei în general, deci și cu situația fraudei la lege.

Din moment ce nu s-a ascuns nimic nu poate fi vorba de fraudă. Mai mult prețul oferit nu este unul derizoriu, dimpotrivă acoperă o mare parte a datoriilor societății, deci nu poate fi vorba de o îmbogățire fără justă cauză și nici de o vătămare, cum greșit a reținut judecătoria. Faptul că la primele două licitații nu s-a prezentat nimeni, conduce la concluzia, că bunul nu este vandabil, că reprezintă un activ neperformant, motiv pentru care rămânerea lui în patrimoniul debitoarei, nu profită nici acesteia si nici creditorilor săi. Tocmai acesta este scopul pentru care, este posibilă vânzarea la o a treia licitație, contra unui preț care nu depinde de evaluarea inițială: de a debloca fluxul financiar și de a nu împiedica valorificarea unui activ, față de care s-a dovedit că evaluarea inițială nu este veridică.

Un alt motiv de recurs este că sentința este vădit nelegală și referitor la constatarea încetării executării silite la cererea creditorului, art. 304 pct. 5 si 9 cod procedură civilă.

Prin cererea depusă la termenul din 6.11.2013 se solicită anularea tuturor actelor de executare pe motiv că intervenientul S. I. nu înțelege să continue executarea silită sau să inițieze un alt demers de executare silită. Cererea a fost întemeiată pe art. 428 si art. 523 al.2-4 cod procedură civilă, însă Judecătoria a admis cererea în temeiul art. 3715 lit. c cod procedură civilă, în mod cu totul inadmisibil.

Mai întâi completarea contestației - modificare în accepțiunea art. 132 cod procedură civilă – este fără îndoială tardivă, astfel invocat și odată cu depunerea sa, dar și în cadrul concluziilor scrise, iar pe de altă parte este tardivă, și în funcție de art. 400 cod procedură civilă.

Instanța de fond substituie temeiul legal invocat cu prevederile art. 3715 lit. c cod procedură civilă, care prezintă însă aceleași neajunsuri, adică nu are nici o legătură cu contestația la executare.

Concluzionând, dincolo de tardivitatea evidentă a cererii depuse pentru prima dată la termenul din 6.11.2013, aceasta nu poate forma în mod valabil obiect al unei contestații la executare indiferent de temeiul juridic invocat.

Intimata B. T. SA Sucursala A. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.

Față de critica recurentei cu privire la respingerea excepției lipsei de interes, instanța de fond în mod corect a reținut că prin contestația formulată, creditoarea B. T. a relevat că prețul obținut prin vânzarea la licitație nu acoperea întreaga creanță, fapt ce nu a fost contestat, motiv pentru care a apreciat că există interesul contestatoarei de a contesta vânzarea și de a urmări obținerea unei sume care să acopere întreaga creanță.

Așa cum s-a probat si pe fondul cauzei, creanța creditorului nu a fost stinsă integral, astfel că, interesul legitim rezidă si subzistă în baza raportului contractual creditorului B. T. de ași recupera integral creanța ce rezulta la data efectuării actului de executare silită din bunurile constituite în acest scop în garanție.

Nu în ultimul rând intimata face referire la art. 945 al. 8 cod procedură civilă „dacă nu se obține prețul de începere a licitației si există cel puțin 2 licitatori, la același termen, bunul va fi vândut la cel mai mare preț oferit,dar nu mai puțin de 30 % din prețul de pornire a primei licitații.

În drept intimata invocă disp. art. 115 cod procedură civilă,

Intimatul intervenient S. I. a depus note scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea atât a sentinței civile nr. 6910 din 13.11.2012 cât și a încheierii din 16.10.2013 cu privire la excepții invocate.

Cât privește cauza ilicită a procesului-verbal de licitație din 27.05.2013, ca specie a contractului de vânzare-cumpărare, instanța a reținut ca întemeiată apărarea intimatei S.C. S. C. TRANS S.R.L., respectiv că se poate vorbi de o varietate a contractului de vânzare-cumpărare a actului de adjudecare, iar nu a procesului-verbal de licitație, ca act de executare.

De asemenea, nu se poate reține nici motivul de nulitate întemeiat pe dispozițiile art.510 alin.2 Cod procedură civilă, întrucât pentru a fi incident nu este suficient ca adjudecatara să fie creditor al debitorului, ci este necesar ca aceasta să fie creditor urmăritor, condiție ce nu este îndeplinită în cauză.

Cu privire la cererea de intervenție în interes propriu, prin cererea depusă la data de 06.11.2013, intervenientul S. I. arată că, la data de 3 septembrie 2013, între intervenient si B. T. Sucursala A. a fost perfectat un contract de cesiune de creanță autentificat cu nr. 4264 din 4.09.2013 a BNP Veritas, contract prin care contestatoarea i-a cedat drepturile de creanță asupra debitorului cedat ., cu toate garanțiile și accesoriile aferente. Creanța cedată constituie titlu executoriu, iar în baza contractului de credit nr. 148 din 6.10.2010 și actele adiționale, și prin formularea cererii de intervenție a achiesat la apărările formulate de cedentul B. T..

Cu referire la recursul intimatei solicită respingerea, deoarece contestatoarea B. T. are un real interes în cauză, care rezidă tocmai din necesitatea satisfacerii creanțelor sale garantate în cuantum de aproximativ 1.000.000 euro.

Referitor la excepția lipsei de interes a ., aceasta rezidă tocmai din faptul că aceasta este acționarul semnificativ al debitorului . %, al cărui imobil face obiectul executării silite. Astfel aceasta are un interes direct, personal, legitim si actual, ca bunul să nu fie adjudecat la o valoare derizorie, obținută ca urmare a conivenței licitatorilor, deoarece, astfel scade valoarea participațiilor sale deținute la . este garant ipotecar si nu debitor principal.

Cu privire la frauda la lege, aceasta se constată în mod flagrant prin încălcarea mai multor dispoziții legale imperative, având drept scop obținerea bunului adjudecat la preț derizoriu, în raport de valoarea sa reală, liber de orice sarcini în detrimentul creditorului urmăritor. Conivența dintre cei doi licitatori participanți, nu poate fi contestată și nici nu este de natură a înlătura aplicabilitatea art. 509 al. 5 teza finală, în sensul că la acea licitație în realitate a existat un singur licitator real.

D. urmare, adjudecarea nu se putea face decât la prețul de începere a licitației, respectiv 1.125.000 euro si nu la prețul de 985.000 lei, reprezentând aproximativ 230.000 euro.

Rezultă în mod indubitabil cauza ilicită a faptelor premergătoare executării silite, cât și a actelor de executare efectuate, astfel că se conturează și o îmbogățire fără just temei a adjudecatarului.

Există o legătură evidentă între sporirea patrimoniului adjudecatarului si diminuarea patrimoniului debitorului, în dauna creditorilor acestuia, având și o cauză unică, respectiv actele de executare silită întocmite în speță, fără a exista însă și o cauză legitimă pentru acestea, care să justifice dezechilibrul patrimonial creat, fiind de notorietate principiul de drept potrivit căruia „nimeni nu este mai presus de lege”.

Intimata ., a depus concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului si menținerea sentinței civile nr. 6910 din 13.11.2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._ .

Apreciază că în mod corect prima instanță a respins excepțiile lipsei de interes invocate de recurentă, deoarece în mod corect B. T., si implicit intervenientul Stocklosa I., care prin cesiune s-a subrogat în toate drepturile și obligațiile băncii, au interes în promovarea acestei contestații și în anularea actului încheiat cu fraudarea la lege, având la bază un scop ilicit.

Intimata justifică interesul o dată în calitatea de debitoare principală și a doua oară, în calitate de acționar majoritar al societății SPIACT SA cu procent de 98 % din capital, ceea ce-i conferă si dreptul la dividendele obținute din profitul societății tot în același procent, astfel că solicită respingerea primul motiv de recurs.

Cu privire la al doilea motiv de recurs, întemeiat pe art. 304 pc.9 cod procedură civilă, arată că instanța de fond a aplicat corect legea și a motivat din punct de vedere legal soluția data pe fond.

Recurenta nici nu a invocat în mod expres ce dispoziții legale au fost încălcate sau aplicate greșit, simplele apărări pe fond nefiind suficiente, recursul fiind o cale extraordinară de atac.

Nu în ultimul rând, instanța de fond în mod corect a constatat că cei doi licitatori, au încercat să creeze o aparență de legalitate prin participarea lor, scopul celor doi, tată si fiu, prin persoana interpusă S. comercială, a fost unul ilicit, de a încălca dispoziția expresă a legii privind plafonul de vânzare impus pentru participarea unei singure persoane.

Cu privire la al treilea motiv de recurs, în mod eronat acesta a fost întemeiat pe disp. art. 304 pct. 5 cod procedură civilă, nefiind vorba de nulitatea actelor de procedură, la momentul soluționării cauzei, iar motivația nu este justificată, instanța de fond aplicând în mod corect legea.

În drept intimatul invocă disp. art. 146 cod procedură civilă.

Prin completarea la concluzii scrise I. SA A., revine si precizează că de fapt nici la ultima licitație nu s-a prezentat doar un licitator, ci ca să poată încălca disp. art. 509 al. 5 teza finala cod procedură civilă, și să nu plătească prețul minim stabilit de lege, de 75 % din prețul de pornire al licitației, au venit tatăl si fiul, într-o relație de conivență, si au participat cu scopul ilicit de a încălca legea, achiziționând bunul la 15 % din valoare.

Verificând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate și ținând seama de dispozițiile art. 304 și 3041 Cod procedură civilă, tribunalul va constata că recursul promovat este nefondat.

În ceea ce privește motivul de recurs indicat la pct. 1 respectiv respingerea în mod nelegal a excepției lipsei de interes pentru contestatoarea B. T., tribunalul apreciază că în mod corect instanța de fond a respins excepția lipsei de interes invocată de recurenta-intimată deoarece B. T. implicit intervenientul S. I. si I. A. SA au avut interes nu numai în calitate de creditor în dosarul execuțional ci mai ales în calitate de creditoare garantată cu același imobil.

Din lucrările dosarului rezultă că, creanța înregistrată la data la care a avut loc procesul verbal a celei de a doua licitații privitoare la B. T. nu putea să își recupereze integral creanța din prețul obținut din licitația atacată, prin cererea de executare silită este evidențiată creanța aferentă contractului de credit nr. 148/06.10.2010, precum și dobânzile care vor curge până la recuperarea efectivă adică o creanță compusă din principal restant în suma de 923.348 lei, dobânzi restante în suma de 30.653,17 lei și penalități în suma de 20.132,69 lei, de unde rezultă o creanță totală de 974.133,86 lei, din care se deduce suma de 18.645, 94 lei cheltuieli de executare conform procesului verbal din 23.04.2012, rezultând suma de 966.255 lei care poate fi distribuită creditorului urmăritor, banca înregistrând o pierdere de 7.800 lei în condițiile în care prețul de pornire al licitației era 1.500.000 Euro echivalent a 6.690.000 lei.

Față de cele reținute tribunalul constată că susținerea recurentei potrivit căreia creditoarea a fost îndestulată integral prin executarea silită atacată nu este fondată.

Referitor la al doilea motiv de recurs respectiv inexistența fraudei la lege, potrivit art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă, tribunalul apreciază că nici acest motiv nu este fondat, pentru următoarele considerente:

Așa cum a fost statuat în practica judiciară se socotește frauda la lege atunci când anumite norme legale sunt folosite nu în scopul în care au fost edictate ci pentru eludarea altor norme legale imperative cu alte cuvinte o nesocotire ocultă a legii prin abaterea de la dispozițiile legale de la sensul și spiritul lor.

În prezenta cauză la un simplu calcul matematic rezultă că prețul oferit și realizat prin licitație este de 15% din prețul inițial de 1.500.000 euro și nu așa cum susține intimata că ar fi de aproximativ 20%.

În cazul de față cei doi licitanți având grad de rudenie respectiv tată și fiu, au încercat prin prezentarea lor la licitație crearea unei aparente de legalitate a licitației însă în realitate scopul lor comun era sa adjudece bunul la cel mai mic preț posibil. Practic prin prezentarea lor la licitație au exclus orice concurență, prin adjudecarea bunului la prețul de pornire al licitației, au fraudat atât patrimoniul debitorului garant cât și a terților care ar fi putut să se îndestuleze din valoarea reală a acestui imobil, cu atât mai mult cu cât la dosar există dovada celui de-al doilea credit acordat de B. T. SA debitorului SPIACT SA cu o a doua grevare pentru noul credit, garanție imobiliară de care în mod greșit executorul judecătoresc nu a ținut cont la momentul adjudecării licitației.

Scopul participării celor doi, tată și fiu, prin persoana interpusă de societate comercială a fost unul ilicit întrucât intenția lor rezultă și din ofertele de cumpărare care au fost întocmite olograf de aceeași persoană fapt necontestat de părți.

Față de cel de al treilea motiv de recurs întemeiat pe disp. art. 304 pct. 5 Cod pr. civilă, tribunalul apreciază ca nefiind vorba de o nulitate a actelor de procedura civila întrucât instanța de fond în mod corect a reținut că, cererea formulata pe disp. art. 523 alin 2-4 Cod pr. civilă de către intervenientul S. I. s-ar fi făcut la termenul din 06.11.2013, este nereală, întrucât cererea a fost făcuta in ședința publica din data de 16.10.2013 punându-se in vedere intervenientului să o formuleze și în scris pentru termenul următor care a fost în 06.11.2013, de unde rezultă că invocarea tardivității formulării acestei cereri nu poate fi primită potrivit art. 132 Cod pr. civilă.

Față de aceste considerente urmează să respingă recursul declarat de recurenta-intimată S. C. TRANS SRL A., împotriva sentinței civile cu nr. 6910 din 13.11.2013, pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimata-contestatoare B. T. Sucursala A., I. A. SA prin Administrator judiciar EXPERT SPRL și Casa de Insolvență T., intimata S. C. de Producție Industrială de Aparataj Centralizare și Telecomandă Căi Ferate SPIACT A. SA București, precum și intimatul-intervenient S. I..

Văzând că nu se pune problema cheltuielilor de judecată,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de recurenta-intimată S. C. TRANS SRL A., împotriva sentinței civile cu nr. 6910 din 13.11.2013, pronunțată de Judecătoria A., în contradictoriu cu intimata-contestatoare B. T. Sucursala A., I. A. SA prin Administrator judiciar EXPERT SPRL și Casa de Insolvență T., intimata S. C. de Producție Industrială de Aparataj Centralizare și Telecomandă Căi Ferate SPIACT A. SA București, precum și intimatul-intervenient S. I..

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică din 22 ianuarie 2014.

Președinte, Judecător, Judecător,

S. O. S. D. C. U., M. C.

Grefier,

C. I.

Red. O.S.S /Thred.

2 ex./20.02.2014

Nu se comunică:

- intimata recurentă S.C. S. C. TRANS S.R.L., cu sediul în A., ..7, .,

- intimați B. T. Sucursala A., cu sediul în A., .-7, județ A.,

- „ S.C. I. A. S.A., prin administrator judiciar format din S.C. EXPERT S.P.R.L și Casa de Insolvență T., Filiala T., cu sediul procesual ales în București, ..4, ., ., sector 3, la Cabinet Avocat D. D. R.,

- Biroul Executorului Judecătoresc D. D. M., cu sediul în A., ..33-37, ..

- „ S. C. de Producție Industrială de Aparataj Centralizare și Telecomanda Căi Ferate „SPIACT” A. S.A., cu sediul procesual ales în București, ..4, ., ., sector 3, la Cabinet Avocat D. D. R..

- intimat intervenient S. I., cu domiciliul procesual ales în București, ., ., sector 1, la SCA „M. Todica și Asociații.

Primă instanță – Judecătoria A. - judecător C. H.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Decizia nr. 22/2014. Tribunalul ARAD