Pretenţii. Decizia nr. 581/2013. Tribunalul ARGEŞ
Comentarii |
|
Decizia nr. 581/2013 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 28-02-2013 în dosarul nr. 6012/280/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 581/2013
Ședința publică de la 28 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. D.
Judecător C. B.
Judecător M. D. B.
Grefier R. N.
S-a luat în examinare, pentru solutionare, recursul declarat de reclamanta . VIENNA INSURANCE GROUP SA împotriva sentinței civile nr 7291/05.09.2012 pronunțată de Judecătoria P., intimat fiind pârâtul B. F., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părtile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, la dosar se află depusă dovada achitării taxei de timbru.
Tribunalul, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra recursului.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față, deliberând constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 04.04.2012 sub nr._ reclamanta . VIENNA INSURANCE GROUP SA în contradictoriu cu pârâtul B. F. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună obligarea acestuia la plata sumei de 9.779 lei reprezentând despăgubire, dobânda aferentă despăgubirii sus menționată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că în data de 18.01.2009, pârâtul a condus pe drumurile publice vehiculul înmatriculat sub nr._ și întrucât nu a respectat prevederile OUG 195/2002 a determinat producerea unui accident rutier în care a fost avariat vehiculul înmatriculat sub nr._ proprietatea păgubitului P. N. D..
S-a mai arătat că, acest fapt a fost constatat că IPJ Argeș – Serviciul Poliției Rutiere, în cauză întocmindu-se și dosar de cercetare penală pentru art. 184 Cp.
Întrucât autovehiculul păgubitului P. N. D. a fost asigurat facultativ pentru avarii CASCO la societatea reclamantă, aceasta a plătit despăgubirea legal cuvenită din asigurare pentru daunele suferite de autovehiculul respectiv în urma producerii evenimentului.
Deși pârâtul a fost convocat la conciliere, acesta nu s-a prezentat și nu a achitat debitele solicitate.
În drept, au fost invocate disp. art. 22 din Legea nr. 135/1995, art. 1349, 1381, 1385 C.civ.
Anexat acțiunii a depus un set de înscrisuri, filele 9-26.
Pârâtul, deși legal citat cu mențiunea prezentării la interogatoriu, nu s-a prezentat la instanță și nu a depus întâmpinare.
La termenul din 05.09.2012, instanța a invocat din oficiu excepția prescripției, excepție față de care, a mentionat că se va pronunța cu prioritate .
Prin sentinta civilă nr. 7291/05.09.2012 Judecătoria P. a admis exceptia prescriptiei dreptului la actiune si a respins actiunea reclamantei retinând în motivare că la data de 18.01.2009, pe raza ., autoturismul înmatriculat sub nr._, condus de către pârâtul B. F., a derapat și a intrat în coliziune cu auto_, ce era parcat.
Conform adresei emise de IPJ Argeș –SPR către reclamantă (f. 16), vinovat de producerea accidentului este B. D. F., pe numele căruia s-a întocmit totodată și un dosar de cercetare penală, acesta fiind cercetat pentru săv. infr. prev. de art. 184 Cp.
Autoturismul cu nr. de înmatriculare_, avea contract de asigurare facultativă CASCO . nr._, iar reparația acestui autovehicul s-a făcut în baza acestui contract, valoarea reparațiilor a fost în cuantum de 9.779 lei (f. 18 verso).
Această sumă a fost achitată de către reclamata din prezenta cauză la data de 02.02.2009 (f.18 verso).
Potrivit art. 3 din Decretul 167/1958 R termenul prescripției este de 3 ani, iar conform art. 8 prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită, începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască, atât paguba cât și pe cel care răspunde de ea.
Pentru acțiunea în regres, termenul pentru recuperarea sumelor plătite persoanei asigurate, de la autorul accidentului, curge tot de la data la care se cunoaște sau se poate cunoaște, persoana vinovată și paguba.
In speță, numele persoanei vinovate a fost cunoscut în data de 21.01.2009 când Inspectoratului Județean de Poliție Argeș a comunicat numele persoanei vinovate de producerea accidentului (f. 24) dar valoarea prejudiciului a fost cunoscutã în data de 2.02.2012 când s-a admis cererea de despăgubire autoturismului cu nr. de înmatriculare_ .
Cum cererea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 04.04.2012, instanta de fond a constatat că reclamanta nu s-a încadrat în termenul de prescripție de trei ani, aplicabil în spețã.
Împotriva sentintei civile sus mentionate a declarat recurs reclamanta . Vienna Insurance Group SA criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie în sensul motivului prev. de art. 304 pct.9 C. pr. civ.
A arătat recurenta că instanta de fond a întemeiat hotărârea pe prevederile art. 3 din Decretul nr. 167/1958 ce guvernează raporturile juridice dintre părti si a admis exceptia prescriptiei dreptului material la actiune apreciind că termenul de prescriptie a început să curgă de la data plătii de către societatea recurentă a despăgubirilor păgubitului respectiv 02.02.2009 data când s-a admis cererea de despăgubire. Cu toate acestea societatea recurentă a cunoscut întinderea pagubei dar nu a cunoscut persoana vinovată de producerea acesteia întrucât pe numele pârâtului a fost întocmit dosar penal la care nu se cunoaste solutia pronuntată.
S-a arătat că societatea de asigurare a fost de bună credintă si a emis adresa către P. de pe lângă Judecătoria P. prin care a solicitat să i se comunice modul în care s-a solutionat dosarul de cercetare penală, adresă la care nu a primit nici un răspuns, iar termenul de prescriptie curge de la data la care ar fi cunoscut rezultatul cercetării penale. Instanta de fond a retinut că dreptul de regres al recurentei împotriva pârâtului în termenul general de prescriptie de 3 ani care curge de la nasterea dreptului la actiune care ar coincide cu 02.02.2009. Au fost încălcate prevederile art. 70 (1) din Decretul nr. 167/1958 privind prescriptia extinctivă care stipulează că prescriptia începe să curgă de la data când se naste dreptul la actiune si nu dreptul la despăgubire.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentintei si admiterea actiunii în principal iar în subsidiar casarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instantă de fond.
Verificând actele si lucrările dosarului precum si sentinta civilă recurată prin prisma criticilor formulate de recurentă tribunalul constată că recursul este nefondat.
Astfel, din înscrisurile depuse la dosar în fata instantei de fond rezultă cu claritate că la data de 18.01.2009, pe raza ., autoturismul înmatriculat sub nr._, condus de către pârâtul B. F., a derapat și a intrat în coliziune cu auto_, ce era parcat, vinovat de producerea accidentului fiind intimatul pârât B. D. F., pe numele căruia s-a întocmit totodată și un dosar de cercetare penală, acesta fiind cercetat pentru săv. infr. prev. de art. 184 Cp. Asa cum rezultă din adresa emisă de IPJ Argeș –SPR către reclamantă aflată laf. 16 a dosarului de fond.
Prin criticile aduse în recurs sentintei recurenta reclamantă învederează tribunalului că a cunoscut întinderea pagubei însă nu a cunoscut si persoana care se face vinovată de producerea acestuia ,numai că, sub acest aspect se retine că la fila 11 a dosarului de fond recurenta a depus notificarea nr. 8714/05.08.2009 prin care propunea pârâtului B. I. plata despăgubirilor acordate de societatea de asigurare pentru avariile produse din vina acestuia la auto înmatriculat sub nr. Ag. 77 P., asa încât sustinerea recurentei că nu a cunoscut persoana vinovată de producerea evenimentului din data de 18.01.2009.
De altfel, asa cum a retinut si instanta de fond numele persoanei vinovate a fost cunoscut de reclamanta recurentă la data de 21.01.2009 când Inspectoratului Județean de Poliție Argeș a comunicat acesteia numele persoanei vinovate de producerea accidentului, or, în raport de înscrisurile doveditoare depuse la dosar si văzând si prevederile art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă – potrivit cu care termenul prescripției este de 3 ani, iar în raporturile dintre organizațiile socialiste, de 18 luni. Prin derogare de la dispozițiile alineatului precedent, în raporturile ce izvorăsc din asigurare, termenul de prescripție este de 2 ani, în afara acelor raporturi ce izvorăsc din asigurările de persoane în care obligațiile devin exigibile prin ajungerea la termen sau prin amortizare; cu privire la primele de asigurare datorate în temeiul asigurărilor prin efectul legii, sînt aplicabile dispozițiile art. 22, de asemenea, văzând si prevederile art. 8 din acelasi act normativ – potrivit cu care prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită, începe să curgă de la data cînd păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască, atît paguba cît și pe cel care răspunde de ea, tribunalul constată că în mod corect instanta de fond a retinut că cererea reclamantei a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 04.04.2012, peste termenul de prescriptie prevăzut de textul de lege sus invocat si astfel corect a apreciat asupra exceptiei prescriptiei dreptului material la actiune.
De aceea tribunalul, în raport de considerentele arătate si temeiurile legale sus invocate, vâzând si prevederile art. 304 pct.9 si 312 C. pr. civ. apreciind că sentinta civilă recurată este temeinică si legală o va mentine cu consecinta respingerii recursului formulat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de . Vienna Insurance Group SA împotriva sentintei civile nr. 7291/05.09.2012 pronuntată de Judecătoria P. în dosarul civil nr._ intimat pârât fiind B. F..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 28 Februarie 2013 la Tribunalul Arges – Sectia Civilă.
Președinte, A. D. | Judecător, C. B. | Judecător, M. D. B. |
Grefier, R. N. |
Red AD
Dact DT/2 ex/15.03.2013
← Pretenţii. Decizia nr. 2543/2013. Tribunalul ARGEŞ | Sechestru judiciar. Decizia nr. 2331/2013. Tribunalul ARGEŞ → |
---|