Pretenţii. Sentința nr. 759/2015. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 759/2015 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 09-06-2015 în dosarul nr. 705/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator - 3207/2504
Secția I civilă
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 705
Ședința publică din 09 iunie 2015
Președinte M. A.
Judecător T. B.
Grefier V. L.
S-a luat în examinare apelul exercitat de apelantul R. I. în contradictoriu cu intimatul C. I. împotriva sentinței civile nr. 759/12.02.2015 pronunțată de Judecătoria A. având ca obiect, pretenții.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta intimatului – avocat M. B. din Baroul A., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este legal timbrat cu suma de 90 lei taxă judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentanta intimatului depune chitanță de plată reprezentând onorariu avocat și arată că nu mai susține excepția tardivității susținută prin întâmpinare și nici excepția netimbrării apelului.
Nefiind alte cereri de formulat și alte incidente de soluționat, președintele completului deschide dezbaterile.
Reprezentanta intimatului solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.
Constatând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și de drept președintele completului de judecată închide dezbaterile.
TRIBUNALUL
Constată că prin sentința civilă nr. 759/12.02.2015 Judecătoria A. a admis cererea formulată de către reclamantul C. I. în contradictoriu cu pârâtul R. I. având ca obiect pretenții.
A obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 2.500 lei reprezentând împrumut nerestituit.
A obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 680 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut conform înscrisului sub semnătură privată, că reclamantul a dat pârâtului cu împrumut suma de 5.000 lei, cu obligația asumată de pârât de a restitui suma în termen de 2 săptămâni, anume 29.08.2014.
Conform celor învederate de reclamant, pârâtul a restituit jumătate din această sumă, rămânând un rest de 2.500 lei.
Pârâtul nu a făcut dovada achitării acestei diferențe, recunoscând expres că datorează suma de 2.500 lei.
În drept, art. 2158 alin. 1 C.civ. prevede că „Împrumutul de consumație este contractul prin care împrumutătorul remite împrumutatului o sumă de bani sau alte asemenea bunuri fungibile și consumptibile prin natura lor, iar împrumutatul se obligă să restituie după o anumită perioadă de timp aceeași sumă de bani sau cantitate de bunuri de aceeași natură și calitate”.
D. fiind actele mai sus analizate, instanța de fond a apreciat că, în baza raporturilor de împrumut existente între părți, până la acest moment pârâtul era dator a restitui reclamantului suma solicitată prin prezenta acțiune, conform art. 2164 alin. 1 C.civ, care instituie obligația împrumutatului de a restitui lucrurile împrumutate în aceeași cantitate și calitate, și la timpul stipulat.
Față de cele arătate, instanța de fond a admis cererea formulată de reclamant și, conform art. 453 C.p.c., pârâtul a fost obligat la plata sumei de 680 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu avocat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termenul legal, apelantul R. I. prin care solicită casarea hotărârii atacate și trimiterea spre rejudecare primei instanțe.
În motivare arată că i-a fost încălcat dreptul constituțional la apărare, întrucât certificatele medicale dovedesc că a fost bolnav în perioada 01.12._15 și nu a putut astfel să-și angajeze apărător care să-i reprezinte interesele.
A învederat că în mod neîntemeiat prima instanță a considerat că a avut timp suficient pentru a-și pregăti apărarea în cauză.
Intimatul C. I. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat.
Cererea de casare cu trimitere a cauzei la prima instanță pentru rejudecare a considerat că este inadmisibilă, deoarece nu se încadrează în nici una din dispozițiile art. 480 Cod procedură civilă.
A arătat că prima instanță a judecat cauza în fond, a administrat toate probele necesare soluționării ei, astfel că, chiar dacă s-ar aprecia că apelantului i s-ar fi încălcat dreptul la apărare, instanța de apel, în conf. cu dispozițiile art. 480 alin. 6, trebuie să rețină cauza spre judecare și va anula în tot sau în parte doar procedura urmată în fața primei instanțe,dar nu poate casa cu trimitere cauza la prima instanță, deoarece alin. 3 al art. 480 nu permite decât atunci când toate părțile au solicitat în mod expres aceasta, ori a subliniat că nu este de acord cu trimiterea cauzei la prima instanță.
Apelantul își exercită drepturile procesuale cu rea credință, încălcând dispozițiile art. 12 Cod procedură civilă.
Astfel, înainte de chemarea sa în judecată, a primit notificare la data de 3 noiembrie 2014, prin emailul depus la prima instanță: confirmă primirea notificării, recunoaște datoria pretinsă; promite că va plăti în câteva zile, dar nu a plătit.
În cursul procesului, după primirea acțiunii a avut 25 de zile să formuleze întâmpinare, pe care a depus-o la data de 5 februarie 2015 și în care, din nou recunoaște datoria, promite că o va achita până, cel târziu 28 februarie 2015.
Întâmpinarea este depusă mult peste termenul de 25 de zile prevăzut de art. 201 alin. l Cod procedură civilă astfel că în conformitate cu dispozițiile art. 205 și 208 Cod procedură civilă nu se mai puteau formula apărări, cereri, excepții ulterior acestui termen.
În această situație, a considerat că în mod legal prima instanță a respins cererea de amânare formulată de pârât, deoarece era formulată nu doar tardiv, dar în mod vădit cu rea credință, doar pentru tergiversarea procesului și pentru amânarea plății datoriei.
În cuprinsul acestei întâmpinări olografe, a considerat că pârâtul putea să formuleze toate apărările sale, dar câtă vreme recunoaște datoria și promite că o va achita în câteva zile, nu exista nici un motiv de amânare legală, deoarece în apărarea pârâtului nu se puteau invoca alte motive juridice, care să schimbe soluția în cauză, astfel că pârâtului nu i s-a cauzat nici un prejudiciu de nici o natură prin respingerea cererii sale pentru a-și angaja avocat.
Cererea de apel este din nou formulată doar în scopul vădit al amânării soluționării cauzei, pentru a întârzia data plății.
Din nou, în cererea de apel apelantul nu contestă datoria, nu invocă nici o apărare juridică sau faptică pe fondul cauzei, solicită doar casarea cu trimitere pentru lipsă de apărare, cerere inadmisibilă conform dispozițiilor art.480 Cod procedură civilă.
A arătat că prin cererea de apel invocă faptul că a fost bolnav, că din această cauză nu și-a putut angaja apărător, dar nu susține că a fost netransportabil și nu indică nici un motiv concret pentru care nu a putut angaja avocat chiar telefonic sau prin intermediul unui membru de familie, deoarece Legea 51/1995 permite aceasta.
Totodată a depus la dosar mai multe mesaje trimise pe telefon, anterior notificării și depunerii acțiunii la instanță prin care debitorul promite de șapte ori, adică dă șapte termene consecutive în care promite că va restitui datoria, tot de atâtea ori cere scuze, dar toate au fost neonorate, la fel ca și promisiunea formulată după primirea notificării cât și cea din întâmpinarea de la prima instanță, iar în loc să își achite datoria formulează cerere de apel doar în mod vădit pentru întârzierea soluționării cauzei.
A învederat că apelantului i s-au respectat toate drepturile procesuale legale la prima instanță, iar prin respingerea cererii de amânare pentru angajare de avocat nu i s-a produs nici un prejudiciu, astfel că a considerat că cererea de apel este neîntemeiată și a solicitat respingerea ei
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art. 476-478 Cod de procedură civilă, instanța constată că acesta este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Astfel, prin motivele invocate, apelantul solicită trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, întrucât, prin respingerea cererii de amânare, i-a fost încălcat dreptul la apărare.
Instanța va avea în vedere dispozițiile art. 222 alin. 1 Cod procedură civilă, conform cărora, amânarea judecății pentru lipsă de apărare poate fi dispusă, la cererea părții interesate, numai în mod excepțional, pentru motive temeinice și care nu sunt imputabile părții sau reprezentantului ei.
Se constată că la dosarul primei instanțe pârâtul apelant a depus un certificat de concediu medical doar pentru perioada 01.02.2015 – 28.02.2015. Ori, în aceste condiții, în mod legal a fost respinsă cererea de amânare a judecății, prima instanță reținând corect că de la data primirii cererii de chemare în judecată – 15.12.2014 pârâtul a avut timp suficient pentru pregătirea apărării.
Pe de altă parte, așa cum pertinent se apără intimatul prin întâmpinare în condițiile în care pârâtul apelant, atât la prima judecată asupra fondului, cât și prin răspunsul la întâmpinare depus în apel, recunoaște datoria și se obligă să o achite în cel mai scurt timp - prin respingerea cererii de amânare, acestuia nu i s-a cauzat nici un prejudiciu.
Susține apelantul că prima instanță nu i-a permis să se apere, însă se constată că nici în întâmpinare și nici prin motivele căii de atac, acesta nu arată în ce ar consta apărarea, limitându-se la a reitera recunoașterea creanței datorate.
Pentru aceste considerente, constatând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, în baza art. 480 Cod procedură civilă, apelul va fi respins ca neîntemeiat, iar în baza art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, va fi obligat apelantul să plătească intimatului 500 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorar avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul exercitat de apelantul R. I. în contradictoriu cu intimatul C. I. împotriva sentinței civile nr. 759/12.02.2015 pronunțată de Judecătoria A..
Obligă apelantul să plătească intimatului 500 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 09.06.2015.
Președinte Judecător Grefier
pentru judecător M. A. T. B. pentru V. L.
aflat în concediu de odihnă semnează aflată în concediu de odihnă președintele Tribunalului A. semnează prim grefier judecător S. N. Tribunalul A. A. A.
Red.TB / Thred.MC
4 ex./ 2 .
Se comunică cu:
- apelantul R. I. - A., .. 10, jud. A.
- intimatul C. I. - A., .. 85, jud. A.
Primă instanță – Judecătoria A. - judecător H. Ș.
| ← Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 695/2015.... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 834/2015. Tribunalul ARAD → |
|---|
