Partaj judiciar. Decizia nr. 50/2013. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 50/2013 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 27-03-2013 în dosarul nr. 1145/214/2008*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILA Nr. 50/2013
Ședința publică de la 27 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. V.
Judecător G. D. N.
Grefier G. G.
S-au luat în examinare pentru soluționare apelurile formulate de pârâții N. S., N. E., N. I., N. E. și N. Ș., împotriva încheierii din data de 27.09.2010 și a sentinței civile nr.3956 din data de 21.04.2011 pronunțate de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimată-reclamantă fiind R. Ș., având ca obiect
„partaj judiciar”.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra apelurilor au avut loc în ședința publică din data de 20 Martie 2013 susținerile părților fiind consemnate în cuprinsul încheierii de ședință din aceea dată și care fac parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL
Constată că, prin sentința civilă nr. 3956/2011, Judecătoria Pitești, a admis în parte acțiunea completată și precizată formulată de reclamanta R. Ș. în contradictoriu cu pârâții N. Stelică, N. E., N. I., N. E. și N. Ș., prin care, reclamanta, a solicitat ieșirea din indiviziune asupra bunurilor rămase de pe urma defunctului I. S. astfel cum au fost enumerate în acțiunea inițială și cererile completatoare, evacuarea pârâtului din locuința situată în localitatea Mozăceni și reintegrarea reclamantei în acel imobil, cu cheltuieli de judecată.
Pe cale de consecință, a dispus ieșire din indiviziune și a atribuit părților bunurile în varianta de lotizare stabilită de instanță, în sensul că: Lotul nr. 1 a fost atribuit reclamatei iar Lotul nr. 2 a fost atribuit pârâtului N. Stelică, cu obligarea la plata sultei corespunzătoare, potrivit dispozițiilor art. 742 Cod civilă.
S-a făcut în cauză și aplicabilitatea dispozițiilor art. 274 și art. 276 Cod pr. civilă, iar pârâtul N. Stelică a fost obligat să plătească reclamantei suma de 1.100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, proporțional cu cota reținută și față de împrejurarea că, din totalul cheltuielilor ocazionate de soluționarea acțiunii, aceasta a achitat doar suma de 3.200 lei, reprezentând onorariu de expert.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că, prin încheierea interlocutorie din data de 27.09.2010, a fost admisă în parte, în principiu acțiunea, s-a constatat deschisă succesiunea autorului I. S. - decedat la 20.04.2007 și vocația succesorală la moștenirea defunctului a următorilor moștenitori: I. E., în calitate de soț supraviețuitor, cu cotă de ½ și R. Ș., colateral privilegiat, grad II, cu cotă de ½; întrucât, la data de 31.03.2008 a decedat I. E., cota de 1/2 ce îi revine din succesiunea defunctului I. S. a fost preluată prin retransmitere de către descendentul de gradul I al acesteia, respectiv de pârâtul N. Stelică.
A mai reținut că, prin aceeași încheiere, s-a stabilit componența masei succesorale existentă la decesul autorului I. S., respectiv: cota de ½ din apartamentul situat în Pitești, ..12, ., . proprietate din următoarele suprafețe de teren situate pe raza comunei Mozăceni, județul Argeș: 4.594 mp teren curți construcții și arabil intravilan T27, parcele 2475-2478, cu vecinătățile N-uliță, E- Dâmbrovnic, S- V. A., V- V. D.Z.D.; 1.800 mp teren arabil, situat în extravilan, T 40, p 496, cu vecinătățile: N-I. F., Edrum zootehnie, V- drum țarină, S-V. A.; 5.000 mp teren pădure, extravilan, T24, cu vecinătățile: N- P. S., E-drum, S-I. E., V-R. Ș.; 4.000 mp teren arabil extravilan, T6, p 200/34, cu vecinătățile: N- M. C., S- V. D.Z.G., E- canal, V-Dâmbrovnic; 20.000 mp teren arabil extravilan, P267, T206, cu vecinătățile: N- I. I., S- I. F., E-V-drum; 27.600 mp teren arabil extravilan, T31,P406, cu vecinătățile: N-S-drum, E- G. I., V-I. G., o casă de locuit din lați cu pământ, cu două camere, acoperită cu tablă, o magazie din scândură, acoperită cu carton și un fânar din cărămidă, construcții situate pe terenul de 4.594 mp teren curți construcții și arabil intravilan T27, parcele 2475-2478.
A constatat că, prin încheierea din data de 27.09.2010, în ce privește vocația succesorală de pârâților N. E., N. I., N. E. și N. Ș. la succesiunea autorului I. S., deși N. D. – decedat la data de 12.11.1986 - are calitatea de descendent de gradul I al defunctei I. E., iar descendenții de gradul I ai acestuia, N. I., N. E. și N. Ș., pot veni la moștenire prin reprezentare – soția supraviețuitoare N. E., neputând veni la moștenire decât în nume propriu – pentru a opera reprezentarea succesorală este necesar să accepte moștenirea, în condițiile art. 668 Cod civil; în speță însă, pârâții nu au făcut dovada acceptării exprese a moștenirii autoarei I. E., printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată, iar din probele administrate, respectiv declarațiile martorilor audiați, nu a rezultat acceptarea tacită a acesteia, în sensul că, aceștia, au ca efectuat acte sau fapte pe care nu le pot săvârși decât în calitate de erede și din care să rezulte neîndoielnic intenția de acceptare – art. 689 Cod civil, în termenul imperativ de 6 luni de la data decesului, așa încât, aceștia au devenit străini de moștenire.
A mai constatat că, pentru identificarea, evaluarea și lotizarea bunurilor succesorale au fost efectuate două rapoarte de expertiză specialitatea agronomie și construcții, propunerile de lotizare respectând principiile din materia partajului judiciar, fiecărei părți revenindu-i în lot bunuri de aceeași natură, cantitate și calitate.
A concluzionat, în raport de dispozițiile art. 728 Cod civil, că cererea astfel cum a fost completată și precizată este întemeiată în parte, astfel că, a admis-o ca atare și a dispus ieșirea din indiviziune a părților asupra bunurilor succesorale rămase la decesul autorului I. S., decedat la 20.04.2007, potrivit variantei pe care a stabilit-o în conformitate cu prevederile art. 6735 alin.2 Cod pr.civilă.
Împotriva sentinței civile nr. 3956/2011 și împotriva încheierii din data de 27.09.2010, pârâtul N. Stealian a formulat apel iar pârâții N. E., N. I., N. E. și N. Ș. au formulat recurs, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie, calea de atac fiind calificată de tribunal, la termenul de judecată din data de 11.11.2011, ca fiind recurs.
În dezvoltarea motivelor de recurs, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă, pârâții N. E., N. I., N. E. și N. Ș. au criticat hotărârea pentru nelegalitate, sub aspectul greșitelor rețineri privind vocația succesorală la moștenirea defunctei I. E..
S-a mai arătat că, pentru recurenți, operează instituția reprezentării, conform art. 654-658 din vechiul Cod civil, care presupune îndeplinirea a trei condiții, două în persoana celui reprezentat și una în persoana reprezentantului, astfel că, nu există dispoziții legale care să oblige la acceptarea succesiunii așa cum a reținut instanța de fond, deoarece, reprezentare operează de drept, fără nicio manifestare de voință.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul N. Stelică a arătat următoarele:
- componența masei partajabile este greșită, iar în masa de împărțit rămasă de pe autorului trebuia reținută cota de ½ din fânarul de cărămidă, cotă ce a fost reținută și în cazul apartamentului ce a aparținut autorului, acest din urmă bun nefiind reținut integral la masa partajabilă.
- evaluările bunurilor reținute la masa de partaj sunt făcute arbitrar de experții cauzei și nu au suport științific.
- au fost încălcate dispozițiile art. 741 cod civil și art. 6739Cod pr.civilă, impunându-se mai multe variante de lotizare, iar pârâtul să primească și el, tot în lot, o parte din gospodăria situată în . comod partajabil în opinia sa, precum și o parte din terenurile de la țară.
Prin decizia nr. 332/06.02.2012, Tribunalul Argeș, a respins ca nefondate, recursurile formulate de pârâți.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâtul N. S. criticând-o pentru aceea că, în mod greșit, a fost soluționată calea de atac a recursului împotriva sentinței civile pronunțate în dosarul nr._, deși, această hotărâre, era susceptibilă de a fi atacată cu apel, întrucât, bunurile care compun masa succesorală au valoare mai mare de 100.000 lei.
Prin decizia civilă nr. 2281/2012 Curtea de Apel Pitești, a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza prezentei instanțe, pentru judecarea apelului în complet legal constituit.
S-a constatat că, valoarea bunurilor cuprinse în masa succesorală rămasă de pe urma autorului a cărui avere s-a solicitat a fi partajată depășește valoarea de 100.000 lei, așa cum rezultă din rapoartele de expertiză efectuate în cauză, iar în conformitate cu prevederile art. 2821 Cod pr.civilă, nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în prima instanță în cererile introduse pe cale principală privind litigiile al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei.
S-a mai constatat că, în această situație, s-a avut în vedere importanța patrimonială a bunului asupra căruia poartă litigiul, criteriul avut în vedere în vedere de legiuitor regăsindu-se și în pricina de față, deoarece, bunurile care fac parte din masa succesorală au valoare mai mare de 100.000 lei, astfel încât, soluția dată de tribunal era una susceptibilă de a fi atacată cu calea de atac a apelului, nu cu cea a recursului.
S-a concluzionat că, tribunalul a ignorat dispozițiile și principiile mai sus enunțate și a soluționat calea de atac, care era apelul, ci nu recursul, în compunerea prevăzută pentru recurs de art. 54 alin.2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, iar potrivit acestui text de lege, apelurile se judecă în complet format din doi judecători, iar recursurile, în complet format din trei judecători, cu excepția cazurilor când legea prevede altfel.
Soluționarea cauzei, de către o instanță alcătuită cu un număr de judecători mai mare sau mai mic decât cel prevăzut de lege, constituie motiv de nulitate a hotărârii, ce se poate înlătura numai prin măsura casării, în conformitate cu prevederile art. 304 pct. 1 coroborat cu art. 312 alin.3 Cod pr.civilă.
În rejudecare, prin cererea înregistrată sub nr. 5094/06.02.2013 (f. 4 ), pârâtul N. S. a completat motivele de apel.
Examinând sentința și încheierea atacate prin prisma criticilor aduse și prin prisma probatoriului administrat în fond se constată următoarele:
Prioritar, se va observa că motivele de apel formulate de pârâtul N. S. și înregistrate la dosar la data de 06.02.2013, sunt tardive.
Astfel, potrivit art. 284 alin.1 Cod pr.civilă, termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel, iar în conformitate cu prevederile art. 284 alin.3 Cod pr.civilă, dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel
Pe de altă parte, potrivit art. 287 alin.1 și alin.2 Cod pr.civilă, apelul poate fi motivat fie prin cererea de apel, fie separat până la prima zi de înfățișare.
Cum motivele de apel înregistrate la data de 06.02.2013 au fost formulate de pârât, cu mult după formularea cererii de apel, înregistrată la data de 24.05.2011, chiar dacă, astfel cum rezultă și din dosarul instanței de fond (f. 222), acestuia, nu i-a fost comunicată sentința apelată și, totodată, observând că, acestea, au fost depuse la dosar cu mult după prima zi de înfățișare, dat fiind și stadiul procesual al dosarului, în raport de dispozițiile legale mai sus menționate, urmează ca tribunalul că constate că aceste motive de apel sunt tardive și să nu le mai analizeze în raport de prevederile art. 292 alin.2 și art. 295 alin.1 Cod pr.civilă.
Apelul formulat de pârâții N. E., N. Ș., N. I. și N. E. este nefondat.
Astfel, pârâții N. I., N. E. și N. Ș. sunt descendenți de gradul I ai autorului N. D., decedat la data de 12.11.1986, iar N. E. are calitatea de soție supraviețuitoare a acestui autor.
N. D. a fost fiul autoarei I. E. decedată la data de 31.03.2008, prin urmare, și acesta a avut calitatea de descendent de gradul I al autoarei, ca de altfel și pârâtul N. Stelică, iar la rândul său, autoarea I. E. a fost soția supraviețuitoare a autorului primar I. S. - decedat la data de 20.04.2007 - după care se dezbate partajul de față.
În mod corect prima instanță a reținut că, doar pârâtul N. S. are calitatea de succesor al autoarei I. E., ca fiu al acesteia, pentru că, ceilalți pârâți, N. I., N. E. și N. Ș., venind la succesiune prin reprezentarea tatălui, în condițiile art. 668 Cod civil, ar fi trebuit să fi acceptat moștenirea autoarei.
Deși, prin motivele de apel, acești pârâți, au susținut că nu este necesară acceptarea succesiunii pentru că, reprezentarea operează de drept, critica este nefondată.
Astfel, potrivit Codului civil, subiecți ai dreptului de opțiune succesorală sunt toate persoanele care au vocație la moștenire, indiferent care este temeiul acestei chemări la moștenire – testamentară sau legală – sau dacă vocația la moștenire este universală, cu titlu universal sau particular.
Când mai multe persoane vin la moștenire prin reprezentare, întrucât, reprezentanții moștenesc personal, fiecare are dreptul să se pronunțe asupra acceptării sau renunțării la moștenire, ceea ce, acești pârâți, nu au făcut.
Rezultă că, în mod corect, prima instanță nu a reținut calitatea de moștenitori a pârâților N. I., N. E. și N. Ș., concluzionând, în raport de prevederile art. 668 și 689 Cod civil, că atâta timp cât, nu și-au exprimat în mod neîndoielnic intenția de acceptare în termenul imperativ de 6 luni de la data decesului autorului I. S., aceștia au devenit străini de moștenire.
Pe de altă parte, pârâta N. E., având calitatea de soție supraviețuitoare a lui N. D. nu poate veni la moștenire decât numai în nume propriu, căci în privința sa, indiscutabil, instituția reprezentării nu poate să opereze.
De altfel, acestea au fost și considerentele pentru care, inițial, prin decizia nr. 332/2012, Tribunalul Argeș a respins ca nefondat recursul formulat de acești pârâți, și chiar dacă, ulterior, prin decizia civilă nr. 2281/2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, cauza a fost trimisă pentru rejudecarea apelului, recursul formulat de pârâtul N. S. nu poate profita și celorlalți pârâți cu interese contrare, în raport de care, decizia civilă nr. 332/2012 pronunțată de Tribunalul Argeș, a intrat în puterea de lucru judecat.
Apelul formulat de pârâtul N. S. este fondat în limitele următoarelor considerente:
Sunt fondate susținerile privind componența masei partajabile rămasă de pe urma autorului I. S..
Astfel, potrivit mențiunilor certificatului de moștenitor nr. 233/18.09.2007 (f. 67 – dosar fond) eliberat la data decesului defunctului I. S., între celelalte bunuri reținute la masa partajabilă prin încheierea interlocutorie din data de 18.10.2010, este trecută cota de ½ dintr-un fânar de cărămidă cu două camere, situat pe terenul curți construcții în suprafață de 4.954 mp., construit cu soția supraviețuitoare I. E..
Se menționează expres că, restul de ½ din fânar, aparține soției supraviețuitoare.
Tot potrivit certificatului de moștenitor nr. 233/2007, moștenitorii defunctului I. S. sunt I. E., în calitate de soție supraviețuitoare și reclamanta R. Ș., cu câte o cotă de ½ parte fiecare din masa succesorală.
Or, se cunoaște, în conformitate cu prevederile art. 83 alin.4 din Legea nr. 36/1995, în vigoare la data eliberării lui, certificatul de moștenitor nr. 233/2007 face dovada deplină în ce privește calitatea de moștenitor și cota sau bunurile ce revin fiecărui moștenitor.
Cum puterea doveditoare a certificatului de moștenitor are ca temei, în primul rând, acordul moștenitorilor și, drept urmare, mențiunile pe care le cuprinde fac dovada deplină împotriva lor, atâta timp cât nu s-a invocat un viciu de consimțământ sau alt motiv de anulare, rezultă că, în speță, reclamanta nu mai putea pretinde ca la masa de partaj fânarul din cărămidă să fie reținut în integralitate, fiind deci fondate criticile formulate în acest sens de pârât.
Prin urmare, acest imobil va fi reținut la masa partajabilă în cota menționată în certificatul de moștenitor nr. 233/2007, respectiv în cota de 1/2, urmând ca, în mod corespunzător, și valoarea sultei pe care reclamanta trebuie să o plătească pârâtului N. Stelică să crească cu valoarea de 16.500 lei, ce excede cotei ce îi revine din acest fânar, a cărui valoare a fost stabilită prin expertiza tehnică efectuată în cauză la suma de 22.000 lei, și sumei corespunzătoare de 5.500 lei, rezultând astfel o sultă de 20.099 lei ( 16.500+3.599 lei).
Celelalte critici sunt însă nefondate.
Astfel, deși prin încheierea din data de 27.02._, tribunalul a pus în vedere pârâtului N. S. să precizeze în concret și punctual care dintre bunurile reținute la masa partajabilă au fost subevaluate sau supraevaluate și să depună la dosar înscrisuri, respectiv contracte de vânzare cumpărare și anunțuri publicitare din care să rezulte, la data efectuării expertizelor tehnice de identificare și evaluare dispuse de instanța de fond, valoarea de circulație a unor imobile asemănătoare și situate într-o zonă apropriată imobilelor construcții și terenuri reținute la masa partajabilă, pârâtul nu s-a conformat acestor dispoziții ale instanței.
În aceste condiții și, în lipsa oricărei alte dovezi contrare, în cauză administrarea unor alte expertize tehnice în apel pentru identificarea și evaluarea bunurilor reținute la masa de partaj nu este utilă soluționării apelului, și, prin urmare, nu se poate imputa instanței de fond că nu a încuviințat obiecțiunile formulate de pârât la rapoartele de expertiză efectuate în cauză, cu atât mai mult cu cât, în cuprinsul rapoartelor de expertiză, așa cum se poate observa, experții cauzei au precizat cu claritate modul în care au procedat la identificarea valorii de circulație a imobilelor, și aceasta, în funcție de elementele particulare menite să le distingă de altele.
Pe de altă parte, toate susținerile în acest sens din apel ale pârâtului, nu sunt fundamentate pe normele juridice în materie și nu au fost justificate de un raționament de fapt pertinent.
Nici ultima critică formulată, în legătură cu modalitatea de atribuire în natură a gospodăriei situate în . și a terenurilor situate pe raza aceleiași localități, nu poate fi primită.
Astfel, prima instanță a respectat dispozițiile art. 741 Cod civil și art. 6739 Cod pr.civilă.
Pe de o parte, atribuind reclamantei gospodăria și majoritatea terenurilor reținute la masa partajabilă, prima instanță a considerat că aceasta este mai îndreptățită, luând în considerare un element de apreciere în favoarea și anume că, anterior decesului autorului comun, reclamanta a deținut posesia bunurilor situate în localitate Mozăceni, s-a ocupat de cultivarea terenurilor și de întreținerea imobilelor construcții, iar în această modalitate, obligarea sa la plata unei sulte nu afectează starea financiară a părților și asigură atribuirea unor bunuri de aceeași calitate.
Aceste criterii sunt reale și pot fi luate în considerare, cu atât mai mult cu cât, în speță, ele au fost confirmate de probatoriile martorilor audiați în cauză.
Pe de altă parte, în aprecierea sa instanța va trebui să țină seama de împrejurările de fapt, de natura bunului și posibilitatea de a fi valorificat în cât mai bune condiții din punct de vedere economic, iar din probele administrate în cauză, nu rezultă că există posibilitatea împărțirii acestor bunuri, ci dimpotrivă, același probatoriu confirmă faptul că imobilele situate în . singură gospodărie compusă din casă și anexe, având o funcționalitate proprie, mai mult, pârâtul are o gospodări proprie în localitatea de domiciliu, respectiv în ., județul Dâmbovița și i-a fost atribuită și cota de ½ din apartamentul cu numărul 3 situat în Pitești, .. 12, ., județul Argeș, astfel încât, în cauză, nu s-a identificat de tribunal, niciun criteriu obiectiv, în raport de care, să se concluzioneze cu privire la partajarea în natură a acestei gospodării între cei doi moștenitori acceptanți.
De aceea, față de cele mai sus arătate, în temeiul art. 296 Cod pr.civilă, urmează să fie respins ca nefondat recursul formulat de pârâții N. E., N. I., N. Ș. și N. E..
În raport de aceleași considerente, în baza acelorași dispoziții legale, va fi admis apelul formulat de pârâtul N. S. și schimbate în parte, încheierea din data de 27.09.2010 și sentința, astfel cum se va preciza în dispozitivul prezentei decizii.
Vor fi reținute în rest încheierea și sentința.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată ca tardive motivele de apel înregistrate la dosar la data de 06.02.2013.
Respinge ca nefondat apelul formulat de pârâții N. E., N. S., N. E., N. I., domiciliați în com-M. ., domiciliată în împotriva încheierii din data de 27.09.2010 și a sentinței civile nr.3956 din data de 21.04.2011 pronunțate de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimată-reclamantă fiind R. Ș., domiciliată în Pitești ..C6 . jud.Argeș, iar apelant - pârât N. S., domiciliat în com.Răscăieți .
Admite apelul formulat de pârâtul N. S. împotriva încheierii din data de 27.09.2010 și a sentinței civile nr.3956 din data de 21.04.2011 pronunțate de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimată-reclamantă fiind R. Ș. iar intimați pârâți N. E., N. I., N. Ș. și N. E..
Schimbă în parte încheierea din 27.09.2010 în sensul că imobilul fânar din cărămidă, va fi reținut la masa de partaj a autorului I. S., în cotă de 1/2.
Menține în rest încheierea.
Schimbă în parte sentința în sensul că: obligă LOTUL 1, reclmantă R. Ș. să plătească LOTULUI NR 2 pârât N. Strelian, sultă în sumă de 20.099 lei; LOTUL NR.2 pârât N. S. primește de la LOTUL NR.1, reclamantă R. Ș., sultă în sumă de 20.099 lei.
Menține în rest sentința.
Obligă pe reclamantă să plătească pârâtului N. S. suma de 756 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi. 27 Martie 2013.
Președinte, E. V. | Judecător, G. D. N. | |
Grefier, G. G. |
red.E.V.
dact.C.E.C./10 exp.
27.04.2013.
jud.fond A.V.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 186/2013. Tribunalul ARGEŞ | Anulare act. Decizia nr. 2512/2013. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
