Anulare act. Hotărâre din 28-10-2015, Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 28-10-2015 în dosarul nr. 1217/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1217
Ședința publică din data de 28 octombrie 2015
Președinte H. O.
Judecător L. L.
Grefier V. M.
S-a luat în examinare apelul formulat reclamantă F. S. în contradictoriu cu intimații – pârâți T. M. și F. C. A., împotriva sentinței civile nr. 3629/25.06.2015 a Judecătoriei A. pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta apelantei avocat Griguța L. din Baroul A., intimatul T. M. asistat de avocat D. L. din Baroul M. și intimata F. C. A., lipsă fiind apelanta F. S..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este legal timbrat cu 1.170,66 lei taxă judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se că prin serviciul registratură al instanței la data de 07 septembrie 2015, apelanta a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, la data de 11 septembrie 2015, intimatul Tipon M. a depus la dosar întâmpinare prin care invocă excepția netimbrării apelului și solicită respingerea apelului ca netemeinic și nelegal și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii primei instanțe.
În aceleași condiții, la data de 05 octombrie 2015, a depus la dosar întâmpinare și intimata F. C. A. prin care arată că nu se opune admiterii apelului.
Reprezentantul intimatului T. M. avocat D. L. din Baroul M. depune la dosar împuternicire avocațială și arată că față de împrejurarea că apelul a fost timbrat nu mai susține excepția de netimbrare a acestuia invocată prin întâmpinarea depusă la dosar.
Nefiind formulate cereri, ori necesare alte probe, instanța apreciind apelul în stare de soluționare, declară terminată faza probatorie și acordă cuvântul în fond.
Reprezentanta apelantei solicită admiterea apelului astfel Cuma fost formulat, modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii de anulare a contractului de vânzare – cumpărare autentificat de Biroul Notarial Public B. sub nr. 1493/08.06.2012 și rectificare carte funciară, depunând concluzii scrise în acest sens pe care le susține și verbal. Se solicită obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată în ambele instanțe, depunând și chitanța nr. 680 din 10.08.2015 privind onorariul avocațial.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea apelului, menținerea sentinței pronunțate de prima instanță, ca legală și temeinică, reiterând și verbal motivele expuse în întâmpinarea depusă la dosar, apreciind că s-a cercetat cauza sub toate aspectele d e către prima instanță, fără cheltuieli de judecată, rezervându-și dreptul de a le solicita pe cale separată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului înregistrat pe rolul Tribunalului A. la data de 19 august 2015, constată că prin sentința civilă nr. 3629 din data de 25.06.2015 Judecătoria A. a respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta F. S., în contradictoriu cu pârâții T. M., și F. (fostă T.) C. A., având ca obiect anulare act și rectificare carte funciară.
Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că părțile au încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1493/08.06.2012 la notar public B. C. R. prin care reclamanta a vândut pârâților imobilul format din casa nr.578, situată în Zădăreni, jud.A., înscris în CF nr._ Zădăreni, nr.cad._-C1, în schimbul unui preț de 22.000 lei, preț achitat în numerar înainte de semnarea contractului de vânzare cumpărare, conform declarațiilor părților menționate în cuprinsul acestuia (f.8-9).
Reclamanta a contestat faptul că ar fi primit prețul vânzării, mai mult a contestat faptul că ar fi pretins vreodată pârâților vreo sumă de bani în schimbul imobilului.
Atâta timp cât legiuitorul în art.1665 alin.1 Noul cod civil prevede posibilitatea anulării unui contract de vânzare cumpărare pentru fictivitatea prețului, reclamantei nu i se poate reproșa că nu a recurs la alte tipuri de acțiuni pentru realizarea pretențiilor sale, neputându-se concluziona în sensul că cererea de chemare în judecată este inadmisibilă pentru acest motiv, astfel cum susține pârâtul.
Afirmațiile reclamantei cu privire la fictivitatea prețului vânzării au fost contrazise de declarațiile martorilor I. D. S. și R. L. .
Astfel martorul I. D. S., care a fost propus chiar de către reclamantă, a declarat că știe că reclamanții și pârâta s-au înțeles ca să dea o sumă de bani pentru imobil, și anume suma de 22.000 lei. Martorul a arătat că știe de la reclamantă despre înțelegerea dintre părți, reclamanta spunând că le lasă casa pârâților în schimbul unei sume de bani, iar reclamanta dorea să primească o sumă de bani de la pârâți, sumă de bani, care din câte știe martorul nu s-a achitat. Martorul este soțul surorii pârâtei, nepoata de fiu a reclamantei, și locuiește cu reclamanta din anul 2011, despre înțelegere aflând doar în urmă cu un an-un an și jumătate, înțelegerea fiind ținută secretă, neștiind despre ea până în acel moment nici el, nici soția sa și nici soacra sa.
Totodată, martorul R. L., a declarat că pârâtul T. M. a avut un alt imobil pe care îl construise și l-a vândut deoarece vroia să cumpere imobilul din litigiu. Astfel, foștii soți T. i-au oferit și martorului imobilul de la nr.733 din Zădăreni, să-l cumpere, spunându-i că vor să-l vândă deoarece vor să cumpere imobilul de la reclamantă, aspect care i-a fost spus atât de către pârâtul T. M., cât și de către pârâta F. (fostă T.) C., imobilul fiind vândut în cele din urmă cu 12.000 de euro. Totodată, martorul a mai declarat că reclamanta i-a spus că a primit banii pentru casă de la cei doi pârâți, în mai 2012, după ce s-a vândut celălalt imobil, la notar, însă nu în fața notarului, aspecte pe care reclamanta i le-a spus martorului în mai multe rânduri. Totodată, reclamanta l-a rugat pe martor să nu mai spună nimănui despre înțelegere, deoarece nu vroia să afle restul familiei.
Aceste declarații au fost coroborate cu înscrisurile depuse în probațiune de pârât, și anume precontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2197/30.05.2012 de notar public F. P. din care reiese că pârâții au primit un avans de 5.000 de euro la data semnării antecontractului (sumă aproximativ egală cu suma de 22.000 lei declarată ca preț al imobilului din litigiu), cu mai puțin de două săptămâni înainte de semnarea contractului de vânzare cumpărare contestat în prezenta cauză.
Pârâta F. (fostă T.) C. A. a recunoscut într-adevăr susținerile reclamantei, însă cum această pârâtă este interesată în cauză în sensul admiterii acțiunii, deoarece reclamanta, care este bunica sa, dorește a-i transmite pârâtei dreptul de proprietate asupra imobilului, declarațiile sale fiind contrazise și de declarațiile celor doi martori, precum și de propria declarație dată în cuprinsul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1493/08.06.2012, se impune a fi înlăturată din probatoriu.
Au fost înlăturate și depozițiile martorei P. E. C., propusă de reclamantă, prietenă cu pârâta, deoarece toate informațiile pe care aceasta le are legat de faptul că imobilul a fost vândut cu contract de vânzare cumpărare, dar „casa a fost dată gratis”, sunt cunoscute doar de la pârâtă, din discuțiile purtate cu aceasta „în urmă cu aproximativ 1 an”, deci după divorțul celor doi pârâți.
Conform art.1665 alin.1 Noul Cod civil, vânzarea este anulabilă atunci când prețul este stabilit fără intenția de a fi plătit.
Reclamanta și pârâții a declarat printr-un act autentic faptul că imobilul a fost vândut în schimbul unui preț de 22.000 lei, achitat înainte de semnarea contractului, notarul atestând faptul că a fost dată în fața sa o astfel de declarație, inclusiv de către reclamantă, împrejurare care într-adevăr poate fi contestată numai prin înscrierea în fals, deoarece a fost percepută de notar ex propriis sensibus. Faptul că declarațiile părților date în fața notarului erau sau nu reale este însă posibil a fi dovedit prin proba contrară, în condițiile prevăzute de lege.
Probele administrate în cauză infirmă însă susținerile reclamantei, astfel după cum au fost analizat mai sus.
Pentru aceste motive, reclamanta nefăcând dovada faptului că prețul vânzării a fost stabilit fără intenția de a fi plătit, față de prevederile art.249 Cod de procedură civilă și art.1665 alin.1 Noul Cod civil, prima instanță a respins cererea de chemare în judecată ca nefondată.
Nu au fost acordate cheltuieli de judecată deoarece nu au fost solicitate de către pârâta, iar pârâtul a arătat că le va solicita pe cale separată.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel apelanta – reclamantă F. S. prin care a solicitat admiterea apelului schimbarea în tot a hotărârii apelate, respectiv: anularea contractului de vânzare – cumpărare autentificat de Biroul Notarial Public B. sub nr. 1493/08.06.2012; reabilitarea situației anterioare CF nr._ Zădăreni cu nr. cad._-CI, în sensul radierii înscrierii dreptului de proprietate al pârâților de sub B.4 și reînscrierea dreptului de proprietate al apelantei – reclamante.
A solicitat de asemenea îndrumarea Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară A. să facă cuvenitele mențiuni în C.F nr._ Zădăreni, cu cheltuieli de judecată.
În motivare apelanta – reclamantă a arătat că în mod întemeiat prima instanță a înlăturat din probatoriu interogatoriu intimatei F. (fostă T.) C. A. și depoziția martorei P. E. C., pe motiv că nepoata apelantei – reclamante este interesată în cauză, întrucânt acesta dorește să-i transmită doar ei dreptul de proprietare al imobilului, respectiv că informațiile pe care martora le-a prezentat în fața instanței au fost cunoscute de la nepoata apelantei – reclamante din discuțiile purtate cu aceasta în urmă cu aproximativ un an, în timp ce a reținut că sunt reale și le-a luat în considerare fără niciun fel de rezerve susținerile intimatului T. M. și depoziția Martorului rus L..
Procedând în acest fel prima instanță a soluționat cauza cu încălcarea principiului imparțialității.
Referitor la speța de față lipsa de imparțialitate în aprecierea probelor poate fi constată cu ușurință din analizare și compararea motivelor pentru care unele dintre acestea au fost admise fără rețineri, iar altele înlăturate în totalitate, pentru situațiile identice.
Astfel poziția intimatei F. (fostă T.) C. A. a fost înlăturată din probatoriu, motivat de faptul că este interesată în cauză. În ceea ce privește depoziția martorului P. E. C. prima instanță a înlăturat-o din probatoriu, pe motiv că informațiile pe care martora le-a prezentat au fost cunoscute de la intimată – nepoata apelantei – reclamante, din discuțiile purtate cu acesta în urmă cu aproximativ un an.
În schimb a reținut ca probatoriu, depoziția martorului R. L. (propus de intimat), deși și acesta, potrivit propriei declarații, deținea informații prezentate în fața instanței, tot de la unul din intimați, respectiv de la intimatul T. M..
Mai mult în mod eronat prima instanță a apreciat faptul că depozițiile martorilor I. D. S. și R. L. se coroborează cu înscrisurile depuse de intimat, potrivit cărora intimații T. M. și F. (fostă T.) C. A., i-ar fi achitat apelantei – reclamante prețul vânzării și acesta întrucât, după cum s-a arătat și în fața primei instanțe intimatul a prezentat o motivare contradictorie cu privire la starea de fapt pe care a încercat să o creioneze în speța de față.
Apelanta reclamantă a arătat că în încercare de a dovedi că a avut posibilitatea materială de a achita prețul vânzării intimatul a depus în probațiune antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 2197/30.05.2012 de BNP „Veritas” care privește un imobil „ridicat până la faza de parter fără nicio utilitate (curent, apă, gaz, canalizare)” construit tot pe terenul Statului Român, situat în aceeași localitate – Zădăreni și pentru care s-a prevăzut un preț de trei ori mai mare respectiv 12.000 euro.
În susținerile sale apelanta – reclamantă a arătat că nu are o situație materială precară și nu are nevoie să fie ajutată câtă vreme ea a fost cea care a deținut în proprietate 2 imobile și are o pensie de 1000 lei din care se poate întreține, ba mai mult ea a fost cea care a luat bani de la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor pentru a le da bani intimaților.
Chiar dacă intimatul a depus în probațiune înscrisul din care rezultă că au înstrăinat imobile și au primit suma de 5000 euro, cu titlu de avans nu au făcut dovada că acești bani i-au fost dați apelantei – reclamante.
Apelanta – reclamantă a declarat că nu ea a fost cea care i-a spus martorul T. M. că a primit banii, cu titlu de preț, și nici nu a făcut afirmația susținută de intimat, că în cazul în care cei doi soți se vor despărți, ar dori să-i dea lui casa în litigiu.
Aprecierea discreționară și părtinitoare a probelor administrate în cauză - cu atât mai mult cu cât prima instanță nici nu a făcut mențiune, despre cele declarate de apelanta – reclamantă în interogatoriu, este nelegală și în consecință hotărârea pronunțată pe baza acestora este, în mod firesc la rândul ei nelegală și netemeinică.
În drept apelanta – reclamantă și-a întemeiat susținerile pe prevederile dispozițiilor art. 466 și urm. C.., iar în probațiune a depus înscrisuri.
Intimatul pârât T. M. a depus întâmpinare prin serviciul registratură al instanței prin care a solicitat anularea apelului ca netimbrat, respingerea apelului ca netemeinic și nefondat, iar pe cale de consecință să se mențină ca temeinică și legală sentința nr. 3629/25.06.2015 pronunțată de către Judecătoria A. în dosar nr._ .
În motivare intimatul pârât a arătat că apelul declara de apelanta – reclamantă nu a fost timbrat aceasta fiind citată cu mențiune timbrării de a se achita suma de 1170,66 lei taxă judiciară de timbru.
Deși au trecut mai mult de 10 zile de la primirea adresei de regularizare, aceasta nu a timbrat apelul și nici nu a formulat cerere de ajutor public judiciar, astfel că se impune anularea apelului în temeiul art. 470 din C..
Intimatul – pârât a arătat că, criticile aduse sentinței apelate, în ceea ce privește pretențiile acesteia sunt neîntemeiate și nefondate.
A arătat că a dovedit și proveniența sumei de 22.000 lei care a fost achitată cu titlu de preț apelantei – reclamante – suma pe care intimatul – pârât a primit-o ca urmare a încheierii Promisiunii bilaterale de vânzare – cumpărare autentificată prin încheierea nr. 2197/30.05.2012 întocmită de către BNP Veritas prin intermediul căreia atât el cât și apelanta – reclamantă F. C. A. în calitate de promitenți vânzători s-au obligat să înstrăineze către numita Căcia E., în calitate de promitent cumpărător, imobilul construcție P+M, situat în ., jud A. în schimbul prețului de 12.000 euro din care s-a achitat cu titlu de avans suma menționată anterior 5000 euro.
De asemenea în cuprinsul întâmpinării intimatul – pârât a făcut referire la interogatoriu și declarațiile de martori din fața primei instanțe prin care dorește să dovedească faptul că apelanta – reclamantă a formulat prezenta acțiune la îndemnul pârâtei F. C. A. ca urma a divorțului intervenit între soții T. aceasta având intenția de a „Sustrage” imobilul în discuție din proprietate comună, ceea ce i-ar crea intimatului pârât un prejudiciu însemnat.
În final a arătat că soluția instanței de fond, a fost dată în corelare cu problemele administrate care au creat convingerea instanței că acțiunea apelantei – reclamante este neîntemaitaă și nedovedită.
Intimata pârâtă F. C. A. a formulat întâmpinare prin care a arătat că nu se opune admiterii apelului.
În motivare a arătat că așa cum a declarat și în fața primei instanțe ea și fostul ei soț au divorțat în anul 2014 la notar și nu au achitat bunicii acesteia F. S. vreo sumă de bani ca preț pentru cumpărarea casei, dar nici nu au avut dicuții în familie ca ei să plătească vreo sumă de bani bunicii acesteia, casa a fost dată sub formă de donație.
A arătat că a insistat la bunica sa F. S. pentru că a așa a dorit fostul ei soț T. M., să facă un contract de vânzare - cumpărare deși bunica intimatei – pârâte a vrut să i-o doneze ei, iar ea să aibă drept de uzufruct viager, ca să poată sta și ea în casă dacă se îmbolnăvește și are nevoie de îngrijiri.
Intimata – pârâtă a arătat că relațiile dintre ea și bunica ei au fost la fel de bune ca și cele cu sora ei, așa că nu avea de ce să-i ceară ei bani pentru casă iar surorii ei săi facă o donație.
A arătat că bunica ei F. S., a declarat că dorește să le dea strănepoților ei casa pentru a nu fi și ei nevoiți să apeleze la instanțele de judecată.
De asemenea a arătat că nu se opune admiterii apelului și nu vrea să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art. 476-479 Cod de procedură civilă, instanța constată că acesta este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Verificând sentința atacată tribunalul apreciază că prima instanță a reținut o stare de fapt astfel cum rezultă din probele administrate în cauză și a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în cauză.
Astfel contrar susținerilor apelantului prima instanță a făcut o analiză pertinentă a probelor administrate în cauză.
În acest sens reținem că susținerea reclamantului privitoare la fictivitatea prețului nu este confirmată de probele administrate în cauză, conform declarațiilor martorului I. D. S. și R. L., aspecte cunoscute chiar din spusele reclamantului. Aceste declarații se coroborează cu înscrisul intitulat precontractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 2197/30.05.2012 de notar public F. P. din care reiese că pârâții au primit un avans de 5.000 de euro la data semnării antecontractului.
În mod întemeiat prima instanță a înlăturat declarația pârâtei F. C. A. și P. E. C. cu motivarea că prima este direct interesată în cauză, iar cea de-a doua, a relatat aspecte cunoscute de la pârâta T. M..
Pentru aceste considerente tribunalul în baza art. 480 C. respinge apelul exercitat de apelanta - reclamantă F. S. în contradictoriu cu intimații – pârâți T. M. și F. C. A., împotriva sentinței civile nr. 3629/25.06.2015 a Judecătoriei A. pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect anulare act.
PENTRU ACEST MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul exercitat de apelanta - reclamantă F. S. în contradictoriu cu intimații – pârâți T. M. și F. C. A., împotriva sentinței civile nr. 3629/25.06.2015 a Judecătoriei A. pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect anulare act.
Fără cheltuieli de judecată
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 28 octombrie 2015.
Președinte, Judecător, Grefier
H. O. L. L. V. M.
Se comunică:
- Apelanta F. S. – Zădăreni ,nr.587,jud.A.
- Intimatul T. M. – Zădăreni,nr.132,jud.A.
- Intimata F. C. A. – Zădăreni ,nr.587,jud.A.
Red.L.L.
Tred./V.M./A.L.
5 ex./3 .
Red. Prima instanță – Judecătoria A. – judecător A. B. V.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 882/2015. Tribunalul ARAD | Contestaţie la executare. Decizia nr. 142/2015. Tribunalul ARAD → |
|---|








