Grăniţuire. Decizia nr. 39/2015. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 39/2015 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 11-03-2015 în dosarul nr. 39/2015
ROMANIA
TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504
SECTIA I CIVILĂ
DOSAR NR._ 13
DECIZIA CIVILA NR. 39
Ședința publică din data de 11 martie 2014
Președinte H. O.
Judecător L. L.
Judecător C. C. A.
Grefier V. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta P. A. în contradictoriu cu intimații P. I. și P. F. împotriva încheierii civile din 05.11.2014 pronunțată în dos. nr._ 13 al Judecătoriei Chișineu-Criș, având ca obiect grănițuire .
La apelul nominal se prezintă reprezentantul intimaților P. I. și P. F. – avocat C. P. din Baroul A.
Procedura completă.
Recursul este legal timbrat cu 20 lei taxă judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, constatându-se că prin serviciul registratură al instanței, la data de 10 martie 2015 a fost depus la dosar răspuns la întâmpinare, înscris ce se comunică reprezentantului intimaților.
Nefiind formulat alte cereri, instanța apreciind recursul în stare de soluționare acordă cuvântul în fond.
Reprezentantul intimaților solicită respingerea recursului, ca netemeinic și nelegal, precizând că la momentul suspendării hotărârea nu era definitivă, între timp a devenit definitivă însă poziționarea imobilelor este incertă și nu se poate realiza în lipsa unui plan parcelar, fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra recursului înregistrat la această instanță la data de 23 ianuarie 2015, constată că prin încheierea civilă din 05.11.2014 pronunțată în dos. nr._ 13 al Judecătoriei Chișineu-Criș, s-a dispus depunerea de către pârâți a diferenței de onorariu pentru expert în cuantum de 600 lei, s-a admis cererea de suspendare formulată de reprezentantul pârâților P. I. și P. F. și în temeiul art.413 alin. 1 pct. 1 din Noul Cod de procedură civilă, s-a suspendat acțiunea civilă formulată de reclamanta P. A. în contradictoriu cu pârâții P. I. și P. F., până la rămânerea definitivă a Sentinței civile nr. 678 din 23.10.2014 pronunțată în dosarul_ .
Pentru a pronunța aceasta, prima instanță a reținut că față de planul parcelar anexat raportului de expertiză efectuat în cauză aflat la fila 83 din care rezultă că parcelele sunt decalate iar față de hotărârea nr. 678 din 23.10.2014 pronunțată în dosarul nr._ prin care s-a admis acțiunea pârâților din prezentul dosar și s-a dispus obligarea Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Apateu să îndeplinească toate formalitățile necesare pentru executarea și validarea unui plan parcelar analogic și digital al tarlalei nr.176 Apateu, în vederea localizării certe a parcelelor existente în cadrul acestei tarlale, s-a admis cererea și în consecință s-a dispus suspendarea judecării cauzei până la rămânarea definitivă a sentinței susmenționate.
Împotriva încheierii de suspendare din 05.11.2014 pronunțată în dos. nr._ 13 al Judecătoriei Chișineu-Criș, a formulat recurs recurenta P. A., solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii si trimiterea cauzei la Judecătoria Chisineu Cris pentru continuarea judecații pe fond, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecat, invocând în drept dispozițiile art. 413, art. 414 c.pr.civ.
În motivarea cererii de recurs, recurenta arată că în mod nelegal instanța de fond a dispus în temeiul art. 413 al 1 pct. 1 C.pr.civ., suspendarea judecații acțiunii ce face obiectul judecării dosarului civil nr._ 13 până la rămânerea irevocabilă a sentinței civile nr. 678/23.10.2010 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Chisineu Cris. Textul art. 413 (1) pct. 1 prevede: ,,instanța poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde în tot sau în parte de existența sau inexistența unui drept ce face obiectul unei alte judecăți.” La termenul de judecată din 5.11.2014 când prima instanță a dispus asupra măsurii facultative a judecații prezentei cauze nu exista pe rolul instanțelor de judecată un drept ce făcea obiectul altei judecați în sensul dispozițiilor legale enunțate. Reprezentantul pârâților a depus la dosar sentința civilă nr. 678/23.10.2014 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Chișineu Criș astfel că instanța prin pronunțarea acestei hotărâri s-a dezinvestit, nemafiind în discuție o altă cauză în curs de judecată care sp fie pendenta si a cărei soluție ar putea avea înrâurire decisiva asupra prezentului proces, așa încât nu se putea dispune suspendarea judecății până la rămânerea ei definitivă, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 414 (l) pct. 1.
Recurenta arată că obiectul acțiunii civile deduse judecații instanței de fond vizează obligarea pârâților la grănițuirea prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corepunzătoare între imobilul proprietatea recurentei înscris în CF nr_ nr. cad. /top 176. 764/3 și imobilul proprietatea pârâților înscris în CF_ nr. cad./top_. Conform raportului de expertiza tehnică juridică efectuat de expertul R. C. a trasat coordonatele celor două imobile în litigiu potrivit planului parcelor și datelor din baza de date grafice a OCPI A.. Deși acestea au corespuns cu linia de hotar stabilită prin expertiza tehnică din dosarul nr._ al Judecătoriei Chișineu Criș pârâții nu sunt de acord cu aceasta limită.
Expertul a constatat că posesia faptică a pârâților diferă de situația conform planului parcelar și a datelor din evidența OCPI.
Cu toate acestea prima instanță a apreciat în mod injust că prin sentința civilă nr. 678/23.10.2014 pronunțată în dosarul civil nr._ care nu s-a pronunțat în contradictoriu cu recurenta și deci nu îi este opozabilă, că prin aceasta hotărâre judecătorească s-a dispus Comisiei Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Apateu un nou plan parcelar al tarlalei 176 Apateu în vederea localizării certe a parcelelor existente, câtă vreme atât terenul recurentei cât și cel a pârâților a fost întabulat în CF în baza planului parcelar /cadastral și a bazei de date a OCPI A.. Împrejurarea că pârâții ocupă o suprafață de 3748 m2 din terenul proprietatea recurentei astfel cum s-a stabilit irevocabil prin sentința civilă nr. 211/14.03.2012 a Judecătoriei A., pe care a avut-o în vedere în prezenta cauză expertul judiciar la stabilirea coordonatelor și stabilirea liniei de hotar în condițiile documentației cadastrale și planului parcelar care a stat la baza întabulării în CF a celor două proprietăți a recurente și a pârâților nu poate constitui temei pentru o eventuala refacere a planului parcelar care nu se poate efectua decât cu acordul tuturor proprietarilor puși în posesie pe acea . consecință, sentința civilă nr. 678/2014 pronunțată în dosarul nr._ nu poate constituii temei pentru suspendarea judecării în aceasta cauză, care nu este dependentă de soluția pronunțată anterior. Suspendarea judecării de către prima instanță îi încalcă recurentei drepturile constituționale prevăzute la art. 21 din Constituția Revizuita a României, precum și normele de conduită procedurală a Curții Europene a Drepturilor Omului - art. 6 din Convenție.
Prin serviciul registratură al instanței, la data de 27 februarie 2015, intimații au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca netemeinic și nelegal, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea poziției lor, intimații au arătat că instanța de fond a aplicat în mod corect dispozițiile art. 413, pct.l, întrucât la data de 5.11.2014, pe rolul Judecătoriei Chișineu-Criș exista o acțiune civilă obiect al dosarului_, în care într-adevăr s-a pronunțat sentință civilă 678/23.10.2014, care la data respectivă nu era definitivă, în consecință cauza era încă pe rolul instanțelor de judecată. Între timp sentința civilă nr.678/23.10.2014 este definitivă prin neapelare, prin urmare cauza care a generat suspendarea cauzei a încetat, aceasta putând fi repusă pe rolul instanței de judecată.
Obiectul acelei acțiuni l-a reprezentat obligarea Comisiei locale Apaieu la întocmirea unui plan parcelar analogic recepționat de OCPI al tarlalei 176 Apateu, în vederea localizării certe a tuturor parcelelor din această . și al altor proprietari de terenuri din tarlaua respectivă. Recurenta susține în mod eronat că hotărârea 678/2014 Judecătoria Chișineu-Criș nu are legătură cu prezenta cauză, însă se poate observa că această hotărâre este în strânsă legătură cu cauza întrucât prin ea s-a dispus întocmirea unui plan parcelar recepționat de către OCPI A. care va avea ca efect imediat identificarea certă a parcelelor din tarlaua respectivă. Întabularea ambelor parcele (a recurentei și a intimaților) care urmează a fi grănițuite s-a realizat fără o localizare certă, o acțiune în grănițuire în lipsa unui plan parcelar recepționat de către OCPI care să permită identificarea poziției certe a parcelelor nu se poate realiza.
Tot prin serviciul registratură al instanței la data de 10 martie 2015 recurenta a depus la dosar răspuns la întâmpinare, arătând că solicită respingerea apărărilor formulate de intimați prin întâmpinare ca nelegale și netemeinice. Greșit susțin intimații că prima instanță a dispus în mod corect suspendarea judecății acțiunii civile ce face obiectul dosarului civil nr._ 13 în temeiul art.413 pct. 1 C.pr.civ. Așa cum precizează și intimații la termenul de judecată din 05.11.2014 când s-a dispus suspendarea judecații nu se află pe rolul instanței acțiunea civilă obiect al dosarului nr._ de a cărei soluționare ar fi depins soluția ce urma să se pronunțe în această cauză fiind pronunțată sentința civila nr. 678/23.10.2014 anterior suspendării. Pentru a se dispune suspendarea este necesar ca problema de a cărei dezlegare depinde soluția din proces să facă obiectul unei alte judecăți în curs de desfășurare, adică să existe o altă judecată pendente. Prin urmare instanța de judecată nu poate să dispună decât în limitele textului legal invocat, neavând nici o relevanță că sentința civilă nr. 678/23.10.2014 nu era definitivă la data pronunțării suspendării în prezenta cauză. Așa cum s-a precizat și prin motivele de recurs hotărârea judecătorească nr.67/23.10.2014 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș nu are legătură cu dezlegarea cauzei suspendată și nu-i este opozabilă recurentei.
În fine, recurenta precizează că își menține apărările și susținerile din motivele de recurs .
Analizând recursul de față, tribunalul reține următoarele:
Prin încheierea recurată, pronunțată la data de 05.11.2014, s-a dispus, în temeiul art.413 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă,suspendarea cauzei în primă instanță până la rămânerea definitivă a Sentinței civile nr. 678 din 23.10.2014 pronunțată în dosarul_ .
Prima instanță și-a motivat soluția de suspendare prin aceea că, date fiind mențiunile cuprinse în planul parcelar anexat raportului de expertiză efectuat în cauza suspendată, din care rezultă că parcelele sunt decalate și dat fiind faptul că, prin hotărârea nr. 678 din 23.10.2014 pronunțată în dosarul nr._ s-a admis acțiunea pârâților din prezentul dosar și s-a dispus obligarea Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Apateu să îndeplinească toate formalitățile necesare pentru executarea și validarea unui plan parcelar analogic și digital al tarlalei nr.176 Apateu, în vederea localizării certe a parcelelor existente în cadrul acestei tarlale, judecata cauzei ce face obiectul prezentului dosar ar depinde de judecata ce s-ar face în dosarul nr._ al Judecătoriei Chișineu-Criș.
Din dezvoltarea motivelor de recurs, rezultă că acestea pot fi încadrate în dispozițiile art.488 alin.1 pct.5 Cod procedură civilă, ce privește încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. În esență este vizată interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art.413 alin.1 pct.1 din Codul de procedură civilă.
Motivul de recurs este fondat.
Tribunalul arfe în vedere dispozițiile art. 413 alin.1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: ,,instanța poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde în tot sau în parte de existența sau inexistența unui drept ce face obiectul unei alte judecăți.”
Din aceste dispoziții legale se desprinde concluzia că acest caz de suspendare facultativă legală a judecății poate interveni atunci când soluționarea cauzei supuse suspendării depinde de soluționarea alteia în care se tranșează un drept, ce influențează soluția în cauza supusă suspendării, putând fi invocat cu autoritate de lucru judecat. Este esențial așadar ca celălalt litigiu să întrunească două condiții: 1. să tranșeze un drept și nu un fapt; dreptul stabilit să poată fi invocat cu autoritate de lucru judecat în litigiul unde se discută suspendarea.
Or, din economia stării de fapt expuse instanței de recurs rezultă că în dosarul nr._ al Judecătoriei Chișineu-Criș, nu s-a tranșat vreun drept de care să depindă soluționarea prezentei cauze ci s-a dispus o obligație de a face, respectiv obligarea comisiei locale la îndeplinirea tuturor formalităților necesare pentru executarea și validarea unui plan parcelar analogic. O asemenea obligație de a face, chiar dacă ar putea prezenta vreo legătură cu prezentul litigiu nu poate constitui motiv de suspendare întrucât nu reprezintă un drept de a cărui stabilire să depindă soluționarea cauzei. Mai mult, întocmirea planului parcelar va fi efectuată de un organ administrativ, în speță de către comisie, în cadrul unei proceduri administrative și nu în cadrul unei proceduri jurisdicționale pentru a putea fin invocată cu putere de lucru judecat în litigiul pendinte. Prin urmare, nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.413 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă pentru a dispune suspendarea judecății, aceasta fiind dispusă nelegal de prima instanță.
Din cele ce preced, tribunalul constată că prin suspendarea judecății fără a fi întrunite condițiile prevăzute de art.413 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă, sunt incidente dispozițiile art.488 alin.1 pct.5 Cod procedură civilă, ce privește încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, fiind vorba de o nulitate virtuală condiționată, vătămarea procesuală constând în imposibilitatea recurentei de a continua procesul și de a-și dovedi pretențiile deduse judecății, vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin casarea încheierii de suspendare cu dispoziția dată primei instanțe de a continua judecarea procesului.
Prin urmare, tribunalul, în baza art. 496 alin.2 Cod procedură civilă, va admite recursul, va casa încheierea civilă din 05.11.2014 pronunțată în dos. nr._ 13 al Judecătoriei Chișineu-Criș și va trimite cauza aceleiași instanțe pentru continuarea judecății.
Văzând că în acest stadiu procesual nu se pune problema cheltuielilor de judecată, ce vor fi tranșate la finalul procesului,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta P. A. în contradictoriu cu intimații P. I. și P. F. împotriva încheierii civile din 05.11.2014 pronunțată în dos. nr._ 13 al Judecătoriei Chișineu-Criș pe care o casează și trimite cauza aceleiași instanțe pentru continuarea judecății.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 11 martie 2015.
Președinte, Judecător, Judecător
H. O. L. L. C. C. A.
Grefier,
V. M.
Red.A.C.C.
Tehnored.V.M.
2 ex./12.03.2015
Nu se comunică.
Redactat primă instanță – Judecătoria Chișineu Criș, judecător N. G.
| ← Anulare act. Decizia nr. 309/2015. Tribunalul ARAD | Contestaţie la executare. Sentința nr. 5159/2015. Tribunalul ARAD → |
|---|
