Acţiune posesorie. Decizia nr. 1308/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1308/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 15-05-2014 în dosarul nr. 12628/109/2012*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1308/2014
Ședința publică de la 15 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. I. Ț.
Judecător M. D. B.
Judecător A. D.
Grefier O. - M. Ș.
S-a luat spre examinare pentru soluționare, recursurile declarate de contestatorii I. C., I. G. și de intervenienta D. M. împotriva Sentinței civile nr. 6001/25.06.2013 pronunțată de Judecătoria Pitești, intimat fiind V. M., având ca obiect acțiune posesorie.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul-contestator I. C. personal și în calitate de procurator al recurentei-contestatoare I. G., recurenta-intervenientă personal, intimatul V. M. personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosar nu a fost depusă taxa judiciară de timbru în cuantum de 5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, pusă în vedere la termenul anterior.
La interpelarea instanței, recurentul – contestator arată că a achitat taxa de timbru.
Tribunalul, verificând evidența informatizată a instanței, reține că nu s-a înregistrat vreo mențiune cu privire la depunerea taxei de timbru după data de 20.03.2014.
Având în vedere că recurenților li s-a pus în vedere obligația de a achita taxa judiciară de timbru, Tribunalul ,din oficiu, invocă excepția netimbrării recursului.
Recurentul – contestator formulează concluzii de respingere a excepției, precizând că a fost de bună – credință și a depus la dosar taxa de timbru aferentă recursului.
Recurenta – intervenientă și intimatul formulează aceleași concluzii.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 04.07.2012 pe rolul Tribunalului Argeș sub nr._, contestatoarea I. G., prin mandatar I. C., a formulat, în contradictoriu cu intimații V. M. și D. M., contestație în anulare împotriva sentinței civile nr.964/03.02.2011 pronunțată de Judecătoria Pitești și a deciziei civile nr.3465/16.11.2011 a Tribunalului Argeș, solicitând desființarea celor două hotărâri.
În motivarea cererii, a arătat că hotărârile contestate au fost pronunțate cu încălcarea dispozițiilor art.105 C.pr.civ., întrucât în mod greșit a fost soluționată cauza invocându-se excepția autorității de lucru judecat. Solicită obligarea intimaților să-i respecte proprietatea tulburată, respectând ordinea publică, bunel moravuri. Intimații răspund pentru faptele lor, săvârșite cu scopul de a-și mări suprafața proprietății.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.105 C.pr.civ., art.11, 14, 15, 16 C.pr.civ.
A solicitat proba cu înscrisuri.
Prin decizia civilă nr.3017/21.11.2012 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._ a fost respinsă ca inadmisibilă contestația în anulare declarată împotriva deciziei civile nr.3465/16.11.2011 a Tribunalului Argeș și s-a declinat competența materială a soluționării contestației în anulare formulate împotriva sentinței civile nr.964/03.02.2011 în favoarea Judecătoriei Pitești.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 15.01.2013.
La data de 25.06.2013, contestatoarea a depus la dosar o cerere de precizare a contestației în anulare (filele 142 – 143), prin care a arătat că recursul formulat împotriva sentinței civile nr.964/2011 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._/280/2010, irevocabilă prin decizia Tribunalului Argeș, nu a fost judecat în fond, deoarece s-a soluționat nu numai recursul, dar și întreg fondul cauzei printr-o excepție, aceea a autorității de lucru judecat, excepție care a paralizat cercetarea fondului problemei. Acțiunea din dosarul civil nr._/280/2010 este o veritabilă acțiune în revendicare, dreptul de proprietate a fost dobândit cu bună-credință în baza actului de moștenire nr.110/1955; terenul a fost uzucapat timp de 30 de ani, anterior preluării samavolnice de către intimați, care se folosesc de niște documente care nici măcar nu pot fi transpuse în teren; cauza acțiunii o constituie temeiul juridic pe care reclamantul își întemeiază cererea, respectiv actul de proprietate care stă la baza pretențiilor sale, astfel că nu poate fi invocată excepția autorității de lucru judecat în cea de-a doua acțiune; titlul de proprietate invocat în a doua acțiune este diferit față de cel invocat în prima acțiune ce a format obiectul dosarului nr._/2006 al Judecătoriei Pitești, deci excepția autorității de lucru judecat nu trebuia admisă.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.317 alin.2 C.pr.civ.
Prin cererea depusă la data de 25.06.2013, intimata D. M. a solicitat casarea sentinței civile nr.964/2011, întrucât este viciată și i se încalcă dreptul de proprietate.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 6001/2013 ,pronunțată la data de 25 iunie 2013,Judecătoria Pitești a respins contestația în anulare.
Potrivit considerentelor acestei sentințe, verificând condițiile de admisibilitate a contestației în anulare, instanța a constatat că acestea sunt nu îndeplinite: în ceea ce privește prima condiție, obiect al contestației sunt hotărârile irevocabile, cerință ce se constată a fi îndeplinită, însă, referitor la cea de-a doua condiție, anume ca motivul pe care se sprijină cererea părții să nu fi putut fi invocat pe calea apelului sau recursului, respectiv motivele să fi fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța să le fi respins pentru că avea nevoie de verificări de fapt sau recursul să fi fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond, se reține că aceasta nu este îndeplinită în cauză.
Prin sentința civilă nr.964/03.02.2011 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._/280/2010, având ca obiect acțiune posesorie, a fost admisă excepția autorității de lucru judecat și respinsă acțiunea formulată de reclamantă.
Împotriva acestei sentințe, reclamanta a formulat recurs, criticând hotărârea primei instanțe sub aspecte de nelegalitate și netemeinicie, arătând în esență că are un titlu de proprietate pe care îl invocă, respectiv titlul de proprietate nr._ și actul de moștenitor nr.110/1955, iar tulburarea posesie s-a făcut de către intimat prin faptul că a construit fără autorizație un pătul și cotețe, iar prin edificarea unui gard a separat proprietatea sa de restul proprietății, nemaiavând ieșire la calea ferată. A mai arătat că intimatul nu deține niciun act în dovedirea proprietății sale.
Conform dispozițiilor art.317 alin.2 rap.la art.317 alin.1 C.pr.civ., contestația poate fi primită pentru motivele:
1. când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii;
2. când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.
în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.
Motivele de recurs, astfel cum au fost expuse de reclamantă prin cerere, au fost analizate de instanța de recurs, criticile formulate împotriva hotărârii instanței de fond fiind neîntemeiate, astfel că recursul a fost respins.
În această cale de atac (contestație în anulare) nu prezintă relevanță dacă prin sentința împotriva căreia s-a formulat recurs cauza a fost soluționată pe excepție sau pe fond. Recursul a fost respins ca nefondat, însă motivele invocate pe calea recursului au fost analizate prin decizia pronunțată, astfel încât nu se poate aprecia că nu a fost cercetat în fond și aceasta cu atât mai mult cu cât recursul nu a fost anulat ca nesemnat, ca netimbrat, nu a fost respins ca tardiv formulat, sau, după caz, nu a fost respins ca fiind formulat de o/ împotriva unei persoane fără calitate ori respins ca lipsit de interes și nici soluționat în temeiul unei alte excepții de fond, respectiv excepția autorității de lucru judecat, excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Pe de altă parte, lecturând motivele invocate prin cererea de recurs, s-a constatat că ele nu vizează cele două cazuri menționate în dispozițiile art.317 alin.1 pct.1 și 2 C.pr.civ., respectiv nelegala citare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina și necompetența instanței.
Față de considerentele arătate, reținând că decizia civilă nr.3465/16.11.2011 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._/280/2010 nu constituie o hotărâre prin care recursul a fost respins fără să fi fost cercetat în fond (prin decizia contestată respingându-se recursul ca nefondat), văzând și dispozițiile art.317 alin.2 C.pr.civ., instanța a apreciat ca inadmisibilă contestația în anulare și a respins-o.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât intervenienta D. M.,cât și contestatoarea I. G., prin mandatar I. C..
În motivarea recursului,recurenta D. M. a arătat că este proprietar de drept,invocând disp. art. 304 pct. 9 C.pr.civ.
La rândul său, recurenta I. G. a arătat că deține acte de proprietate pentru teren,invocând disp. art. 304 pct. 9,6 și 8.C.pr.civ.
Analizând cu prioritate,potrivit art. 137 C.pr.civ,excepția netimbrării recursurilor,tribunalul constată următoarele:
Recurenților li s-a pus în vedere de către instanță,la termenul de judecată din data de 20.03.2014 obligația de a achita, fiecare, taxa judiciară de timbru în sumă de 5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei ,sub sancțiunea anulării recursului ca netimbrat,acordându-se termen în acest sens la data de 15.05.2014.
Potrivit disp. art. 20 alin. 1 și 2 din legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat,iar dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată.
A.. 3 al aceluiași text legal prevede sancțiunea anulării acțiunii sau cererii în caz de neîndeplinire a obligației de plată până la termenul stabilit .
Pentru aceste considerente,constatând că recurenții nu au depus la dosar dovada îndeplinirii obligații de achita taxa judiciară de timbru ,tribunalul va anula recursurile ca netimbrate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrate recursurile declarate de contestatorii I. C., I. G. și de intervenienta D. M. împotriva Sentinței civile nr. 6001/25.06.2013 pronunțată de Judecătoria Pitești, intimat fiind V. M.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.05.2014.
Președinte, S. I. Ț. | Judecător, M. D. B. | Judecător, A. D. |
Grefier, O. - M. Ș. |
Red. S.I.T. 2 ex.
28.05.2014
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1609/2014. Tribunalul ARGEŞ | Acţiune în constatare. Decizia nr. 2778/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
