Rectificare carte funciară. Sentința nr. 140/2015. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 140/2015 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 09-03-2015 în dosarul nr. 140/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARADOperator 3207/2504
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR.140
Ședința publică din 9 martie 2015
Președinte R. M.
Grefier F. M.
S-a luat în examinare acțiunea civilă exercitată de reclamantul T. A. M. în contradictoriu cu pârâții ., M. I., M. A., M. M., M. A., M. A., V. L. și S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect rectificare cartea funciară.
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este legal timbrată cu suma de 50 lei taxă judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care, cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, instanța reține din extrasul CF nr._ F., cât și din raportul de expertiză efectuat în cauză, faptul că S. R. este proprietar al unuia dintre imobilele cu care se învecinează imobilul proprietatea reclamantului. Față de obiectul acțiunii, rectificarea CF, este neîntemeiată excepția invocată, acest pârât fiind chemat în judecată în calitate de proprietar tabular al imobilului indicat. Prin urmare, instanța respinge excepția lipsei calității procesuale pasive.
Văzând că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, nefiind formulate alte cereri, instanța declară încheiată faza probatorie și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la data de 16 mai 2014, reclamantul T. A. M. în contradictoriu cu pârâții ., M. I., M. A., M. M., M. A., M. A., V. L. și S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, a solicitat instanței ca prin sentința civilă care o va pronunța să dispună rectificarea CF a localității Fântânele nr._ cu nr. top. 378-391/53-54/5/1 în sensul corectării suprafeței din 150 mp în cea reală astfel cum va rezulta din expertiza care se va efectua în cauză cu îndrumarea Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară A. spre efectuarea cuvenitelor mențiuni.
În motivare, reclamantul arată că a dobândit dreptul de proprietate prin contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/16.08.1995 asupra imobilului situat în ., înscris în C.F a localității Fântânele nr._ cu nr. top. 378-391/53-54/5/1 provenită din conversia C.F 1657 Fântânele.
Reclamantul învederează că din măsurătorile efectuate de către un expert topograf, rezultă că suprafața reală a terenului este mai mare cu peste 10% față de 150 mp cât apare în cartea funciară fiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art. 907 cod civil pentru promovarea acțiunii în rectificare C.F.
Menționează că raportat la pârâții din prezenta cauză, nu înțelege să emită pretenții, respectiv revendicări privind diferența de teren, ei fiind chemați în judecată în calitate de proprietari, uzufructuari ale fondurilor învecinate atât pentru opozabilitate cât și pentru posibilitatea de a se convinge prin expertiza care se va efectua că, acțiunea acestora nu aduce nici o atingere drepturilor lor tabulare.
În acest sens, reclamantul solicită și efectuarea unei expertize topografice care să stabilească odată cu identificarea terenului și suprafața reală a acestuia.
Pârâții M. A. și M. A. au depus la dosar întâmpinare prin care arată că imobilul vecinului T. A. în calitate de reclamant a fost edificat de către B. C. ca proprietar inițial, imobil construit ultimul în vecinătatea acestora. Datorită planului de construcție, accesul în curtea vecinului nu era posibil cu un autovehicul, fapt pentru care a cerut soacrei respectiv mamei acestora ridicarea casei până la limita exterioară înspre proprietatea acestora, înțelegând că aduce atingere dreptului de proprietate al pârâților, fapt cu care mama a fost de acord și care a constituit baza vecinătății înțelegând că terenul dintre proprietăți este al acestora. Această stare de drept și de fapt a continuat așa până în anul 1995, când casa a fost dobândită de reclamant, cu care relațiile nu au mai continuat în aceeași manieră, în prima fază închizând poarta mobilă situată la stradă între cele două imobile cu un gard din zidărie de cărămidă fără acordul acestora, ulterior comportându-se ca și proprietar față de terenul dintre cele două imobile.
Pârâții mai arată că, în intervalul de la cumpărarea proprietății până în prezent au avut mai multe neînțelegeri cu vecinii în special cu pârâta V. L., mama proprietarului și cu concubinul acesteia care au locuit în imobil. Limita de demarcație dintre cele două proprietăți pornind din spate, spre stradă este constituită de un gard edificat înainte de dobândirea proprietății de către reclamant, care dacă ar fi continuat în linie dreaptă s-ar fi terminat în colțul imobilului reclamantului.
Față de cele prezentate mai sus, pârâții solicită instanței dreptul de proprietate asupra terenului situat între cele două imobile, prin aceasta înțelegând și dreptul de servitute al reclamantului.
Totodată, solicită obligarea reclamantului ca ori de câte ori va aduce modificări la învelitoarea imobilului, (acoperișul) să primească notificare, deoarece lucrările nu se pot efectua fără a aduce atingere acoperișului acestora, în caz contrar solicită daune pecuniare reclamantului. Precizează că în ce privește suprafața excedentară care dorește reclamantul să o intabuleze nu au nici o pretenție.
Pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii față de acesta pe calea excepției lipsei calității procesuale pasive, deoarece solicitările reclamantului în acțiunea formulată nu se circumscriu domeniului de activitate al Ministerului Finanțelor Publice, în consecință Ministerul Finanțelor Publice nu poate reprezenta S. R. în cauză, lipsindu-i calitatea procesuală pasivă.
Având în vedere că în cauză este vorba de un teren înscris în CF în intravilanul localității, așa cum rezultă din documentele depuse de reclamant, pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice apreciază că S. R. nu este reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice întrucât în speță este indicată o altă persoană care reprezintă S., și anume unitatea administrativ teritorială reprezentată de .. De altfel, această instituție (. în judecată ca pârâtă, neexistând posibilitatea ca ambele instituții, atât Ministerul Finanțelor Publice cât și unitatea administrativ teritorială să reprezinte S. R. pentru același teren.
Pe fond, în cazul în care se va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive, pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice arată că în măsura în care nu se aduce nicio atingere dreptului de proprietate a acestuia, nu se opune admiterii acțiunii.
În drept, a invocat dispozițiile art. 205 din Cod procedură civilă și art. 36 din Legea nr. 18/1991.
Pârâta . la dosar întâmpinare prin care arată că nu se opune solicitării reclamantului, în măsura în care, după efectuarea expertizei topografice judiciare, se va demonstra că acțiunea acestuia, nu aduce nici o atingere drepturilor tabulare ale acesteia și ale pârâtului S. R., expertiză ce trebuie să fie corelată cu celelalte lucrări cadastrale efectuate în zonă și recepționate de OCPI A.. În susținerea celor arătate mai sus menționează că numerele topografice cadastrale Cc551/1 și A551/2 evidențiate pe Schița de identificare a imobilului în cauză, lucrare existentă la dosarul cauzei, nu se regăsesc și în evidențele de cadastru ale pârâtei . evidența acesteia de cadastru, cât și în Schița de identificare (partea desenată) depusă de reclamant la dosarul cauzei, se regăsesc numerele topografice cadastrale Cc551 și A551/1.
În drept, pârâta . dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă.
Pârâții M. I., M. M. și M. A. au depus la dosar note de ședință prin care arată că, în urmă cu câțiva ani, când au dorit să pună amporă pe zidul din partea reclamantului au avut discuții, nu era de acord să pătrundă în curtea lor.
Față de cele prezentate mai sus solicită dreptul de proprietate asupra terenului situat între cele două imobile, prin acesta înțelegându-și dreptul de servitute al reclamantului. Totodată solicită obligarea reclamantului ca de ori de câte ori va aduce modificări la acoperiș sau peretelui învecinat să primească notificare, deoarece lucrările nu se pot efectua fără a aduce atingere acoperișului acestora, în caz contrar solicită daune. De asemenea, solicită dreptul de a pătrunde în curtea reclamantului pentru a aduce îmbunătățiri peretelui care duce în curtea acestuia. Cu privire la suprafața excedentară care dorește să o intabuleze, pârâții M. I., M. M. și M. A. arată că nu au nici o pretenție.
La solicitarea instanței, față de notele de ședință depuse la dosar prin care fac referire la dreptul lor de proprietate, pârâții M. I., M. M. și M. A., M. A. și M. A. au precizat că nu formulează acțiune reconvențională.
Ulterior întocmirii raportului de expertiză, pârâta . la dosar note de ședință prin care arată că nu are obiecțiuni referitoare la raportul de expertiză tehnică topografică judiciară efectuată de expertul tehnic judiciar P. A.. După cum reiese din concluziile raportului de expertiză, prin rectificarea suprafeței imobilului înscris în CF nr._ - Fântânele, sub nr. top. 378-391/53-54/5/1, de la suprafața de 150 mp - cât este suprafața înscrisă în cartea funciară, la suprafața de 542 mp - cât este suprafața reală a imobilului situat în ., se aduce atingere imobilelor, atât proprietate a pârâtei . proprietate a pârâtului Statului R..
Având în vedere aceste aspecte, precum și prevederile art. 13 alin. 1 coroborat cu art. 15 lit. e) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, pârâta . că aceste suprafețe ce sunt proprietate a acesteia și a pârâtului S. R. pot fi vândute, concesionate ori închiriate prin licitație publică, potrivit legii, în condițiile respectării prevederilor documentațiilor de urbanism și de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii, în vederea realizării de către titular a construcției. Prin excepție, terenurile destinate construirii se pot concesiona fără licitație publică, cu plata taxei de redevență stabilite potrivit legii, ori pot fi date în folosință pe termen limitat, pentru extinderea construcțiilor pe terenuri alăturate, la cererea proprietarului sau cu acordul acestuia.
Totodată, menționează că în temeiul art. 36 alin 2 lit. c) coroborat cu alin. 5 lit. b) din Legea nr. 215/2001 - Legea administrației publice locale, consiliul local având atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, hotărăște vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, orașului sau municipiului, după caz, în condițiile legii.
Astfel, pârâta . reclamantul poate intra în posesia parcelelor excedentare ce sunt proprietatea acesteia, prin cumpărarea, concesionarea sau închirierea acestora, având la bază hotărârea consiliului local.
Pe cale de consecință, pârâta . lasă la aprecierea instanței soluția ce va fi dată în prezenta cauză.
Pârâta V. L. nu a depus la dosar întâmpinare.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și a fost efectuată expertiza tehnică judiciară în specialitatea topografie.
Din probele administrate în cauză, instanța reține în fapt, următoarele:
Conform art. 77 și 80 din Legea 71/2011 prezentului litigiu nu îi sunt aplicabile dispozițiile Noul Cod Civil în materie de carte funciară.
Potrivit art. 33 al. 1 din Legea nr. 7/1996, republicată, în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia.
De asemenea art. 34 din Legea nr. 7/1996, republicată, statuează că orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că:
1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil;
2. dreptul înscris a fost greșit calificat;
3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;
4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
Reclamantul este proprietarul imobilului situat în F., nr. 488, jud. A. înscris în CF nr._ nr. top. 378-391/53-54/5/1. Potrivit extrasului CF suprafața terenului intravilan, asupra căruia este edificată o casă, este de 150 mp.
Prin expertiza topografică efectuată de către expertul P. A. s-a procedat la identificarea terenului, concluzionându-se de către expert că terenul aflat în folosința faptică a reclamantului este de 542 mp. Expertul a constatat, în urma analizării documentației prezentată în raportul întocmit, faptul că „în situația imobilului ce face obiectul cauzei de față, avem de a face cu extinderea suprafeței acestuia peste alte parcele de teren înscrise în alte cărți funciare”.
Aceeași expertiză concluzionează că „prin rectificarea suprafeței imobilului înscris în CF nr._ - Fântânele, sub nr. top. 378-391/53-54/5/1, de la suprafața de 150 mp - cât este suprafața înscrisă în cartea funciară la 542 mp - cât este suprafața reală a imobilului situat în ., se aduce atingere imobilelor învecinate, după cum urmează:
- este ocupată în totalitate .. 378-391/53-54/5/2 înscrisă în CF nr._ Fântânele, intravilan cu suprafața de 100 mp, în proprietatea Statului R.;
- este ocupată parțial, pe suprafața de 292 mp, . . 378-391/53-54/7 înscrisă în CF nr. 1419 Fântânele, în proprietatea Comunei Fântânele”.
Față de concluziile expertizei, instanța consideră că nu sunt întrunite condițiile art. 34 pct.4 din Legea 7/1996 pentru a fi în situația unei acțiuni în rectificare de carte funciară.
O acțiune în rectificare de carte funciară este admisibilă atunci când diferența de teren folosită de reclamant și cea înscrisă în carte funciară este justificată de faptul că la momentul înscrierii nu s-a procedat la identificarea topografică a terenului iar suprafața a fost înscrisă pe baza declarațiilor părților.
În cazul de față, reclamantul folosește o parte din terenul proprietatea altor persoane, fără a justifica un drept real care să îi confere această calitate. În aceste condiții nu apare nicio neconcordață între situația reală și cea de carte funciară, fiindcă situația reală este cea care rezultă din actele de proprietate și nu doar din folosința faptică.
Față de considerentele expuse și de dispozițiile legale menționate, instanța va respinge acțiunea formulată.
Constată că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către pârâți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul T. A. M., CNP_, cu domiciliul procesual ales în A., B.dul Revoluției, nr. 96, . – la cab. av. Betegh Ladislau în contradictoriu cu pârâții . primar, cu sediul în Fântânele . județul A. M. I., M. A. și M. M., toți cu domiciliul în Fântânele, nr. 487, județul A., M. A., M. A., ambii cu domiciliul în Fântânele, nr. 489, județul A., V. L., cu domiciliul în Fântânele nr. 488 județul A., S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în București, ., sector 5, având ca obiect rectificare CF.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel, prin depunerea cererii de apel la Tribunalul A. în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 09.03.2015.
Președinte, Grefier
R. M. F. M.
Red.RM/Tehnored.MF
8 ex./ 09.04.2015
6 .
Se comunică:
reclamantului T. A. M. – cu dom.proc.ales în A., B.dul Revoluției, nr. 96, . – la cab. av. Betegh Ladislau
pârâtei . – cu sediul în Fântânele . județul A.
pârâților M. I., M. A. și M. M. – cu domiciliul în Fântânele, nr. 487, județul A.
pârâților M. A. și M. A. – cu domiciliul în Fântânele, nr. 489, județul A.
pârâtei V. L. – cu domiciliul în Fântânele nr. 488 județul A.
pârâtului S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice – cu sediul în București, ., sector 5
6 .>
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 272/2015. Tribunalul ARAD | Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... → |
|---|
