Fond funciar. Decizia nr. 700/2013. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 700/2013 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 14-03-2013 în dosarul nr. 132/216/2011
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 700/2013
Ședința publică de la 14 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. T.
Judecător A. M. P.
Judecător C. D.
Grefier M. L.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de intimata C. L. DE FOND FUNCIAR MERIȘANI împotriva sentinței civile nr. 5833/11.06.2012, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimați fiind petentul A. L. O. și intimata C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: consilier juridic Ș. G. pentru recurenta intimată C. L. DE FOND FUNCIAR MERIȘANI și avocați I. I. și C. Iunker pentru intimatul petent A. L. O., lipsă fiind intimata C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Av. C. Iunker depune la dosar împuternicire avocațială emisă de Baroul Argeș pentru intimatul reclamant.
Reprezentantul recurentei intimate și apărătorii intimatului petent, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat .
Tribunalul, în raport de această împrejurare, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia .
Reprezentantul recurentei intimate C. L. DE FOND FUNCIAR MERIȘANI învederează instanței că a invocat excepția tardivității introducerii plângerii, în acest sens arătând că la filele 31-32 ( dosar fond) este atașată adresa nr. 250/2007, prin care s-a comunicat petentului HCJ nr. 144/2006, privind respingerea cererii acestuia, adresă primită de petent la data de 31.01.2007. Arată că petentul a formulat plângerea la data de 18.01.2011, conform înregistrării la Judecătoria Pitești, situație față de care în temeiul art. 27 al 8 din HG 890/2005 solicită respingerea cererii ca tardiv formulată. Pe fondul cauzei, arată că la fila 35 ( dosar fond) este depus actul de partaj testamentar din anul 1939 prin care autorul A. A., pentru a preîntâmpina orice înțelegeri între copii cu privire la împărțirea averii lasă toată averea să se stăpânească de copiii săi. Mai arată că la fila 23 este depus procesul verbal de confiscare a averii lui A. A.. Învederează că BAP-ul reprezentă o evidență și nu un act de proprietate. De asemenea, învederează că ceilalți moștenitori au solicitat doar partea de avere care le revenea conform actului de partaj testamentar și nu alte suprafețe așa cum face petentul. Solicită admiterea recursului, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca tardivă și pe fond ca neîntemeiată. În plus, arată că în . de teren, că aproximativ 1000 ha validate la despăgubiri, că pe teritoriul comunei sunt două baraje precum și terenuri ocupate de PETROM.
Av. C. Iunker pentru intimatul petent A. L. O. învederează instanței că în ce privește excepția invocată, instanța de fond s-a pronunțat prin încheierea din 30.01.2012 (fila 74), încheiere ce nu a fost contestată, nefiind formulat recurs împotriva acestei încheieri. Totodată, învederează că recurenta intimată invocă doar motive de netemeinicie a hotărârii primei instanțe, și nu de nelegalitate. Arată că la instanța de fond nu s-au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză. De asemenea, arată că recurenta intimată nu a avut niciodată în administrare pădure și solicită să fie avută în vedere întâmpinarea depusă la dosar. Totodată, arată că în procesul verbal de confiscare a fost cuprinsă întreaga avere. Învederează că BAP-ul este cel de care s-a ținut cont la restituirea proprietăților. Arată că va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Av. I. I. pentru recurentul petent A. L. O. arată că nu s-a comunicat hotărârea direct petentului, că HCJ se referea la alte suprafețe decât cele pentru care s-a cerut reconstituirea. Totodată, solicită să fie înlăturată excepția invocată. Învederează că s-au depus două acte de vânzare cumpărare, unul pentru moșia V. Neguleasca și altul pentru moșia Borlești Hagianof. Arată că legea privind reconstituirea dreptului de proprietate admite înscrieri de la registrul agricol. În plus, arată că nu s-au făcut obiecțiuni la raportul de expertiză. Solicită respingerea recursului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată.
În replică, reprezentantul recurentei intimate arată că încheierea prin care s-a respins excepția tardivității a fost dată cu recurs odată cu fondul.
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față,
Constată că prin acțiunea în materie funciară înregistrată la data de 08.01.2011, petentul A. L. O. - prin procurator R. F., a formulat plângere împotriva Hotărârii nr. 144/30.11.2006, solicitând în contradictoriu cu intimatele C. L. de Fond Funciar Merișani, C. Județeană de fond funciar Argeș, solicitând să se dispună obligarea CLFF Merișani să analizeze cererea de reconstituire înregistrată sub nr. 14/17.08.2005, să fie desființată hotărârea menționată și să se dispună reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 26,5 ha teren arabil și 125 ha pădure, situate în ..
În motivare, petentul a aratat că terenurile a căror reconstituire o solicită au aparținut bunicului patern, A. V., care au fost preluate în baza procesului verbal încheiat la data de 08.03.1949, terenuri ce erau situate în satul Borlești din actuala comună Merișani, jud. Argeș, care nu a fost reconstituit anterior apariției Lg. 247/2005.
Arată petentul că, prin Hotărârea nr. 144/30.11.2006 emisă de CJFF Argeș, a fost respinsă propunerea CLFF Merișani privind înscrierea suprafeței de 227,75 ha în Anexa 37 – Ocolul Silvic Pitești, unde în Tabelul Nominal anexă V, la poziția 1 apărea autorul petentului, care de fapt este străbunicul patern al acestuia, A. A..
Susține petentul că, este îndreptățit să i se reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafețele solicitate ce reprezintă diferențe neatribuite, astfel încât hotărârea CJFF Argeș, este nelegală, pentru că cererea sa de reconstituire formulată în baza Lg. 247/2005, este îndreptățită.
În susținere, petentul a depus o . înscrisuri: Hotărârea nr. 144/30.11.2006, cererea nr. 5836/06.12.2010 înregistrată la Primăria Merișani, adresa nr. 5836/14.12.2010 a Primăriei Comunei Merișani, procură de reprezentare pentru L. P., cerere de reconstituire nr. 14/18.08.2005, formulată de A. L. O., procesul verbal încheiat la data de 08.03.1949 încheiat de Direcția Gospodăriilor Agricole de Stat, acte de stare civilă.
Judecătoria Curtea de Argeș, prin sentința civilă nr. 115/02.02.2011, și-a declinat competența de soluționare a plângerii în favoarea Judecătoriei Pitești, unde s-a format prezentul dosar cu nr._, în care părțile au fost legal citate.
Intimatele C. L. de Fond Funciar Merișani și C. Județeană de fond funciar Argeș, au fost legal citate, dar a formulat întâmpinare numai CLFF Merișani, aflată la filele 15-18 din dosar.
Astfel, a invocat prin întâmpinare excepția de tardivitate a formulării plângerii, iar pe fond respingerea acesteia ca neîntemeiată.
S-a susținut că hotărârea CJFF Argeș cu nr. 144/30.11.2006 și Tabelul Nominal V, prin care a fost respinsă propunerea sa de validare a petentului, a fost primită de către petent la data de 31.01.2007, iar plângerea formulată inițial la Judecătoria Curtea de Argeș a fost înregistrată la data de 08.01.2011, deci după o perioadă de 4 ani.
În ceea ce privește fondul cauzei, s-a arătat că deși s-a formulat cerere de reconstituire de către petentul A. L. O., în termen legal, în temeiul Lg. 247/2005, privind retrocedarea terenului forestier și arabil, el este unul din moștenitorii care au formulat cerere, anterior fiind și alți moștenitori care au beneficiat de reconstituiri ale dreptului de proprietate, pentru că autorul inițial a avut cinci copii, care împreună cu soția supraviețuitoare au beneficiat de un act de partaj testamentar, în anul 1939.
De asemenea, a arătat că petentului, analizându-i-se cererea de reconstituire formulată în temeiul Lg. 247/2005, CLFF Merișani a admis-o, propunând CJFF Argeș, să-l valideze, față de reconstituire anterioare făcute după autorul său, doar pentru 39,25 ha pădure, adoptând în acest sens Hotărârea nr. 1/08.05.2006, dar CJFF Argeș, a respins propunerea sa de validare, prin hotărârea CJFF Argeș nr. 144/30.11.2006, Tabel Nominal V.
În susținerea celor inserate prin întâmpinare, intimata CLFF Merișani, a depus o . înscrisuri aflate la filele 19-61 din dosar.
Instanța, din oficiu, în vederea soluționării cauzei, a solicitat relații de la CLFF Merișani, în sensul de a se înainta copie după cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de reclamant în temeiul Legii 247/2005 și după actele depuse în susținerea acesteia, să se precizeze ce propuneri s-au făcut cu privirea la reconstituirea dreptului de proprietate către C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ.
Ulterior, petentul A. L. O. prin procurator R. F., și-a precizat plângerea inițial formulată, în sensul că este îndreptățit să i se reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafața solicitată în temeiul Lg. 247/2005, respectiv pentru 125 ha pădure și 26,5 ha arabil, prin cererea aflată la fila 64.
În plus, față de plângerea inițială, a arătat că solicită reconstituirea dreptului de proprietate după străbunicul său patern, A. A., care a cumpărat în anul 1907, o suprafață de cultură, izlaz și pădure, situată în .. Argeș, de la vânzătorul G. N., conform actului de vânzare anexat, transcris la Fostul Tribunal al Județului Argeș, conform procesului verbal nr. 2703/03.09.1907, înscris aflat la fila 64-66, eliberat de Arhivele Naționale – Serviciul Județean Argeș.
A reliefat că, este îndreptățit la diferențele solicitate de teren, în baza Lg. 247/2005, terenul fiind individualizat în actul de care se prevalează, având vecinătățile, R- M. Găleșești, A- Plaiul Oi din M. Drăganu, N – fașa de pământ a domnului C. M., S- proprietate domnului S.. M., teren care nu a fost retrocedat celorlalți moștenitori ai autorului inițial, astfel încât susținerile intimatei CLFF Merișani nu sunt întemeiate.
S-a susținut că, suprafața la care este îndreptățit este dovedită atât cu actul de vânzare cumpărare anexat, menționat mai sus, dar și cu actul de partaj testamentar, făcut în anul 1939 de străbunicul A. A., depus la dosar chiar de CLFF, care atestă faptul că este în lotul bunicului său patern, V. A., că acest teren nu a fost retrocedat anterior, astfel încât este îndreptățit să i se reconstituie diferențele menționate mai sus.
Instanța a respins excepția de tardivitate invocată de pârâta CLFF Merișani, cu motivarea din încheierea de ședință din data de 30.01.2012, reținând în esență că, cererile adresate de-a lungul timpului și în primul rând cererea de reconstituire, în temeiul Lg.247/2005, depusă la această comisie, nu a fost comunicată potrivit procedurii prevăzută de lege, în conformitate cu art. 27 alin. 8 din HG 890/2005, petentul reprezentat de procurator domiciliind în altă localitate, respectiv în București, iar hotărârea trebuia comunicată la domiciliului procuratorilor săi respectiv, în ..
Totodată, s-a reținut că petentul, prin modul de comunicare al răspunsurilor la cererile adresate CLFF de-a lungul timpului, nu a primit o comunicare și un răspuns la adresa de domiciliu, astfel încât are dreptul să se adreseze direct instanței, în conformitate cu art. 53 și urm. din Legea nr. 247/2005.
În motivarea respingerii excepției, s-a arătat că dacă s-ar proceda altfel s-ar încălca prevederile art. 6 CEDO, liberul acces la justiție al petentului, care s-a adresat organelor abilitate de lege să-i soluționeze o cerere, ca și cele ulterioare, iar acestea nu au răspuns, în conformitate cu legea, ceea ce încalcă și art. 11,20, 53, 54 din Constituția României .
Mai mult, instanța a avut în vedere, de respingere a excepției de tardivitate și Decizia XX/2005 a Secțiilor Unite a I.C.C. J, care prin analogie, ca și în cazul Legii 10/2001, a statuat că nu se poate vorbi de tardivitate, nici în legea fondului funciar, atâta vreme cât petiționarul a formulat cerere în termen legal, precum și cereri ulterioare de a primi un răspuns, hotărârea CJFF Argeș, nefiindu-i comunicată la locul de domiciliu cu confirmare de primire.
În cauză, au fost admise și administrate proba cu înscrisuri, interogatoriu C.L.F.F. Merișani și C.J.F.F. Argeș, proba cu expertiza tehnică de specialitate cu obiectivele solicitate în scris, reformulate și completate de instanță în baza rolului activ, respectiv:
1. să se identifice terenurile de categorie pădure și arabil, solicitate de petent prin cererea de reconstituire în baza legii 247/2005, respectiv suprafața de 125 ha pădure și 26,50 ha teren arabil, în funcție de actele de proprietate de care se prevalează petentul după autorul A. A.;
2. expertul să stabilească regimul juridic al terenurilor solicitate de data de 01 01 1990, pentru fiecare categoria de folosință în parte, separat pentru pădure, separat pentru terenul arabil, să se stabilească regimul juridic la data actuală a celor două suprafețe de teren, în același sens;
3. să stabilească cu exactitate dacă terenurile solicitate sunt libere și la dispoziția C.L.F.F. Merișani, sau au fost atribuite altor persoane și care sunt acelea;
4. să stabilească dacă la momentul actual terenurile mai pot fi atribuite pe vechile amplasamente sau nu, dacă C.L.F. F Merisani mai are terenuri la dispoziția sa, de aceeași categorie de folosință sau nu;
5. expertul să stabilească dacă, pentru terenurile din actele de proprietate ale autorului A. A. au mai fost reconstituite drepturile de proprietate pentru alți moștenitori ai acestuia( acte depuse de reclamantul A. L. O.). În plus expertul pe baza validărilor anterioare după autorul A. A. să precizeze dacă i se mai cuvine petentului diferențele de teren solicitate, față de validările anterioare apariției legii 247/2005, după ce va verifica și reconstituirile făcute, prin verificarea validărilor existente la nivelul comunei Merișani;
6. expertul să stabilească dacă, terenurile din actele de proprietate, depuse la dosar și provenite de la A. A., sunt situate în .> 7. expertul să stabilească dacă, mai există teren pădure și teren arabil pe teritoriul comunei Merișani liber.
Prin sentința civilă nr._.06.2012 Judecătoria Pitești a admis acțiunea precizată și formulată de petentul A. L. O. - prin procurator R. F.,, a dispus nulitatea parțială a Hotărârii nr. 144/30.11.2006 emisă de pârâta-intimată CJFF Argeș, în ceea ce-l privește pe reclamantul-petent A. L. O., tabelul nominal V, privind cererile de reconstituire respinse, poziția 1.
A constatat că reclamantul-petent A. L. O. este îndreptățit să i se reconstituie dreptul de proprietate în natură, pentru suprafața de 125 ha teren pădure și 26,50 ha teren arabil, situate în . Borlești), județul Argeș, pe vechiul amplasament, identificate în schița anexă 1 la raportul de expertiză întocmit de ing. expert I. D., schiță ce face parte integrantă din dispozitivul prezentei sentințe, sau pe amplasament echivalent, de aceeași întindere, calitate și categorie de folosință, aflate la dispoziția CLFF Merișani.
A obligat pe pârâtele-intimate CLFF Merișani și CJFF Argeș să plătească reclamantului-petent suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Petentul A. L. O. - prin procurator L. P., împuternicit conform procurii autentice nr. 396/18.08.2005 (f. 24), la apariția Lg. 247/2005 a formulat cerere de retrocedare a unor suprafețe de teren de 125 ha. pădure și 26,50 ha, teren arabil, cu nr. 14/17.08.2005 înregistrată la Primăria Merișani (f. 1), în calitate de fiu al autorului A. I., conform precizării ulterioare a cererii inițiale, aflată la fila 13, din care rezultă că bunicul său a fost A. V., fiul străbunicului său, A. A..
Ulterior, petentul a împuternicit cu procură specială autentificată sub nr. 53/12.10.2010, întocmită la BNP D. și Șimonescu D., aflată la fila 5 din dosarul inițial, pe R. F..
Astfel că, cererea a fost formulată, în calitate de strănepot al autorului A. A. P., care a avut moștenitor de asemenea pe bunicul său, A. V., solicitând retrocedarea pe vechile amplasamente, situate în satul Borlești din actuala comună Merișani, jud. Argeș, care nu a fost reconstituit anterior apariției Lg. 247/2005.
Cererea a fost înregistrată inițial, așa cum s-a arătat și mai sus, sub nr. 5836/06.12.2010 (f. 10 dosar inițial), cu rectificarea materială, la intimata C. locală de fond funciar Merișani, în susținerea căreia, petentul a depus o . înscrisuri, aflate la filele 14-16 din dosarul inițial.
Analizând cererea de reconstituire formulată în temeiul Lg. 247/2005, CLFF Merișani a admis-o, propunând CJFF Argeș, să-l valideze, față de reconstituire anterioare făcute după autorul său, doar pentru 39,25 ha pădure, adoptând în acest sens Hotărârea nr. 1/08.05.2006 (f. 27), dar CJFF Argeș, a respins propunerea sa de validare, prin hotărârea CJFF Argeș nr. 144/30.11.2006, Tabel Nominal V (f. 28-31).
Cererea de reconstituire a fost respinsă de către intimata C. județeană de fond funciar Argeș, prin hotărârea Comisiei județene nr. 144/30.11.2006, tabel nominal V, anexa 37, poziția 1, unde cu privire la suprafețele de teren solicitate este trecută suprafața de 39,25 ha, cât a fost propusă de CLFF Merișani, fără niciun fel de motivare, iar la poziția 3, apărând A. P. I., după autor A. P., cu 40 ha, cu motivarea că autorul lui a figurat, conform BAP-ului din 1948, doar cu suprafața de 0,25 ha. pădure, care a fost reconstituită anterior.
Intimata CLFF Merișani a creditat ideea, că, petentul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, dar că el este unul din moștenitorii care au formulat cerere, anterior fiind și alți moștenitori care au beneficiat de reconstituiri ale dreptului de proprietate, pentru că autorul inițial a avut cinci copii, care împreună cu soția supraviețuitoare au beneficiat de un act de partaj testamentar, în anul 1939, că nu mai este îndreptățit să i se atribuie diferențele solicitate.
Potrivit înscrisului intitulat „Act de vânzare” nr. 2254/10.11.1919, a rezultat că, străbunicul petentului A. A. a cumpărat împreună cu G. D., moșia Borlești, învecinată la R – cu proprietatea CASEI ȘCOALELOR, la A – M. DRAGANU, prin PLAIUL OII, iar la MZ – cu proprietatea C. MUȘCELEANU ș.a.m.d.
Conform înscrisurilor depuse la dosar,a rezultat că, suprafețele solicitate de 125 ha pădure și 26,50 ha arabil, fac parte din moșia „V. – Neguleasa”, cumpărată de străbunicul său A. M. A., potrivit actului de vânzare cumpărare din 03.09.1907, fiind tocmai partea pe care acesta și-a rezervat-o în pct. „Hanul” și care i-a fost luată de către stat, potrivit procesului verbal de confiscare a averii încheiat la data de 08.03.1949 de către Direcția Gospodăriilor Agricole de Stat.
Instanța de fond a reținut că potrivit actului de vânzare cumpărare din 03.09.1907 menționat mai sus, rezultă că străbunicul A. M. A., a cumpărat moșia „V. – Neguleasa”, ce era situată în ., teren identificat și de experta cauzei I. D. în Anexa 1 la raportul de expertiză identificat în cauză, fila 91.
Așadar, străbunicul petentului cumpărase în anul 1907 în indiviziune, cu G. D. M. Borlești, rezultând că suprafețele menționate mai sus, reprezintă de fapt ½ ce i-a revenit acestuia. Astfel, din înscrisurile aflate la dosar și în primul rând, conform registrului BAP din 1948 și actul de partaj testamentar din anul 1939.
Așa cum s-a precizat și în raportul de expertiză, care a avut în vedere actele menționate, moșia situată în pct. „V. – Neguleasa”, era compusă din: locuri de cultură, islaz și pădure, moșie care se întindea sub forma unei fâșii, cu vecinătățile: R- M. Găleșești, A- Plaiul Oi din M. Drăganu, N – fașa de pământ a domnului C. M., S- proprietate domnului S.. M..
Suprafața de teren a fost individualizată în schița anexă nr. 1 de experta cauzei, în contur roșu, pe „Planul trupului de pădure Borlești”.
Actul de partaj testamentar din 17.07.1939, atestă că moșia „V. – Neguleasa”, a fost testată conform actului de partaj testamentar din 17.07.1939 de autorul A. M. A., o parte celor doi fii ai săi V. Al. A., bunicul petentului și P. Al. A., iar o parte în pct. „Hanul” din satul Borlești, V., actualmente . E. A. A..
Coroborând aceste înscrisuri și analizând în primul rând actul de vânzare și împărțeală nr. 2254/10.11.1919, depus la dosar de către intimata CLFF Merișani, a rezultat cu certitudine, așa cum s-a arătat mai sus că autorul A. A. împreună cu G. D., au mai cumpărat și întreaga moșie „Borlești – Hagianof”, învecinată la răsărit cu proprietatea „Casei Școalelor”, la apus M. Drăganul prin Plaiul Oi, la Sud proprietatea C. M., porpriettaea comunei Borlești și delimitarea locuitorilor din Borlești, iar la nord cu T. N. și proprietatea statului, fără a se preciza însă categoria terenurilor ce compun această moșie și întinderea acesteia.
Din înscrisul intitulat „Planul trupului de pădure Borlești”, ce aparținea autorului A. A., acest trup de pădure se întindea pe o suprafață de 639 ha și a fost întocmit doar pentru partea de 1/2, ce a revenit autorului din întreaga moșie Borlești – Hagianof, pe care acest împreună cu G. D. a cumpărat-o de la M. și A. Hagianof, potrivit actului de vânzare și împărțeală nr. 2254/1919.
Așadar, întreaga moșie „Borlești – Hagianof”, a fost împărțită ulterior de către autorul A. M. A. celor trei fiice ale sale, P. Pr. D., I. Pr. I., A. St. R., așa cum rezultă din actul de partaj testamentar din 17.07.1939.
Din copiile extras ale BAP-ului din 1948, care au fost atașate la lucrarea expertizei (f. 96-98), anexele 3-5, rezultă că fiecare dintre moștenitorii autorului A. A., fiii și fiice, descendenții legali ai acestuia, sunt înregistrați în acest act de evidență, fiecare cu suprafețele primite, prin partajul testamentar din 1939, fapt exprimat în anexa 3 la raportul de expertiză.
Coroborând toate înscrisurile cu procesul verbal de preluare a averii din 08.03.1949 și conform procesului verbal nr. 4- decizia din 09.04.1945, apare conform planului trupului de pădure Borlești, la sud fosta proprietate C. M., deci și faptul că autorul a deținut o suprafață mult mai mare decât în actele menționate.
Astfel, prin procesul verbal nr. 4- decizia din 09.04.1945, s-a constatat că din proprietatea A. A., a fost expropriată o suprafață de 20,0 ha, că nu a fost lucrată personal, ci a fost arendată, iar prin hotărârea din data de 27.06.1945 a Preturei Plasei Pitești se scoate de sub expropriere pământul în total 18 ha, pe cei trei moștenitori (Pr. D., P. A. V. A.) terenuri învecinate, făcându-se vorbire și de o eventuală cedare a terenului aferent islazului din ., izlaz ce să găsea amplasat între cele două moșii.”
Procesul verbal din 08.03.1949 este un înscris ce atestă că de fapt, a fost confiscată pe lângă suprafața de 125 ha pădure și 26,50 ha arabil, ce făcea parte din aceiași moșie „V. – Neguleasa”, rezervată de către autor în pct. „H.” și alte suprafețe de teren pe care același autor le deținea la acea vreme, găsindu-se trecut în acesta suprafețe de terenuri situate în satul Toplița, Negoieni – V., în Zărnești, terenuri ce nu se regăsesc în actul de partaj testamentar, în intervalul 1939-1949, ceea ce atestă că a mai dobândit în acest timp și alte proprietăți.
Mai mult, procesul verbal de confiscare din anul 1949, de către stat, a cuprins întreaga moșie, care era posedată de către străbunicul A. M. A. împreună cu soția sa, fiind capul familiei.
Instanța a reținut că petentul este îndreptățit să solicite reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferențele de teren pădure și arabil din fosta M. Borlești, din jud. Argeș, făcând dovada continuității dreptului de proprietate, de la data preluării în proprietatea statului, în mod abuziv.
În acest context, toate probele administrate, conduc cert la o situație juridică existentă în prezent, în ceea ce privește, atât terenul cu vegetație forestieră solicitat de către petent, cât și cel arabil. Nu poate fi luată în considerare susținerea Comisiei locale Merișani că petentul a solicitat terenul cu vegetație forestieră de două ori, atât pe raza comunei Merișani, cât și pe raza altor comune, că a fost retrocedat altor moștenitori, pentru că, acesta a solicitat suprafețele ce au aparținut autorului său, preot A. I., fiul bunicului A. V., ce reprezintă cota de ½ din terenurile aflate pe raza acestei comune.
Cu privire la terenul arabil, petentul face de asemenea, dovada dreptului de proprietate, dar la data actuală acesta poate fi reconstituit pe vechiul amplasament în natură, pentru că reprezintă vechiul amplasament, iar intimata CLFF Merișani nu a făcut dovada cu înscrisuri că terenul a fost retrocedat altor persoane.
Expertul cauzei, a concluzionat de altfel, cele reținute de instanță mai sus, specificând că C. locala de fond funciar Merișani, nu mai are la dispoziția sa terenurile solicitate de către petent, mai ales că nu s-au întocmit planuri parcelare riguroase și coerente la nivelul județului, că terenul cu vegetație forestieră se află la Ocolul Silvic Curtea de Argeș, și că de fapt, petentul cunoaște această situație, dar aceasta nu dorește retrocedarea în natură a diferențelor solicitate și vechile amplasamente ce au aparținut străbunicului său.
Experta cauzei a concluzionat, centralizând toate retrocedările anterioare, începând cu Lg. 18/1991 și terminând cu Lg. 247/2005, pentru toți moștenitorii defunctului A. A., că aceștia au primit o suprafață totală de 122 ha 6462 mp, din care 80 ha pădure și o suprafață totală de 42,6462 ha, prin acordarea de despăgubiri pe anexa 39.
De asemenea, aceasta a concluzionat că petentului, care a formulat cerere în baza Lg. 247/2005, având în vedere suprafețele reconstituite, menționate mai sus, moștenitorilor, i se mai cuvine cele două diferențe de teren solicitate de 125 ha teren forestier și 26,50 ha teren arabil, terenuri ce se aflau fosta comună Borlești și V., actualmente . Argeș.
În acest sens, sunt și dispozițiile art. 11 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, așa cum au fost modificate și completate prin Lg. 247/2005, reținându-se că petentul face dovada că autorul său, în anul 1948, deținea în proprietate o suprafață mult mai mare, suprafață care a fost preluată de către stat. Din probele administrate, inclusiv declarațiile autentice ale martorilor depuse la dosar, rezultând o suprafață diferită de suprafețele pentru care s-a reconstituit anterior dreptul de proprietate, chiar dacă ele s-au făcut pe anumite amplasamente sau prin acordarea de despăgubiri.
Mai mult, petentul, în calitate de moștenitor, are dreptul la reconstituire, în baza cererilor formulate, în temeiul Legii 247/2005, pentru că o parte din suprafața de teren a intrat și în gospodăria agricolă colectivă, ceea ce este distinctă de celelalte suprafețe retrocedate.
Instanța nu poate reține susținerile intimatei CLFF Merișani legate de dispozițiile art. 10 alin. 2 și 4 din HG 890/2005, în sensul că nu mai există teren disponibil pe raza localității Merișani din jud. Argeș, pentru că nu au depus nicio probă în acest sens, iar simpla afirmație nu poate fi luată în considerare. De altfel, principiul în materia reconstituirii dreptului de proprietate îl reprezintă restituirea în natură, acordarea unor despăgubiri având un caracter subsidiar și aplicându-se numai în măsura în care nu este posibilă obiectiv reconstituirea dreptului de proprietate în natură.
Conform art. 10 alin. 3 din Regulamentul aprobat prin HG 890/2005, dovada lipsei terenurilor în rezerva comisiei este atestată de membrii CLFF sub propria semnătură, însoțită de avizul CJFF.
Lipsa demersurilor prevăzute în sensul menționat, nu poate justifica o eventuală imposibilitate obiectivă de realizare a ofertei, iar textul menționat la aliniatul 1, stabilește procedura de urmat în ipoteza în care reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament nu mai este posibilă datorită existenței unor titluri de proprietate emise în favoarea altor persoane.
Textul instituie totodată, în sarcina CLFF, obligația imperativă de a oferi celui îndreptățit, un alt amplasament, situat în aceiași localitate sau într-o localitate învecinată, numai în cazul în care petentul nu ar accepta sau nu poate primi în natură, pe alt amplasament, se pot acorda despăgubiri, dar este cert că obligația imperativă a CLFF, este aceea de a oferi petentului teren în natură pe vechiul amplasament sau pe amplasament echivalent.
Instanța a reținut că, petentul are calitatea de persoană îndreptățită, al cărui autor a fost deposedat de terenurile ce i-au aparținut, în temeiul art. 53 din Legea nr. 247/2005, va admite plângerea formulată de către petent, și va dispune anularea hotărârii atacate, ca fiind nelegală, pentru că, petentul a făcut dovada dreptului său de proprietate, a calității de moștenitor, a faptului că din fosta moșie ce a aparținut autorilor pe raza satului Borlești, .-a fost retrocedată.
De asemenea, a ținut cont de regimul juridic actual al terenurilor solicitate de către petent, instanța, va dispune reconstituirea dreptului de proprietate, în natură cu privire la terenul cu vegetație forestieră, pe vechiul amplasament, potrivit art. 24 din Lg. 247/2005 așa cum se va reda în dispozitivul prezentei sentințe, dar și pentru suprafața de teren arabil sau pe amplasament echivalent, aflat la dispoziția sa, obligând C. locala de fond funciar Merișani să întocmească documentația necesară și să o înainteze Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș, potrivit art. 27 din H.G. 890/2005.
Dacă s-ar proceda altfel, s-ar aduce o încălcare a art. 6 și art. 1 din Protocolul nr. 1 din CEDO, pentru a nu se încălca protecția drepturilor de care beneficiază petentul, de reconstituirea dreptului de proprietate la care este îndreptățit, pentru a nu suporta alte restrângeri în limitele legii, pentru rațiuni nelegitime.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs intimata C. LOCALA DE FOND FUNCIAR MERISANI, care susține:
1) Sentința este nelegală ( art.304 pct.9 C.pr.civilă) deoarece prima instanță a respins greșit excepția de tardivitate a introducerii plângerii împotriva HCJ nr.144/30.11.2006;
Această hotărâre a comisiei județene a fost comunicată intimatului petent cu adresa nr. 250/18.01.2007 și a fost primită de către intimatul petent la data de 31.01.2007.
Plângerea împotriva hotărârii comisiei județene a fost formulată la data de 18.01.2011, după o perioadă de 4 ani de la comunicare, cu încălcarea dispozițiilor art.27 alin.8 din HG nr. 890/2005.
2) Pe fondul cauzei plângerea este neîntemeiată, deoarece expertul a reținut eronat că se cuvin petentului suprafețele de 125 ha pădure și 26,50 ha teren arabil.
Intimatul petent nu a solicitat să-i fie reconstituit dreptul de proprietate de la străbunicul său A. A., întrucât în cererea de reconstituire sunt menționați doar bunicul, tatăl și unchiul intimatului petent.
Instanța trebuia să aibă în vedere actul de partaj testamentar din anul 1938 prin care autorul A. A. a lăsat toată averea sa, copiilor.
Terenul din actul de partaj testamentar este același cu terenul din procesul verbal de confiscare a averii încheiat la data de 08.03.1949.
C. locală de Fond Funciar și-a respectat obligația legală față de petent și de ceilalți moștenitori ai autorului A. A., prin faptul că le-a reconstituit întreaga suprafață la care erau îndreptățiți.
Amplasamentele identificate de expert nu mai sunt libere .
În recurs intimatul petent a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepției de tardivitate, întrucât a formulat plângere împotriva HCJ în termenul legal, arătând că pe fond cererea sa este întemeiată, întrucât terenurile solicitate spre reconstituire au aparținut autorilor săi.
Examinând actele dosarului și sentința recurată, tribunalul va reține că, în raport de art.137 Cod pr.civilă, se impune examinarea cu prioritate a excepției de tardivitate a formulării plângerii, întrucât de soluția dată acestei excepții depinde examinarea sau nu în fond a cauzei.
Intimatul petent A. L. O. a solicitat Comisiei Locale de Fond Funciar Merișani, prin cererea înregistrată sub nr. 14/17.08.2005 reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 125 ha - pădure și 26, 50 ha – teren arabil (f.13- dosar primă instanță, înainte de declinare).
În cuprinsul cererii intimatul – petent a precizat că terenul a aparținut bunicului său A. V..
Totodată intimatul petent a precizat că pentru orice alte lămuriri cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate, reprezentanții comisiei locale trebuie să se adreseze domnului L. P., desemnat mandatar.
Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost soluționată inițial de către C. L. de Fond Funciar și ulterior, de către C. Județeană Argeș de Fond Funciar, prin hotărârea nr.144/ 30.11.2006 (f.6-9, dosar înainte de declinare).
Hotărârea C. Județene Argeș de Fond Funciar nr.144/30.11.2006 a fost comunicată intimatului petent la data de 31.01.2007, dovada în acest sens existând la dosar ( f.31,32).
Trebuie precizat că din cuprinsul dovezii de comunicare a HCJ nr.144/30.11.2006 rezultă că această comunicare s-a făcut chiar intimatului petent care a semnat de primire.
Potrivit art. 27 alin.8 din HG nr.890/2005 de la data comunicării sub semnătură, persoanele nemulțumite pot face plângere împotriva hotărârii comisiei județene la judecătorie în termen de 30 de zile.
Tribunalul reține că de la data comunicării HCJ nr. 144/30.11.2006 respectiv de la data de 31.01.2007 și până la data înregistrării plângerii, respectiv 18.01.2011, au trecut mai mult de 30 de zile, situație în care plângerea este tardiv formulată.
Aprecierea ca tardivă a plângerii face inutilă cercetarea în fond a cauzei, respectiv a criticilor redate în cuprinsul motivului 2 de recurs.
Pentru considerentele expuse, în baza art.312 rap.la art.304 pct.9 C.pr.civilă, recursul va fi admis și sentința va fi modificată în tot, în sensul că se va respinge plângerea a tardiv formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta C. L. DE FOND FUNCIAR MERIȘANI împotriva sentinței civile nr. 5833/11.06.2012, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimați fiind reclamantul A. L. O. și pârâta C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ.
Modifică sentința în tot în sensul că respinge plângerea ca tardivă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 14.03.2013.
pt.Președinte, R. T. aflat în C.M.semnează Președinte instanță, | Judecător, A. M. P. | Judecător, C. D. |
Grefier, M. L. |
Red. C.D
Dact. NE/4 ex
21.03.2013
Jud.fond.C.I.E.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1858/2013. Tribunalul ARGEŞ | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 714/2013. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
