Legea 10/2001. Sentința nr. 318/2013. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 318/2013 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 16-09-2013 în dosarul nr. 6494/109/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 318/2013
Ședința publică de la 16 Septembrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE C. B.,judecător
Grefier O. - M. Ș.
S-a luat spre examinare pentru soluționare în primă instanță, acțiunea civilă formulată de reclamantul A. M., în contradictoriu cu pârâții P. M. P. - T. P. și P. M. P., având ca obiect legea 10/2001.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 12 septembrie 2013 și s-au consemnat în încheierea din acea dată, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi și când, în aceeași componență, deliberând, a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Constată că la data de 09.05.2012 reclamantul A. M. a chemat în judecată pe pârâții Primatul M. P., Primăria M. Pitești,solicitând să fie obligați aceștia să emită o dispoziție referitor la imobilul construcție în suprafață de 89,10 mp ,să fie obligați să îi restituie în natură acest imobil sau în caz contrar să îl despăgubească la valoarea de circulație a acestuia.
În motivare, s-a arătat, în esență, că autorul său ,A. N. a formulat în termen notificare cf.legii 10/2001 pentru a i se retroceda imobilul compus din teren de 430 mp și construcție de 89,10 mp,situat în P.,.) ,nr.1, dobândit prin înscrisul transcris la 21.06.1943 la Grefa Tribunalului Argeș și care i-a fost preluat de stat prin decretul de expropriere 222/1980, poziția 87, că după cca 10 ani de la depunerea acesteia i s-a răspuns că i se restituie în natură doar 15 mp de teren,iar în ceea ce privește construcția nu i s-a comunicat administrarea niciunei măsuri,deși a făcut numeroase demersuri în acest sens la Primăria P..
S-a mai susținut că, în măsura în care nu mai este posibilă restituirea în natură a construcției, solicită despăgubiri bănești și că ,deși Legea 10/2001 nu mai prevede posibilitatea acordării unor astfel de măsuri reparatorii, prevederile legii sunt contrare art. 20 alin.2 din Constituție, jurisprudenței CEDO exemplificată prin Cauza D. c.României, M. c.României .S-a arătat,în lumina jurisprudenței invocate, că sistemul de compensare prevăzut de Legea 247/2005 de modificare a Legii 10/2001 nu permite persoanelor private de proprietate să obțină despăgubiri care să reflecte valoarea de circulație a bunurilor de care au fost lipsite după o procedură și un calendar previzibile ,că privarea sa de posesia bunului combinată cu absența totală a indemnizării a constituit o sarcină disproporționată și excesivă ,incompatibilă cu dreptul la respectarea bunurilor sale ,garantat de art. 1 la protocolul nr.1 adițional la CEDO.Prejudiciul nu a fost reparat de cca 7 ani ,iar acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale nu îi poate oferi o reparație corespunzătoare a pagubei suferite întrucât Fondul Proprietatea nu este funcțional ,acțiunile înscrise în titlurile nominale nu se pot vinde oficial, iar pe piața neagră se pot valorifica la un maxim de 20% din valoarea lor reală .
În drept ,reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe disp.art. 26 din Legea 10/2001,art. 1 din Protocolul nr.1 adițional la CEDO, art. 6 din CEDO .
În cauză au fost administrate proba cu înscrisuri și cu relații de la Primăria M. P. și de la Prefectura județului Argeș, cărora li s-a solicitat să depună toate notificările formulate de către reclamant.
Analizând probatoriul cauzei tribunalul reține următoarele:
Reclamantul este fiul autorului A. N., astfel cum rezultă din cuprinsul certificatelor de moștenitor 75/2009 și 8/2006.Acesta din urmă este moștenitorul lui M. E., care a dobândit prin actul de donație transcris sub nr.1787/1943 imobilul situat în P.,.) ,nr.1, compus din teren de 430 mp și construcție de 89,10 mp.A. N. a fost expropriat cu imobilul de mai sus prin decretul 222/1980, poziția 87.
Prin dispozițiile Legii nr.10/2001, invocată de reclamant în scopul valorificării pretenției de retrocedare a imobilului ce face obiectul litigiului, s-a reglementat regimul juridic a unor imobile preluate de stat în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 — 22 decembrie 1989, inclusiv a celor preluate de stat prin naționalizare, în baza Decretului nr. 92/1950.
Potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, (devenit art. 22 după republicare), persoanele pretins îndreptățite să obțină măsuri reparatorii în cadrul acestui act normativ aveau obligația de a formula în termenul de 6 luni, prevăzut de acest normativ, calculat de la data intrării în vigoare a legii, 14 februarie 2001, o notificare prin care învestea entitatea deținătoare cu analiza pretențiilor pe care înțelegea să le formuleze cu privire la un anumit imobil.Termenul a fost prelungit prin O.U.G. nr.109/2001 și O.U.G. nr.145/2001 până la data de 14 februarie 2002.
Din cuprinsul notificărilor depuse la dosar de pârâti, al actelor depuse de reclamant rezultă că nici autorul A. N. și nici reclamantul nu au solicitat,în termenul prevăzut de legea 10/2001 retrocedarea imobilului construcție, ci doar a terenului de 430 mp. Nerespectarea de către persoanele îndreptățite a termenului de notificare, potrivit art. 21 alin. (5) din lege, atrage pierderea dreptului persoanei îndreptățite de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent pentru astfel de bunuri. Fiind un termen de decădere, regimul său juridic este cel prevăzut de dispozițiile art. 103 Cod procedură civilă, dispoziții prin care se reglementează condițiile în care persoana care a pierdut un termen impus pentru efectuarea unui act de procedură poate cere repunerea în termen, adică condițiile în care o persoană poate cere și obține efectuarea actului procedural după expirarea termenului legal.Reclamantul nu a solicitat repunerea în termen cf.art. 103 Cod pr. civilă, prin urmare, cf.art.21 alin.5 din Legea 10/2001 acesta a pierdut dreptul de a solicita în justiție,pe această cale procesuală aleasă, măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent pentru astfel de bunuri.
Pentru aceste motive,în baza textelor legale invocate tribunalul va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul A. M.,domiciliat în P., ..D33,.,jud.Argeș în contradictoriu cu pârâții P. M. P. - T. P. și P. M. P.,cu sediul în P., ..
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.09.2013.
Președinte, C. B. | ||
Grefier, O. - M. Ș. |
Red.C.B/03.10.2013
Dact.CEC/ 4 ex.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1653/2013. Tribunalul ARGEŞ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 39/2013. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
