Obligaţie de a face. Hotărâre din 02-10-2014, Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 02-10-2014 în dosarul nr. 3337/246/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARADOperator 3207/2504
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 876
Ședința publică din data de 02 octombrie 2014
Președinte N. C.
Judecător S. C. Ș.
Grefier M. I.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, apelul declarat de reclamantul B. L., în contradictoriu cu pârâta C. S., împotriva sentinței civile nr. 140/07.04.2014 pronunțată de Judecătoria Ineu, în dosarul nr._ .
S-a făcut referatul cauzei, după care, văzând că părțile au pus concluziile în ședința publică din 25 septembrie 2014, fiind amânată pronunțarea la data de 2 octombrie 2014, tribunalul procedează la judecarea pricinii.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului înregistrat la data de 10.06.2014 la Tribunalul A. în dosarul nr._, constată că prin sentința civilă nr. 140 din 07.04.2014 pronunțată în dosar nr._ Judecătoria Ineu a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul B. L. împotriva pârâtei C. S., având ca obiect obligația de a face - pronunțarea unei hotărâri care ține loc de contract.
Nu au fost acordate cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că potrivit Titlului de proprietate nr._ eliberat de Comisia județeană A. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor la data de 26.03.1999, depus în copie la fila 6 dosar, rezultă că titularului C. I. i s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii 18/1991, privind terenul în suprafață de 6 ha. și 9100 mp., teren situat pe raza localității Moroda, .> Conform înscrisului sub semnătură privată intitulat ,,Promisiune de vânzare-cumpărare” încheiat la data de 20.06.2013, rezultă că reclamantul a cumpărat de la pârâtă, suprafața de 5.000 mp., teren arabil, înscris în Titlul de proprietate nr._ eliberat la data de 26.03.1999 eliberat de Comisia județeană A. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, situat în . 230/24, având ca vecinătăți la nord DE 231, la est A 230/23, la sud HCN 236, la vest A 230/25 în suprafață de 5.000 mp., cu prețul de 1.500 lei, preț achitat integral la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare.
Terenul mai sus menționat, înscris în Titlul de proprietate nr._ eliberat la data de 26.03.1999 eliberat de Comisia județeană A. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, identificat în . 230/24, având ca vecinătăți la nord DE 231, la est A 230/23, la sud HCN 236, la vest A 230/25 în suprafață de 5.000 mp, nu este evidențiat în CF, așa cum rezultă din certificatul OCPI – Biroul de CF Ineu, cu nr.29.800/2013.
Astfel, cu privire la temeiul juridic indicat de reclamant în cererea introductivă, prima instanță a avut în vedere că potrivit prevederilor art. 1279 din codul civil, „dacă promitentul refuză să încheie contractul promis, instanța, la cererea părții care și-a îndeplinit propriile obligații, poate să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract, atunci când natura contractului o permite, iar cerințele legii pentru validitatea acestuia sunt îndeplinite”.
Art.1669 din codul civil „Când una dintre părțile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract, dacă toate celelalte condiții de validitate sunt îndeplinite”.
În acest cadru juridic, prima instanță a constatat că are posibilitatea ca, prin suplinirea consimțământului obligației de a face izvorâtă dintr-un antecontract, să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de înstrăinare.
Transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil ce formează obiectul unui antecontract de vânzare-cumpărare are loc la data încheierii actului autentic sau în caz de refuz al părții de a încheia actul la notariat, la data rămânerii definitive a hotărârii pronunțate de instanța judecătorească, care are efect constitutiv de drepturi.
Din probele de la dosar nu rezultă că pârâta ca promitent, a refuzat să încheie contractul promis, fapt pentru care prima instanță a apreciat că cererea reclamantului este neîntemeiată.
Cu privire la refuzul pârâtei, prin concluziile puse în instanță, reprezentanta reclamantei a arătat că acesta rezultă din invitația adresată pârâtei de a participa la ședința asupra avantajelor medierii, invitație prin care pârâta a fost notificată asupra prezentării la BNP ,,B. Emauel,, din Ineu pentru a încheia actul de vânzare cumpărare asumat în virtutea înscrisului sub semnătură privată intitulat ,,Promisiune de vânzare-cumpărare” încheiat la data de 20.06.2013, fără a se face însă dovada comunicării acesteia cu pârâta sau cel puțin a faptului că a fost expediată pârâtei.
De asemenea, în înscrisul intitulat ,,Promisiune de vânzare-cumpărare”, nu au fost stipulate condițiile sau termenul la care promitenta vânzător să se prezinte la notar pentru autentificarea contractului, simpla ajungere la termen, atunci când e vorba de obligația de a face nepunându-l în întârziere pe cel împotriva căruia curge (vânzătorul).
De altfel, asupra îndeplinirii obligațiilor, pârâta ar fi trebuit pusă în întârziere conform art. 1522 alin. 2 Cod civil, prin executor sau altă formă care asigură dovada comunicării, și abia după ce ar opera punerea în întârziere să existe un refuz nejustificat al pârâtei, ceea ce reclamantul nu a dovedit.
Prin urmare, față de cele reținute mai sus, văzând în drept disp. art. 1279 art. 1669 Cod civil, prima instanță a respins acțiunea reclamantei ca fiind neîntemeiată.
Cum pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată, potrivit dispozițiilor art. 453 Cod procedură civilă, nu au fost acordate.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel B. L. solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței civile apelate, iar în fond admiterea acțiunea așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului arată că, după ce instanța de fond a rămas în pronunțarea sentinței asupra prezentului dosar, acordând un termen în acest sens, intimata a depus la dosar un înscris, existent la fila 45 dosar, care poate fi apreciat ca fiind concluzii scrise ale intimatei, prin care aceasta arată că este de acord cu admiterea cererii, recunoaște vânzarea imobilului, învederând instanței că a fost notificată însă a refuzat a se prezenta la notar în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică.
Prima instanță, în mod nejustificat a reținut faptul că nu a făcut dovada refuzului intimatei de a se prezenta la notar în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate prin antecontractul de vânzare-cumpărare câtă vreme legea impune creditorului care și-a respectat obligația asumată doar dovada punerii în întârziere a debitorului, punere în întârziere care poate fi realizată chiar prin cererea de chemare în judecată, așa cum statuează prevederile art. 1522 Noul cod civil cu atât mai mult cu cât intimata însăși recunoaște prin înscrisul depus la dosar că a fost notificată însă a refuzat a se prezenta la notar în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică.
În drept invocă dispozițiile art. 466 și urm. Noul Cod de procedură civilă, dispozițiile art. 1669, art. 1179, art. 1522 Noul Cod Civil.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata C. S. a arătat că este de acord cu admiterea apelului, întrucât recunoaște că apelantul B. L. a notificat-o să se prezinte la notarul public pentru a încheia contractul de vânzare-cumpărare, iar ea a refuzat să se prezinte; de asemenea, arată că recunoaște vânzarea-cumpărarea terenului către acesta, a primit prețul și nu mai are nicio pretenție de la el.
Apelul este nefondat, urmând a fi respins în baza art. 480 alin.1 Cod procedură civilă, pentru considerentele ce urmează.
În cuprinsul acțiunii reclamantului, nu se face referire la refuzul pârâtei de a încheia contractul în formă autentică, care trebuie să fie anterior introducerii cererii de chemare în judecată, lucru ce rezultă din conținutul art. 1669 Cod civil.
În speță, acțiunea a fost înregistrată la Judecătoria Ineu la 29 noiembrie 2013, în timp ce somarea pârâtei să se prezinte la notar s-a făcut pentru data de 2.12.2013.
Chiar dacă s-ar aprecia că în speță există un refuz nejustificat al pârâtei, iar nu unul în conivență cu reclamantul, urmează a se observa că pârâta este doar moștenitoare a defunctului C. I., căruia i s-a reconstituit dreptul de proprietate, iar nu lipsa unui capăt de cerere privind dezbaterea succesiunii, nu se poate ajunge la finalitatea intabulării urmărită de reclamant, fiind incidente dispozițiile art. 887 alin. 3, 888 Cod civil.
Tribunalul are în vedere și faptul că prima instanță a statuat incidența art. 1669 Cod civil drept cadru juridic al acțiunii, constatând nerespectarea uneia dintre condițiile de admisibilitate a acțiunii legal instituite.
În egală măsură însă, examinând „celelalte condiții de validitate”, Tribunalul constată că la data încheierii convenției sub semnătură privată (20.06.2013) era în vigoare art. 24 alin. 5 din Legea nr. 7/1996, introdus prin Legea nr. 127/26 aprilie 2013, ce arată că promisiunea de a încheia un contract având ca obiect dreptul de proprietate asupra imobilului se încheie în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute, cerință neîndeplinită în speță.
Văzând că potrivit art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă nu se impune acordarea de cheltuieli de judecată în apel, nefiind solicitate,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de reclamantul B. L. împotriva sentinței civile nr. 140/07.04.2014 pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei Ineu.
Fără cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 2 octombrie 2014.
Președinte, Judecător,
N. C. S. C. Ș.
Grefier,
M. I.
Red. SCS /Thred. FM/MI
4 ex./31.10.2014
2 .>
Se comunică:
- apelantului B. L. – .. 29, jud. A.
- intimatei C. S. – A. ., jud. A.
Prima instanță - Judecătoria Ineu - judecător L. M.
| ← Rezoluţiune contract. Decizia nr. 875/2014. Tribunalul ARAD | Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 1562/2014.... → |
|---|
