Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1022/2013. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1022/2013 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 17-04-2013 în dosarul nr. 716/280/2008*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILA Nr. 1022/2013
Ședința publică de la 17 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. V.
Judecător G. D. N.
Judecător V. T.
Grefier G. G.
S-a luat în examinare pentru soluționare recursul formulate de reclamanții B. V., A. I.- decedat, prin moștenitorii A. M. C. și A. Zamfirica, recurent A. T. I. și pârâții A. N. și A. G. M., împotriva sentinței civile nr.7734/ 20.09.2012 a Judecătoriei Pitești intimat-pârât fiind M. N., având ca obiect „revendicare imobiliară”.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurenta-reclamantă personal și avocat C. D. V. pentru intimatul-pârât M. N., lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-au depus la dosar: la data de 09.04.2013 cerere de amânare a judecării cauzei pentru imposibilitate de prezentare formulată de avocat C. G., apărător ales al recurenților-reclamanți, însoțită de acte în dovedirea cererii si concluzii scrise, la data de 10.04.2013 împuternicire avocațială din partea avocatului C. G., la data de 11.04.2013 cerere de însușire a recursului formulat de A. I.-decedat la data de 25.03.2011 și de judecare a cauzei în lipsă, formulată de A. M. C., însoțită de certificat de deces . nr._ privind pe defunctul A. I. și certificat de naștere A. M. C., la data de 11.04.2013, cerere de însușire a recursului formulat de A. I.-decedat la data de 25.03.2011 și de judecare a cauzei în lipsă, formulată de A. Zamfirica, însoțită de certificat de casatorie, la data de 12.04.2013 întâmpinare formulată de G. E. M. și A. T I., la data de 09.04.2013 cerere de reprezentare de către avocat C. G., formulată de A. N..
Tribunalul față de decesul recurentului-reclamant A. I., intervenit la data de 25.03.2011, potrivit înscrisurilor depuse la dosar, în temeiul art.243 c.proc.civ. introduce în cauză în calitate de recurenți-reclamanți pe moștenitorii defunctului A. I., respectiv. A. M. C. și A. Zamfirica.
Tribunalul ia act că procedura este legal îndeplinită, potrivit cererilor formulate de A. M. C. și A. Zamfirica, aflate la filele 50 și 53 ale dosarului, potrivit cu care cei 2 moștenitori arată că își însușesc recursul formulat de avocat C. P. și cunosc despre existența procesului și fixarea termenului de judecată pentru termenul de astăzi 17.04. 2013.
Tribunalul pune în discuție cererea de amânare a judecării cauzei pentru imposibilitate de prezentare formulată de avocat C. G. apărător ales al recurenților-reclamanți.
Recurenta-reclamantă B. V. arată că este de acord cu cererea de amânare a judecării cauzei formulată de apărătorul său ales, avocat C. G..
Avocatul intimatului-pârât arată că se opune la cererea de amânare a judecării cauzei formulată de apărătorul său ales, avocat C. G. având în vedere că a depus la dosar concluzii scrise.
Tribunalul respinge cererea de amânare a judecării cauzei formulată de avocat C. G., apărător ales al recurenților-reclamanți, având în vedere motivele invocate în justificarea imposibilității de prezentare dovedite cu înscrisurile atașate la dosar.
Recurenta-reclamantă B. V. depune la dosar 2 înscrisuri în dovedirea recursului, respectiv adeverința nr.-7192/27.03.2003 și adresa nr.1487/25.02.2010 emisă de OCPI .
Avocatul intimatului-pârât arată că înscrisurile depuse la dosar la acest termen de judecată de recurenta prezentă au fost depuse și anterior la dosar. Arată că nu solicită proba în apărare și nu are alte cereri de formulat în cauză.
Tribunalul încuviințează în temeiul art.305 C.proc.civ.proba cu înscrisuri solicitată de recurenta-reclamantă B. V..
Recurenta-reclamantă B. V. arată că nu are alte cereri de formulat.
Tribunalul având în vedere actele și lucrările dosarului, constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri de fond asupra recursului.
Recurenta-reclamantă B. V. solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, potrivit motivelor depuse în scris la dosar și concluziilor scrise, modificarea sentinței de fond în sensul admiterii acțiunii și obligarea pârâtului la respectarea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1521 mp. teren situat în Ștefănesti, . în prezent terenul este ocupat în mod abuziv de catre pârât. Arată că în 2004 reclamanții au fost validați și puși în posesie pe tarlaua 18 ce nu este identică cu . pârâtul a fost pus in posesie. Terenul reclamanților nu se suprapune cu terenul pârâtului. Solicită amânare pronunțării pentru a depune la dosar concluzii scrise.
Avocatul intimatului-pârât solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, potrivit motivelor expuse prin întâmpinarea depusă la dosar. Arată că prin ultima casare s-a impus efectuarea de expertiză pentru transpunerea in teren a actelor primare deținute de părți. Intimatul-pârât deține act de schimb al terenurilor întocmit legal. Terenul a fost transpus in teren în anexa 1. Potrivit schiței întocmite terenurile părților nu se suprapun. Recurenții-reclamanți nu au stăpânit terenul și nu au achitat impozite. Intimatului-pârât figurează cu terenul înscris în CAP, preluat în baza actelor pe care le deține și a cadastrului.
Recurenta-reclamantă B. V. arată că deține un act de mănă, hotărâre judecătorească, hotărâri de validare. Arată că intimatul nu a fost pus in posesie pe tarlaua 18 și folosește terenul în mod abuziv.
Tribunalul rămâne în pronunțare asupra recursului.
TRIBUNALUL
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 25.01.2008 sub nr._ reclamanții B. V., A. N., A. I., A. T. I. și A. G. M. au solicitat ]n contradictoriu cu pârâții M. N., Comisia Locală de Fond Funciar Ștefănești și Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș ca instanța prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate și a celorlalte acte eliberate de comisia locala privind terenul de 2500 mp situat în Ștefănești, pct. ,,C.”, județul Argeș, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cauze.
În motivarea acțiunii s-a precizat că în mod nelegal s-a eliberat titlul de proprietate pârâtului M. N., pentru terenul mai sus descris, întrucât reclamanții sunt proprietarii acestuia, moștenit de la autorul lor, iar potrivit sentinței civile nr. 851/2007 a Judecătoriei Pitești, rămasa definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 1327/R/24.09.2007 a Tribunalului Argeș s-a dispus eliberarea titlului de proprietate în favoarea acestora. Susțin reclamanți că în mod nelegal pârâtul ocupă terenul respectiv, pe care l-a acaparat fără nici un drept, întrucât se află în continuarea gospodăriei sale, în partea de nord. Deși au fost puși în posesie, pârâtul nu le permite să folosească aceasta suprafața, pretinzând că la rândul său deține pentru acest teren un titlu de proprietate.
În drept acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 247/2005.
La data de 22.02.2008 a fost formulată întâmpinare de către Comisia Locală de Fond Funciar Ștefănești prin care s-a solicitat respingerea acțiunii.
În motivarea întâmpinării s-a arătat de către intimată că și-a îndeplinit obligația stabilită în sarcina sa prin sentința civilă nr. 851/2007 a Judecătoroei Pitești și că s-a eliberat în acest sens titlul de proprietate nr._/03.12.2007. Precizează comisia că și pârâtul M. a fost validat în baza Legii nr. 18/1991 conform hotărârii nr. 104/1991, ulterior fiind pus în posesie asupra întregii suprafețe validate.
La 14.03.2008 a fost depusă întâmpinare de către pârâtul M. N. prin care s-a solicitat respingerea cererii de chemare în judecata ca neîntemeiată și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea întâmpinării s-a arătat de către intimat că a respectat procedura instituită de Legea fondului funciar și că i s-a reconstituit drept de proprietate conform HCJFF Argeș nr.104/1991 și nr. 926/1995, iar între suprafața la care fac trimitere reclamanții și cea înscrisă în titlul său de proprietate nu există identitate. S-a mai susținut că terenul în litigiu este stăpânit de pârât cu mult înainte de 1959, fiind dobândit prin efectuarea unui schimb, iar cererea de înscriere în CAP a fost făcută de pârât ca titular de rol și nu de tatăl sau bunicul său. Proprietatea sa este situată în întregime în intravilanul orașului Ștefănești și se compune din loturi despărțite de . timp ce terenul reclamanților se află în continuarea celui aparținând pârâtului și în niciun caz titlurile nu se suprapun, suprafețele fiind distincte.
La data de 11.04.2008 a fost formulată completare la întâmpinare de către pârâtul M. prin care s-a susținut că acțiunea este inadmisibilă, întrucât nu există niciun motiv pentru ca reclamanții să solicite anularea titlului său de proprietate, motivat de faptul că au primit în întregime terenurile validate, iar punerea în posesie s-a făcut de fiecare data în baza unei hotărâri judecătorești.
La data de 15.04.2008 reclamanții au precizat acțiunea în sensul că au înțeles să formuleze acțiune în revendicare imobiliară privind terenul în suprafața de 2500 mp, solicitând ca pârâtul să fie obligat să le lase în deplină proprietate și posesie respectivul teren, în esența menținând motivarea din cererea inițială, arătând ca terenul a aparținut autorilor lor A. V. și C., condiții în care titlul lor de proprietate este preferabil celui al pârâtului.
Prin sentința civilă nr. 3484/08.04.2011 a Judecătoriei Pitești s-a admis, în parte, acțiunea precizată formulată de reclamanți și a fost obligat pârâtul să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 1521 mp situat în localitatea Ștefănești, punctul „ C.” jud. Argeș evidențiat pe schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert B. P..
Împotriva acestei sentințe a fost declarat recurs de către pârâtul M. N. care a fost admis prin decizia civilă nr.3489/17.11.2011 a Tribunalului Argeș, dispunându-se casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanței cu indicația pentru aceasta să examineze actele primare ale părților pentru a se stabili cine a fost proprietarul suprafeței de teren din pct. Acasă de 1521 mp din pct. C. și în ce măsură s-au respectat dispozițiile legale ale legii 18/1991 de reconstituire a dreptului de proprietate, urmând a se stabili în raport de categoria terenului și de dispozițiile legale în vigoare dacă terenul atribuit intimaților-reclamanți se mai afla la dispoziția Comisiei locale de fond funciar Ștefănești la data reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea recurentului-pârât.
Prin sentința civilă nr. 7734/ 20.09.2012 a Judecătoriei Pitești s-a respins cererea de chemare în judecată.
În motivarea sentinței s-a reținut că prin sentința civilă nr. 581/12.09.2007 a Judecătoriei Pitești, pronunțată în dosarul nr._ a fost admisă acțiunea formulată de către reclamanți împotriva pârâtelor Comisia Locală de Fond Funciar Ștefănești și Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș și s-a dispus obligarea pârâtei să îi pună în posesie efectiv pe reclamanții B. V., A. V N., A. V. I., A. E., A. T. I. pe terenul în suprafața de 2500 m.p. arabil, situat în extravilanul or. Ștefănesti, ., în pct. „C.”, cu vecinătățile N - M. G., E -I. I. C., S - I. I. T., V - C. M.. A fost obligata pârâta Comisia Judeteana de fond funciar Argeș să emită titlul de proprietate pentru aceste terenuri. Respectiva hotărâre a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr. 1327/R/24.09.2007 a Tribunalului Argeș prin care a fost respins ca nefondat recursul declarat de parați . S-a mai constatat de instanța de fond că în baza acestei hotărâri judecătorești a fost emis titlul de proprietate nr._/03.12.2007 pentru suprafața totală de 10.000 mp din care 2500 mp arabil situat în tarlaua 18 .: N- M. G., E- I. C., S- I. T., V- C. M. în pct. ,,La C.” după ce anterior se încheiase procesul verbal de punere în posesie nr._/01.11.2007. S-a mai reținut de aceeași instanță de fond că pârâtul M. N. prezintă procesul-verbal nr. 9281/28.04.2004 emis de către Comisia Locală de Fond Funciar Ștefănești prin care a fost pus în posesie pe suprafața parțiala de 1755 mp din suprafața totală de 9100 mp teren situat în Ștefănești, ., prevăzut în tabelul anexa nr. 2A, poz nr. 276 cu următoarele vecinătăți: N- rest proprietate, S- Alee SCPVV Ștefănești, E- teren la dispoziția Comisia Locală de Fond Funciar Ștefănești, V-drum (f. 62) ca și procesul-verbal nr. 5332/17.03.2003 emis de către aceeași comisie privind suprafața parțială de 6863 mp din care: în pct. ,,Acasă” suprafața de 761 mp, 1102 mp în pct. ,,P.”, 2500 mp în pct. ,,Poartă”, iar restul de 2500 în pct. ,,Golești” (f. 63). De asemenea s-a mai constatat că pârâtul prezintă titlul de proprietate cu nr._/22.11.2007 emis de către Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș (f. 80) pentru suprafața totală de 6639 mp situată în pct. Viișoara -Ștefănești din care 3612 mp extravilan și 3027 mp intravilan. S-a mai constatat de instanța de fond, pe baza analizei raportului de expertiză efectuat de B. P., că actele primare ale părților, pentru reclamanții chitanțele sub semnătură privată filele 228-233 din dosarul de fond și sentința nr.1785/06.09.1960 fila 170 din același dosar, și cererea de înscriere în GAC, și actul de schimb nr.429/1956 pentru pârât, nu se suprapun, iar punerea în posesie a pârâtului s-a făcut pe vechiul amplasament, în schimb punerea în posesie a reclamanților s-a făcut doar parțial în aceeași manieră, cea mai mare parte a punerii în posesie a acestora făcându-se pe alte foste proprietăți. S-a concluzionat că titlul pârâtului este mai caracterizat, dânsul ocupând în prezent în acest punct întocmai ce a deținut înainte de colectivizare, neputându-se spune același lucru și despre reclamanți cu privire la care se reține că punerea dânșilor în posesie s-a făcut în general pe alte foste proprietăți.
Împotriva acestei sentințe a fost declarat recurs de către reclamanții B. V., A. M. C., A. Zamfirica, A. t. I., A. N. și A. G. M. care au apreciat că sentința este nelegală pentru următoarele considerente:
- sentința nu este motivată conform art.261 c.proc.civ.în condițiile în care nu au fost prcizate argumentele pentru care au fost înlăturate mijloacele de probă administrate de către reclamanți și s-a dat eficiență doar completării raportului de expertiză realizat de B. P.;
- prin soluția pronunțată s-au încălcat dispozițiile art.480 c.civ., respectiv art.563 NCC, precum și dispozițiile art.1201 c.civ., întrucât pârâtul nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren de 1521 mp, iar recurenții și-au probat dreptul de proprietate cu înscrisurile sub semnătură de la filele 228 și 233. De asemenea s-a mai precizat că nu s-a ținut cont de faptul că reclamanții au fost puși în posesie în baza sentinței civile nr.581/12.09.2007 a Judecătoriei Pitești, pronunțată în dosarul nr._, încălcându-se astfel autoritatea de lucru judecat și în baza căreia s-a emis și titlul de proprietate nr._/3.12.2007
Tribunalul analizând recursul reține că este nefondat pentru următoarele considerente:
1. În ce privește prima critică de recurs privind nemotivarea sentinței Tribunalul reține că este real că „echitabilitatea procesului” include și «echitatea hotărârii», esențialmente constând în motivarea ei persuasivă de natură să o facă accesibilă și comprehensibilă (în același sens: I. D., Drepturi fundamentale ale părților în procesul civil. Norme naționale, norme convenționale și norme comunitare, Ed. Universul Juridic, București, 2008, p. 192). În acest sens, în jurisprudența CEDO (hotărârea din 15 februarie 2007, în cauza B. c. România, §28 și urm., publicată în M.Of. nr. 615/21.08.2008) s-a reținut că „dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. (1) din Convenție, înglobează, printre altele, dreptul părților la proces de a prezenta observațiile pe care le consideră relevante pentru cauza lor… acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observații sunt într-adevăr «ascultate», adică analizate temeinic de către instanța sesizată. Cu alte cuvinte, art. 6 implică în special în sarcina «instanței» obligația de a proceda la o analiză efectivă a mijloacelor, argumentelor și propunerile de probe ale părților, fără a le stabili relevanța… dacă art. 6 alin. (1) obligă instanțele să își motiveze hotărârile, el nu poate fi înțeles în sensul că impune un răspuns amănunțit pentru fiecare argument. Dimensiunea acestei obligații poate să varieze în funcție de natura hotărârii. Mai mult, instanța trebuie să țină cont mai ales de diversitatea mijloacelor pe care un pledant le poate ridica în instanță și de diferențele existente în statele contractante în materie de dispoziții legale, cutume, concepții doctrinare, prezentare și redactare a sentințelor și deciziilor. De aceea, problema de a ști dacă o instanță și-a încălcat obligația de motivare ce rezultă din art. 6 din Convenție nu se poate analiza decât în lumina circumstanțelor speței”. Deși Curtea Europeană acordă o atenție deosebită respectării de către instanțe a obligației de a examina problemele ridicate de către părți ca o garanție a respectării dreptului la un proces echitabil, totuși, în jurisprudența sa (Hotărârea Ruiz Torija contra Spaniei ) s-a reținut in mod constant faptul ca „art. 6 par. 1 din Convenție obligă tribunalele să-și motiveze deciziile, dar nu se poate cerc să dea un răspuns detaliat la fiecare argument" De asemenea trebuie subliniat că pentru ca o hotărâre judecătorească să fie motivată, în sensul dispozițiilor art. 261 pct. 5 C. proc. civ., este necesar ca judecătorul să motiveze soluția dată fiecărui capăt de cerere, iar nu să răspundă separat diferitelor argumente ale părților cu care sprijină acest capăt de cerere [în același sens: Cas, s../2011, www.legalis.ro].În concluzie, în cazul în care soluția instanței de fond conține argumentele esențiale care au condus la pronunțarea soluției, fără să se realizeze o analizăm detaliată a fiecărui argument propus de către o parte litigantă, nu se poate vorbi de o lipsă de motivare în accepțiunea art.261 pct.5 c.proc.civ. ,respectiv art.6 din CEDO, pentru ca hotărârea să fie casată conform art.304 pct.7 teza a I-a c.proc.civ.
2. În ce privește critica de recurs privind greșita soluționare a acțiunii în revendicare este de subliniat că în cazul în care, în cadrul unei acțiuni în revendicare, atât reclamantul cât și pârâtul invocă titluri de proprietate care provin de la autori diferiți, în această situație pornindu-se de la principiul „nemo plus iuris ad alium transfere potest quam ipse habet”[nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decât are-n.ns], va avea câștig de cauză cel al cărui titlu de proprietate este mai preferabil, iar preferabilitatea uneia sau alteia dintre părțile litigante în acțiunea în revendicare se va stabili ca urmare a comparării titlurilor prin prisma drepturilor avute de autori. În cazul în care ambii autori ai părților dețin titluri de proprietate, emise în baza legilor fondului funciar pentru aceeași suprafață de teren, iar niciuna dintre părți nu cerut nulitatea titlului de proprietate, aparținând celeilalte părți atunci instanța va realiza o compararea a titlurilor de proprietate, urmând a da câștig de cauză părții care are un drept preferabil, determinat pe baza criteriilor de reconstituire a dreptului de proprietate prevăzut de Legea nr. 18/1991, astfel încât titlul de proprietate, privit ca act administrativ care, prin conținut, nu este conform Legii fondului funciar, este socotit ineficient. Prin urmare, va câștiga în revendicare partea al cărui titlu de proprietate concordă legii, adică este eficient.
a) În speță, autorul reclamanților, numitul V. A. F., în calitate de vânzător, a dobândit de la numitul C. C., în calitate de vânzător, în baza înscrisului sub semnătură privată din data de 1.09.1957 (f.228-dosar fond inițial) dreptul de proprietate asupra suprafeței de 2500 mp, situat în vatra satului Viișoara, cu următoarele vecinătăți: E-I. C.; S-I. T.; N-G. M.. Prin sentința civilă nr.1785/6.09.1960 a Tribunalului Popular al raionului Pitești, pronunțată în dosarul nr.2343/1960 (f.170-dosar fond) s-a admis acțiunea posesorie formulată de reclamantul A. V. în contradictoriu cu pârâtul C. C. și a fost obligat pârâtul să lase în liniștită posesie suprafața de 2500 mp (25 ari), situată în vatra satului Viișoara, . vecinătăți: S-D. B.; V-G. M., N-Proprietatea M. și S-Drumul luncii, reținându-se că terenul ce face obiectul litigiului a fost dobândit în anul 1957 de la pârât prin vânzare. În consecință, la data de 6.09.1960, terenul dobândit prin înscrisul sub semnătură privată din data de 1.09.1957, avea următoarele vecinătăți:: S-D. B.; V-G. M., N-Proprietatea M. și S-Drumul luncii. În ce privește dimensiunile acestui teren, Tribunalul constată că acestea rezultă din schița anexă a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2722/29.12.1958 (f.175-177, dosar fond) prin care numitul B. D. a dobândit dreptul de proprietate de la numita L. M. asupra suprafeței de 2500 mp, și care se învecina la apus, pe o lungime de 245, 7 ml, cu terenul moștenitorilor G. C. [și care făcuse obiectul înstrăinării prin înscrisul sub semnătură privată din data de 6.09.1960 către autorul recurentei, numitul A. V. F.-n.ns]. Din analiza schiței mai sus menționate rezultă că terenul de 2500 mp, proprietatea moștenitorilor G. C. avea o lățime de 9,23 ml, în partea nordică, la Drumul de care, și de 10, 88 mp, în vecinătatea I. G., în partea sudică. Prin schița anexă nr.1 a completării raportului de expertiză realizat de expertul B. P. (f.52-dosar fond) s-a realizat transpunerea cu exactitate a suprafeței de 2500 mp, prin contur albastru, cu vecinătățile menționate în sentința civilă nr.1785/1960 a Tribunalului Popular al raionului Pitești și cu dimensiunile precizate în schița anexă a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2722/29.12.1958, astfel că în mod corect a respins obiecțiunea la completarea raportului de expertiză în condițiile în care expertul a transpus actele primare de care s-au prevalat recurenți-reclamanți.
Prin cererea nr.33/1961 (f.32-dosar fond ulterior) autorul recurenților, numitul A. Gh.V. s-a înscris în CAP cu suprafața totală de 310 ari (_ mp). Prin cererea de reconstituire nr.2126/1991 (f.91-dosar fond inițial) soția supraviețuitoare a defunctului A. Gh.V., respectiva numita A. C. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 3, 89 ha. Prin HCJFF Argeș nr.104/1991, anexa nr.3, poziția 434 (f.101-dosar fond) s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2, 22 ha, iar prin HCJFF Argeș nr.104/1991, anexa 19, poz. 76 (f.102-dosar fond) s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1, 5 ha, acțiuni la SCPV Ștefănești. Prin sentința civilă nr.4138/7.11.2003 a Judecătoriei Pitești, pronunțată în dosarul 1217/2003, s-a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamanții A. I., A. N., B. V., A. E. M. și A. I. și a fost obligată CLFF Ștefănești să realizeze punerea în posesie pentru suprafețele de 2300 mp în pct. ”Gradina Sârbilor”, 3352 mp în pct.”Găveni”1056 mp în pct” Canal”, conform expertizei realizată de expertul A. O. (f.15-22, dosar fond inițial). De asemenea este de constat că prin aceeași sentință s-a respins implicit solicitarea reclamanților de a fi puși în posesie pentru suprafața de 2500 mp, în pct. „C.”, cu vecinătățile: N-G. M., E-I. C., S-I. T.; V-M. M., deci același teren din înscrisul sub semnătură privată din data de 1.09.1957. Ulterior s-a emis titlul de proprietate nr._/2005 (f.99-dosar fond inițial) prin care s-a reconstituit către recurenții-reclamanți dreptul de proprietate pentru suprafața de 2, 8846 ha. Prin sentința civilă nr.851/12.02.2007 a Judecătoriei Pitești, pronunțată în dosarul nr._ (f.5-dosar fond inițial), irevocabilă prin decizia civilă nr.1327/24.09.2007 a Tribunalului Argeș (f.7-9, dosar fond inițial) s-a admis cererea formulată de reclamanții B. V., A. V.N., A. V.I., A. E. M. și A. T.I. și a fost obligată intimata CLFF Ștefănești să realizeze punerea în posesie asupra suprafeței de 2500 mp în pct. „C.” și 7500 mp, în pct „Focani”, astfel cum au fost identificate în raportul de expertiză realizat de A. O. (f.11-dosar fond inițial). De remarcat că recurenții-reclamanți cu rea credință nu a adus la cunoșțiință instanței de judecată, faptul că cererea de punere în posesie asupra terenului din pct. ”C.”, fusese respinsă anterior prin sentința civilă nr. 4138/7.11.2003 a Judecătoriei Pitești, pronunțată în dosarul 1217/2003, astfel că cea de-a doua sentință a fost pronunțată cu încălcarea autorității de lucru judecat a primei sentințe. Prin procesul verbal nr._/1.11.2007 (f.104-dosar fond inițial) s-a realizat punerea în posesie a recurenților-reclamanți asupra terenului de 2500 mp din pct”C.”, fiind emis titlul de proprietate nr._/3.12.2007 (f.105-dosar fond inițial), terenul fiind amplasat în tarlaua nr.18, . suprafață de teren a fost identificată în schița anexă nr.2 a completării raportului de expertiză (f.53-dosar fond ulterior), prin contur de culoare albastru și prin reperele 41-A-B-C-41. Din analiza acestei schițe rezultă că terenul în suprafața de 2500 mp, ce a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate conform titlului nr._/3.12.2007, se suprapune doar parțial cu terenul ce a fost dobândit prin înscrisul sub semnătură privată din data de 1.09.1957, respectiv pentru suprafața delimitată prin reperele A-A1-A2-A3 [numerotate de Tribunal pe schița anexă a completării raportului de expertiză realizat de B. P.-f.53-dosar fond ulterior-n.ns] și care nu face obiectul prezentului litigiu.
b)În ce privește actele intimatului-pârât Tribunalul reține că numitul M. Al.N. a dobândit în baza contractului de schimb transcris sub nr.174/19.04.1956 (f.110-dosar fond inițial) dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1400 mp, situat în vatra satului Ștefănești, cu următoarele vecinătăți: E și N-M. N.; V-Drum comunal, S-proprietatea G. M., identificat de către expert prin reperele 7-8-5-6-7 (culoare galbenă) în schița anexă nr.1 a raportului de expertiză realizat de B. P. (f.52-dosar fond ulterior), identificare care corespunde vecinătăților din act.
De asemenea conform extrasului de rol agricol de pe anii 1959-1962 (f.58-dosar fond ) M. N. a figurat cu suprafața totală de 0, 84 ha, din care 0, 7 ha arabil și 0, 08 ha, fără a fi individualizate punctele. De asemenea prin cererea nr.588/1962 (f.57-dosar fond inițial) intimatul-pârât M. N. s-a înscris în CAP cu suprafața cu care figura în rolul agricol, rezervându-și suprafața curți construcții, precum și 30 ari (3000 mp ) grădină ajutătoare). Nu poate fi reținută susținerea recurenților conform căreia suprafața de 30 de ari, nu ar fi fost a intimatului M., întrucât din interpretarea literală a cererii de înscriere în CAP, rezultă că intimatul M. și-a rezervat suprafața de 3000 mp, din întregul suprafeței de 7000 m (0, 7 ha ) arabil cu care figura în rolul agricol. Prin cererea nr.2357/1991 (f.76-dosar fond inițial) intimatul –pârât M. N. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru, iar prin HCJFF Argeș nr.104/1991, anexa 2 a, poziția 276 (f.61-dosar fond inițial) s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0, 84 ha, conform extrasului de rol agricol. Prin HCJFF Argeș nr.926/5.04.1995 (f.86-dosar fond inițial), s-a modificat HCJFF Argeș nr.104/1991, anexa 2 a, poziția 276, prin suplimentarea suprafeței validate la 0, 91 ha, reținându-se că dovada diferenței se face cu actul de schimb nr.174/19.04.1956. Prin procesul verbal nr.5332/17.03.2003 (f.63-dosar fond inițial) s-a realizat punerea în posesie a intimatului-pârât M. N. pentru suprafața de 6853 mp, din care suprafața de 761 mp, în pct.”Acasa”. Prin sentința civilă nr.678/12.02.2004 a Judecătoriei Pitești, pronunțată în dosarul nr.9913/2003 (f.325-dosar fond), irevocabilă prin neapelare, s-a respins capătul din cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul M. N. [intimat-pârât în prezenta cauză-n.ns] privind obligarea intimatei CLFF Ștefănești să realizeze punerea în posesie a reclamantului pentru terenul din pct.”Acasa” în suprafața de 3000 mp, astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză realizat de A. O. (f.327-329, dosar fond), reținându-se că întrucât terenul este la SCPV, iar reclamantul nu a avut calitatea de acționar nu se poate dispune punerea în posesie pentru suprafața mai sus menționată. Prin urmare, această sentință nu a constatat lipsa de îndreptățire a reclamantului M. asupra terenului ce a făcut obiectul litigiului, ci doar că nu se poate realiza punerea în posesie ca urmare a faptului că terenul se afla în administrarea SCPV Ștefănești. Prin urmare, având în vedere considerentul pentru care s-a respins capătul de cerere privind punerea în posesie, CLFF Ștefănești a putut realiza punerea în posesie pentru terenul în suprafața de 1755 mp, în pct.”Viișoara”, în baza procesului verbal nr.9281/28.04.200”. Cele două suprafețe de 1755 mp și 761 mp, au în realitate suprafața de 2543, 10 mp, astfel cum rezultă din planul de amplasament și delimitare a corpului de proprietate din 25.06.2007 (f.112-dosar fond inițial), și asupra căruia s-a înscris dreptul de proprietate în carte funciară, astfel cum rezultă din încheierea BCPI Pitești din data de 17.03.2008 (f.197-dosar fond inițial). Această suprafață de teren a fost identificată prin reperele 1-2-3-4-5-1, în schița nr.2 la completarea raportului de expertiză efectuat de B. P. (f.53-dosar fond), fiind distinctă de suprafața de teren ce a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate către recurenți-reclamanți.
Prin procesul verbal nr.9321/20.04.2007 (f.111-dosar fond) s-a dispus punerea în posesie a intimatului M. pentru diferența de teren de 485 mp, în pct.”Viișoara”, cu următoarele vecinătăți: N-. C. Ș.; V-moștenitor C. Ș. și V-moștenitor P. N., teren identificat prin planul de amplasament din data de 28.02.2007 (f.111-verso), iar ulterior s-a emis titlul de proprietate nr._/22.11.2007 (f.80-dosar fond), suprafața de 485 mp, fiind amplasată în intravilan în tarlaua nr.18, ..
c) Suprafața de 485 mp, ce a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate prin titlul de proprietate nr._/22.11.2007 a fost transpusă în schița anexă nr.2 la raportul de expertiză realizat de B. (f.53-dosar fond ulterior), prin reperele 41-42-43-44, constatându-se totodată că se suprapune în totalitate cu terenul ce a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate către recurenți-reclamanți conform titlului nr._/3.12.2007, astfel că în mod corect a apreciat instanța de fond că se impune compararea titlurilor de proprietate de care se prevalează părțile. În speță, în condițiile în care reconstituirea dreptului de proprietate pentru intimatul-pârât Moșoainu N. s-a realizat pe fostul amplasament reprezentat de actul de schimb transcris sub nr.174/1956 și evidențiat în rolul agricol, astfel cum a menționat expertul B., iar reconstituirea dreptului de proprietate către recurenți-reclamanți nu s-a realizat pe fostul amplasament rezultat din înscrisul sub semnătură privată din data de 1.09.1957, în mod corect a apreciat instanța de fond că este preferabil dreptul de proprietate al intimatului-reclamant. Nu poate fi primit argumentul conform căreia printr-o astfel de soluționare a acțiunii în revendicare s-ar încălca autoritatea de lucru judecat întrucât atunci când o parte opune o hotărâre obținută unui terț, în mod evident nu o poate face cu efectele autorității de lucru judecat, pentru că prin ipoteză, condiția identității de părți nu este întrunită și, ca atare, terțului nu i se poate pretinde să respecte rezultatul unei judecăți la care nu a participat, ca și cum ar fi fost parte la acele dezbateri. Într-o asemenea situație hotărârea, creând o situație juridică nouă, va fi opusă terțului de către colitigant, cu această valoare, de mijloc de probă ce demonstrează existența unui element nou în ordinea juridică. Din punct de vedere al forței probatorii, hotărârea va rămâne însă, într-un nou proces, la aprecierea suverană a judecătorului, care va statua atât asupra pertinenței respectivei decizii în cauză, cât și asupra valorii ei de mijloc de probă, el nefiind legat de statuarea intervenită anterior, în procesul dintre alți colitiganți. Aceasta, în măsura în care terțul va combate cele stabilite în procesul la desfășurarea căruia nu a participat, invocând apărări proprii și pretinzând existența unui drept de natură să-l înlăture pe cel recunoscut în favoarea părții (în sens similar: CSJ, s.civ., dec.nr.354/2001, în revista „Pandectele Române” nr.2/2002, p.63). Or, este de subliniat că în prezenta cauză, s-a realizat proba contrară față de cele reținute prin sentința civilă nr.851/2007 a Judecătoriei Pitești, astfel că nu se pune problema încălcării dispozițiilor art.1201 c.civ. În ce privește diferența de teren revendicată, Tribunalul constată că recurenții-reclamanți nu au făcut dovada faptului că pârâtul ocupă această diferență de teren.
Pentru aceste considerente Tribunalul în baza art.312 c.cproc.civ.va respinge recursul ca nefondat.
În baza art.274 c.proc.civ. va fi obligat intimatul la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 7734/ 20.09.2012 a Judecătoriei Pitești formulate de recurenții-reclamanți B. V., domiciliat în mun. P., ., ., jud. Argeș, A. N., domiciliat în mun. B., .. 7, jud. B., A. I., domiciliat în mun. Iași, ., ., ., A. T. I., domiciliat în . și A. G. M., domiciliata în mun. Câmpulung Muscel, .. 8, ., . în contradictoriu cu intimatul-pârât M. N., domiciliat în orașul Ștefănești, Viisoara, ..
Obligă pe recurenți să plătească intimatului suma de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 17.04. 2013.
Pentru președinte, E. V., aflată în co semnează președintele Tribunalului G. T. | Judecător, G. D. N. | Judecător, V. T. |
Grefier, G. G. |
Red.VT(în loc de EV) /VT
2 ex/
Jud.fond: C. P.
| ← Cereri. Sentința nr. 166/2013. Tribunalul ARGEŞ | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 563/2013. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
