Partaj judiciar. Hotărâre din 11-04-2013, Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 11-04-2013 în dosarul nr. 125/280/2008
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 996/2013
Ședința publică de la 11 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. D. B.
Judecător A. D.
Judecător C. B.
Grefier R. N.
S-au luat în examinare, pentru solutionare, recursul declarat de reclamantii P. L. L. și G. I. L. împotriva sentinței civile nr 8473/17.10.2012 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr_, recursul declarat de pârâta M. E. M. împotriva încheierii de admitere în principiu și împotriva sentinței civile nr 8473/17.10.2012 ambele pronunțate de Judecătoria P. în dosarul nr_, recursul declarat de pârâta G. A. împotriva sentinței civile nr 8473/17.10.2012 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr_, având ca obiect partaj judiciar .
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părtile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, dezbaterile asupra recursurilor au avut loc la data de 28.03.2012 si sunt consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
INSTANȚA
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 04.01.2008, reclamanții P. L. L. și G. I. L. au chemat în judecată pe pârâții M. E. M. și G. A., pentru ca prin hotărârea ce se va da să se dispună partajul succesoral privind terenul intravilan de 765 mp situat în Pitești, .. 112, cu vecinătățile: N și V - Complexul Comercial Jhon, E- proprietatea lui J. M., S- restul proprietății moștenitorilor autorului G. G., decedat în anul 1986, cu cheltuieli de judecată.
În susținerea acțiunii s-a arătat că prin sentința civilă nr. 3137/24.05.1989 pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul nr. 3017/1989 s-a dispus partajul succesoral între părți privind bunurile lăsate de G. G., respectiv casa și alte suprafețe de teren.
Suprafața de 765 mp face parte din totalul suprafeței de 6.632 mp deținută de autorul comun pentru care s-a eliberat procesul verbal de punere în posesie nr. 3754/09.12.1996, teren ce este identificat și de către expertul cadastral P. M..
Anexat cererii s-au depus înscrisuri aflate la filele 3-8 din dosar.
Pârâta G. A. a depus la data de 11.02.2008 întâmpinare și cerere reconvențională, solicitând a se dispune ieșirea din indiviziune pe lângă suprafața de 765 mp și cu privire la suprafața de 5.949 mp prevăzută în titlul de proprietate nr._/05.12.1995 și a se dispune ca în loturile ce le revin celorlalți coindivizari să fie inclusă suprafața de teren pe care aceștia au înstrăinat-o la 20.07.1997, consolidând actul juridic încheiat între ei.
Anexat acesteia a depus înscrisurile aflate la filele 19-25 dosar.
Pârâta M. E. M. a depus întâmpinare la termenul din 13.02.2008, prin care a solicitat în esență respingerea acțiunii ca nefondată, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, s-a arătat că terenul ce se solicită a fi împărțit nu este în indiviziune ci este proprietatea exclusivă a acesteia.
Prin întâmpinarea depusă pârâta a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a acesteia, excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, excepția autorității de lucru judecat și excepția lipsei de interes.
Anexat întâmpinării a depus un set de înscrisuri aflate la filele 34-44.
La termenul din 04.05.2011, reclamanta P. L. L. a arătat că renunță la acțiunea principală.
Pârâta-reclamantă G. A. și-a precizat cererea reconvențională la termenul din 21.09.2011 arătând că solicită continuarea procesului, iar prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună sistarea stării de indiviziune cu privire la terenul în suprafață de 5.149 mp situat în satul G., Mun. Pitești, jud. Argeș, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma bunicului său, defunctul G. G., la moștenirea căruia vine prin tatăl său G. P. T., care este trecut în titlul de proprietate nr._, sistarea stării de indiviziune să se facă prin atribuirea terenului în natură către P. L. L., G. I. L. și M. E. M., cu obligarea acestuia la plata unei sulte ce va fi stabilită în baza unei expertize tehnice.
În susținerea precizării, s-a arătat că pentru moștenitorii lui G. G. a fost emis titlul de proprietate_/05.12.1995, iar din eroare nu a fost trecut și tatăl acesteia, însă eroarea a fost remediată prin sentința civilă nr. 6897/13.09.2001 a Judecătoriei Pitești.
La data de 20.01.1997, P. L. L., G. I. L. și M. E. M. au înstrăinat suprafața de 4.000 mp fără acordul pârâtei-reclamante G. A..
În cauză, s-a administrat proba cu înscrisuri, interogatoriu și expertiză tehnică de specialitate, iar în urma analizării acestor probe prin încheierea interlocutorie pronunțată la termenul din 9.11.2011 în baza disp. art. 673 ind.5 Cod proced. civ.a a fost respinsă excepția netimbrării și admisă în parte excepția autorității de lucru judecat.
S-a constatat deschisa succesiunea defunctului G. G., decedat la 3.07.1987 și faptul că de pe urma defunctului G. G. au rămas ca moștenitori G. I., M. E.-M., P. L.-L. și G. A. în calitate de moștenitoare a lui G. P. T., fiul defunctului în prezent decedat, toți cu o cotă de 1/4 din moștenire.
S-a reținut că masa partajabila rămasă de pe urma autorului se compune din terenul in suprafața de 1685 m.p, înscris în titlul de proprietate nr._/05.12.1995 și identificată în raportul de expertiză întocmit de expert D. I. și anexele acestuia aflate la filele 154-161.
În cauză s-a emis adresa către expertul C. G. pentru a stabili valoare de circulație a suprafața de 1685 m.p care a depus raportul de expertiză aflat la filele 285-320 și completat ulterior.
Conform completării depuse de expert valoarea suprafeței reținute la masa de partaj este de 1.130.225 lei ,echivalentul a 254.435 euro
Prin sentința civilă nr. 8473/17.10.2012 ambele pronunțate de Judecătoria P., a fost respinsă cererea principală formulată de reclamanții P. L. L., domiciliată în P., .. 112, jud. Argeș, G. I. L., domiciliat în București, ., ., sector 1 în contradictoriu cu pârâții M. E. M., domiciliată în P., .. C3, ., jud. Argeș și G. A., domiciliată în București, .. 2, ., ., sector 2.
A fost admisă in parte cererea reconvențională formulată de pârâta G. A..
S-a dispus ieșirea părților din indiviziune pentru terenul in suprafața de 1685 m.p, înscris în titlul de proprietate nr._/05.12.1995 și identificată în raportul de expertiză întocmit de expert D. I. și anexele acestuia aflate la filele 154-161.
S-a atribuit moștenitorilor G. I., M. E. M., P. L. L. terenul in suprafața de 1685 m.p și plătește moștenitoarei G. A. în valoare de 282.556 lei.
S-a atribuit moștenitoarei G. A. sultă în valoare de 282.556 lei pe care o primește de la moștenitorii G. I., M. E. M., P. L. L..
S-au compensat cheltuielile de judecată în totalitate.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că potrivit disp.art.728 cod civil „Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Un coerede poate oricând cere împărțeala succesiunii, chiar când ar exista convenții sau prohibiții contrarii” iar conform dispozițiilor art. 741 din același act normativ
„La formarea și compunerea părților, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare.”
Față de cele mai sus expuse a fost respinsă cererea principală formulată de reclamanții P. L. L. și G. I. L..
S-a admis in parte cererea reconvențională formulată de pârâta G. A..
S-a dispus ieșirea părților din indiviziune pentru terenul in suprafața de 1685 m.p, înscris în titlul de proprietate nr._/05.12.1995 și identificată în raportul de expertiză întocmit de expert D. I. și anexele acestuia aflate la filele 154-161.
S-a atribuit moștenitorilor G. I., M. E. M., P. L. L. terenul in suprafața de 1685 m.p și care plătesc moștenitoarei G. A. sultă în valoare de 282.556 lei.
S-a atribuit moștenitoarei G. A. sultă în valoare de 282.556 lei pe care o primește de la moștenitorii G. I., M. E. M., P. L. L..
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții pârâți G. I. L., P. L. L. și pârâta M. E. M..
Reclamanții au criticat sentința pentru următoarele motive:
1.Greșit instanța de fond a respins acțiunea principală în condițiile în care reclamanta P. L. L. în nume propriu și în calitate de mandatară a reclamantului G. I. a renunțat la judecată la data de 15.06.2011, iar instanța a luat act prin acea încheiere de poziția procesuală a acestor părți.
2. Instanța a dat mai mult decât s-a cerut întrucât prin cererea reconvențională G. A. a solicitat doar lotizarea terenului de 1685 mp în natură, iar nu evaluarea acestuia. La momentul introducerii acțiunii ,în succesiunea autorului comun nu mai exista nici un teren pentru că toate imobilele au fost partajate anterior prin sentința civilă nr.3173/1999 a Judecătoriei Pitești, iar terenurile dobândite în suprafață de 4000 mp după efectuarea partajului prin reconstituire conform legilor de fond funciar au fost vândute de trei dintre moștenitori prin contractul nr.135/1997.
Abia după vânzare, prin hotărâre judecătorească s-a stabilit calitatea de moștenitor și pentru tatăl pârâtei reclamante G. A., astfel că vânzătorii au fost de bună credință la încheierea acestui act . Până în prezent, G. A. nu a solicitat anularea contractului de vânzare cumpărare nr.135/2007. Mai mult, vânzătorii au oferit pârâtei o sumă de bani corespunzătoare cotei sale de ¼ prin ofertă reală urmată de consemnațiune.
Au mai susținut recurenții că acțiunea pârâtei reclamante este și lipsită de interes având în vedere că indiviziunea a fost sistată prin sentința civilă nr.3173/1989. S-au invocat excepția lipsei calității procesuale active a acesteia în formularea cererii reconvenționale și excepția de netimbrare a acesteia.
3. În subsidiar, s-a solicitat casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru efectuarea unei expertize tehnice de evaluare a terenului în suprafață de 1685 mp având în vedere toate criteriile legale întrucât instanța de fond a respins obiecțiunile pe care le-au făcut la raportul de expertiză efectuat la fond, terenul fiind supraevaluat, nedepunând toate diligențele pentru a afla adevărul în cauză. Astfel instanța de fond a dat dovadă de lipsă de rol activ încălcând disp.art.129 cod pr.civilă.
4. Instanța de fond nu a stabilit loturile pentru fiecare moștenitor și nici sulta cuvenită a fi achitată de către fiecare din moștenitorii care au vândut, aceștia fiind obligați incorect la plata sultei în solidar, motiv care atrage casarea cu trimitere spre rejudecare în vederea efectuării unui raport de expertiză care să stabilească loturi pentru fiecare moștenitor și sultele cuvenite.
Recurenta G. A. a criticat încheierea de admitere în principiu din 09.11.2011 și sentința civilă nr.8473/2012 pentru următoarele motive:
1. Instanța de fond a acordat ceea ce nu s-a cerut (art.304 pct.6 Cod pr.civilă), întrucât niciuna din părți nu a solicitat deschiderea succesiunii autorului G. G.,obiectul acțiunii -la judecata căreia s-a renunțat- dar și al cererii reconvenționale constituindu-l ieșirea din indiviziune asupra terenului de 5949 mp situat în cart.G., Mun.Pitești, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma bunicului, la moștenirea căruia vine prin reprezentarea tatălui său G. P. T..
O dezbatere succesorală nu mai era posibilă în raport de faptul că părțile ieșiseră deja din indiviziune și partajaseră terenurile bunicului său și de modificarea certificatului de moștenitor nr.127/1987.
S-a mai arătat de recurentă că a solicitat ca bunul pe care ceilalți trei moștenitori ai autorului G. G. l-au vândut fără consimțământul său să intre la masa de partaj și să fie atribuit vânzătorilor.Dacă instanța a constatat deschisă succesiunea autorului comun trebuia să stabilească drept masă succesorală pe cea existentă la momentul decesului.
S-a mai solicitat, în concluzie, admiterea recursului și admiterea cererii reconvenționale.
Pârâta M. E. a criticat încheierea de admitere în principiu pentru următoarele motive:
Greșit instanța de fond a reținut că suprafața de 1685 mp a fost identificată prin raportul de expertiză tehnică D. I. cu schițele de la f.155-16 pentru că acesta a determinat doar suprafața de 3480 mp ce a făcut obiectul sentinței civile nr.3173/1989, suprafața de 784 mp ce reprezintă curtea autorului și suprafața de 5949 mp prevăzută în titlul de proprietate. Din aceste suprafețe doar 765 mp solicitată a fost împărțită prin acțiunea principală, teren care este proprietatea sa exclusivă, dobândită printr-un act de schimb nr.9477/1994.
Reținerea suprafeței de 1685 mp este doar deducția instanței.
Greșit instanța de fond a reținut că terenul în suprafață de 1685 mp a fost înstrăinat cu contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr.135/1997, deși din schița de plan aflată la f.161 anexă la raportul de expertiză D. I. rezultă contrariul.
Greșit instanța de fond a dispus împărțirea unei suprafețe de teren care în mod fizic nu se mai afla în posesia niciunuia dintre moștenitori ,ci a unei terțe persoane, încălcând astfel principiul autorității de lucru judecat.
Din probele administrate în cauză rezultă că în afara suprafeței de 765 mp și 784 mp ,precum și a terenului ocupat efectiv de construcții, întreaga suprafață de teren ce a aparținut autorului comun se afla în posesia cumpărătorului B. I.. Din raportul de expertiză tehnică D. I. a rezultat că B. I. ocupă și suprafețe ce nu au făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare, precum și faptul că în suprafața de 4000 mp înstrăinată sunt înglobate numai terenurile- sau parte din acestea- dobândite de moștenitorii direcți ai autorului comun prin partajul realizat în anul 1989. Prin urmare, dispunând împărțirea unor terenuri ce au făcut deja obiectul partajului anterior, instanța a încălcat autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr.3173/1989.
Împotriva sentinței civile nr.8473/2012 recurenta -pârâtă a formulat următoarele critici:
1.Cererea reconvențională era inadmisibilă pentru că prin admiterea acesteia instanța a admis în fapt, partajarea suprafeței de teren rămase în indiviziune forțată, dar fără să dispună anularea acestei indiviziuni sau eventual, pierderea unui drept indiviz de către pârâta reclamantă în favoarea căreia a fost obligată la o sultă fabuloasă.
2. Deși a luat act că reclamanta P. L. L. a renunțat la judecata acțiunii principale,instanța a respins această acțiune, încălcând disp. art.246 Cod pr.civilă.
3. Greșit terenul de 1685 mp a fost evaluat în raport de valoarea sa la momentul partajului realizat în 1989, instanța de fond respingând eronat obiecțiunile formulate la raportul de expertiză efectuat de ing.C. G., în sensul că acesta a pretins că a prețuit terenul în raport de normele din 2007 care, în condițiile crizei economice ulterioare, nu își mai găsesc aplicabilitatea în prezent.
În faza de recurs s-a administrat proba cu înscrisuri.
Asupra recursului declarat de G. I. L.:
La termenul din data de 15.06.2011, instanța de fond a luat act de renunțarea reclamanților la judecată,menționând expres că rămâne investită doar cu cererea reconvențională.
Prin încheierea de admitere în principiu instanța de fond a admis în principiu cererea reconvențională, a constatat deschisă succesiunea autorului G. G. și a stabilit calitatea de moștenitori ai acestuia, cotele ce le reveneau și masa succesorală.
Prin sentință însă, instanța de fond s-a pronunțat asupra acțiunii principale, respingând-o,deși anterior luase act în baza art.246 Cod pr.civilă de renunțarea la judecata acesteia.În acest mod a fost încălcat principiul disponibilității părților în procesul civil. Prin urmare, prima critică a recurentului este fondată.
Prin cererea reconvențională formulată la data de 11.02.2008 G. A. a solicitat să fie introduse la masa de partaj, pe lângă suprafața de 765 mp și suprafața de 5949 mp cu mențiunea ca suprafața înstrăinată prin contractul de vânzare cumpărare din 20.07.1997 să fie atribuită în natură vânzătorilor,cu obligarea acestora la plata unei sulte . S-a arătat că suprafața de 5949 mp face obiectul titlului de proprietate nr._/1995 care a fost modificat prin sentința civilă nr.6897/2001 a Judecătoriei Pitești în sensul includerii în titlu și a autorului recurentei pârâte și că ceilalți moștenitori, până la pronunțarea acestei hotărâri au înstrăinat o parte din teren.
Astfel cum a rezultat din înscrisurile depuse la dosar și din concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză,din terenul de 5949 mp ce face obiectul cererii reconvenționale-3480 mp au fost împărțiți prin sentința de partaj nr.3173/1989, diferența de 1685 mp a fost vândută prin contractul de vânzare cumpărare nr.135/1997, iar 784 mp reprezintă curtea asupra căreia părțile se află în indiviziune forțată. Prin urmare, suprafața de 3480 mp nu mai poate fi împărțită, operând cu privire la partajarea acesteia excepția autorității de lucru judecat, suprafața de 1685 mp nu se mai afla în masa succesorală, fiind înstrăinată,iar 784 mp nu pot fi împărțiți ,având în vedere destinația lor.
În consecință, cererea reconvențională trebuia respinsă,nemaiexistând nici un bun în succesiunea autorului.
Pe de altă parte, s-a reținut de către instanța de fond că prin vânzarea suprafeței de 1685 mp, cei trei moștenitori M. E., P. L. L. și G. I. au vândut lucrul altuia, de aceea a dispus introducerea la masa de împărțit a suprafeței de 1685 mp și a atribuit –o în lotul vânzătorilor . La momentul vânzării nu era confirmată calitatea de coindivizar a lui G. P.,titlul de proprietate fiind emis numai pentru cei trei vânzători, abia după 6 ani de la vânzare, în 2001, s-a dispus modificarea acestuia prin includerea lui G. P. în calitate de moștenitor al autorului G. G. alături de cei trei coindivizari. Oricum,terenul nu se mai află în masa succesorală a autorului astfel că părțile nu mai aveau ce împărți .Este real că în adeverința de reconstituire a dreptului de proprietate ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate figura validat și G. P. însă recurenta G. A. are la îndemână o altă cale procesuală prin care să-și înlăture vătămarea produsă de celelalte părți prin vânzarea și a părții sale .
În ceea ce privește excepția lipsei de interes a recurentei pârâte G. A., tribunalul apreciază că este neîntemeiată pentru că prin sentința civilă nr.3173/1989 a fost partajată doar o parte din terenurile proprietatea autorului comun. De asemenea, nici excepția lipsei calității procesuale active nu era întemeiată având în vedere că G. A. e moștenitoarea autorului G. G..
În ceea ce privește excepția netimbrării cererii reconvenționale, se observă că la dosarul instanței de fond s-a depus taxa de timbru de 19 lei și timbru judiciar de 3 lei astfel că nu se impune anularea cererii reconvenționale.
Având în vedere că cererea reconvențională se impunea a fi respinsă tribunalul nu va mai analiza criticile privind evaluarea terenului de 1685 mp și lotizarea .
Pentru considerentele expuse recursul formulat de reclamantul G. I. L. este fondat.
Asupra recursului declarat de recurenta G. A.:
Corect instanța de fond a constatat deschisă succesiunea autorului G. G..
Recurenta G. A. a solicitat prin cererea reconvențională ieșirea din indiviziune asupra terenului de 5949 mp care a provenit de la autorul comun G. G..
Efectul cererii de ieșire din indiviziune îl constituie tocmai deschiderea succesiunii, astfel că instanța de fond ,admițând cererea reconvențională a constatat corect deschisă succesiunea și a stabilit moștenitorii și masa succesorală,pronunțându-se în limitele investirii sale.De altfel, recurenta pârâtă nu a dovedit existența vreunei vătămări pentru că instanța de fond ,în cauza prezentă, nu a reținut o altă dată a deschiderii succesiunii autorului, nici alți moștenitori față de sentința de partaj din 1989. Instanța de fond a ținut seama de această hotărâre, apreciind că în raport de aceasta există autoritate de lucru judecat parțială.
Prin urmare, nu se poate reține, din acest punct de vedere, că instanța s-a pronunțat asupra altceva decât s-a cerut, nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.6 Cod pr.civilă.
Cu privire la cea de-a doua critică privind componența masei succesorale tribunalul apreciază că este nefondată.
Este real că masa succesorală se apreciază ca fiind cea existentă la momentul decesului însă, astfel cum s-a arătat și în analiza criticilor recurentei P. L. L., din cei 5949 mp solicitati a fi impărțiți, 3480 mp au făcut obiectul partajului soluționat prin sentința civilă nr.3173/1989, 784 mp reprezintă curtea asupra căreia părțile se află în indiviziune forțată, iar restul a fost vândut. Prin urmare nu se putea partaja suprafața de 5949 mp și nici cea de reținută de instanța de fond ,de 1685 mp,care nici nu a fost identificată de expert. Restul criticilor pârâtei sunt lipsite de interes, întrucât instanța de fond a reținut că ceilalți moștenitori au vândut și cota recurentei, iar prin reținerea și a suprafețelor de 3480 mp + 784 mp curte în masa succesorală se încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinței 3137/1989.
Prin urmare, recursul pârâtei reclamante este nefondat.
Asupra recursului declarat de pârâta M. E.:
Critica privind identificarea terenului de 1685 mp este fondată pentru că din analiza raportului de expertiză se constată că expertul, într-adevăr, nu l-a identificat fizic, nefiind redat în schița anexă la raportul de expertiză tehnică însă tribunalul apreciază că aceasta nu trebuia să facă obiectul ieșirii din indiviziune pentru motivele arătate în analiza criticilor formulate de reclamanta P. L. L.. Din acest punct de vedere nu se mai impune nici analizarea criticii privind evaluarea terenului de 1685 mp .
Instanța nu a dispus împărțirea curții (suprafața în indiviziune forțată) pentru a se putea aprecia că era inadmisibilă acțiunea, expertul cauzei identificând exact cei 784 mp pe schița raportului de expertiză tehnică. Nu se poate aprecia doar în baza precizării făcută de pârâta reclamantă că 1949 mp reprezintă teren în indiviziune forțată pentru că o astfel de susținere nu se coroborează cu concluziile raportului de expertiză tehnică D. I., nici cu schița efectuată în dosarul soluționat prin sentința civilă nr.1373/1989 și nici cu dispozițiile acestei din urmă hotărâri.Prin urmare,instanța de fond nu a încălcat autoritatea de lucru judecat a hotărârii de mai sus.
Astfel cum s-a arătat și în analiza criticii recursului reclamanților, instanța de fond a încălcat disp.art.246 Cod pr.civilă, respingând acțiunea ,deși prin încheierea de admitere în principiu s-a pronunțat doar asupra cererii reconvenționale, iar la termenul din 15.06.2011 a luat act de renunțare, specificând că rămâne învestită doar cu soluționarea cererii reconvenționale,această critică fiind fondată,iar recursul pârâtei este fondat.
Pentru toate aceste motive, în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă, tribunalul va admite recursurile declarate de recurenta reclamantă P. L. L. și G. L. și de pârâta M. E. și va respinge ca nefondat recursul declarat de G. A..
Tribunalul va modifica sentința în sensul că în baza art.246 Cod pr.civilă va lua act de renunțarea la judecata acțiunii principale și va respinge cererea reconvențională.
Văzând și disp.art.274 cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de reclamantii G. I. L., P. L. L. și de pârâta M. E. M., împotriva încheierii de admitere în principiu și împotriva sentinței civile nr. 8473/17.10.2012 ambele pronunțate de Judecătoria P. în dosarul nr._, recursul declarat de pârâta G. A. împotriva sentinței civile nr 8473/17.10.2012 pronunțată de Judecătoria P. în dosarul nr_
Modifică sentința în sensul că ia act de renunțarea la judecata acțiunii principale și respinge cererea reconvențională.
Obligă pe recurenta G. A. la cheltuieli de judecată în cuantum de 1529 lei către reclamantii-recurenti și în cuantum de 830 lei către recurenta-pârâtă M. E..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.04.2013 la Tribunalul Argeș-Sectia Civilă.
Președinte, M. D. B. | Judecător, A. D. | Judecător, C. B. |
Grefier, R. N. |
red.C.B./10.06.2013
dact.C.E.C./4 exp.
jud.fond D.D.A.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 2578/2013. Tribunalul ARGEŞ | Acţiune în constatare. Decizia nr. 999/2013. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
