Anulare act. Hotărâre din 26-02-2014, Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 26-02-2014 în dosarul nr. 23796/280/2010
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 486
Ședința publică din 26.02.2014
Instanța constituită din:
Președinte: V. T.
Judecător: A. M.
Judecător: D. G. N.
Grefier: E. N.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta-reclamantă N. E., împotriva sentinței civile nr. 8785 din data de 25.10.2012, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți S. I., S. G., S. N., S. V., Ș. D., Ș. I., S. M. și D. Anișoara, având ca obiect anulare act.
Procedura legal indeplinita, fara citarea partilor.
Dezbaterile și lucrările dosarului au fost consemnate în încheierea de ședință publică din data de 19 februarie 2014, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise, în baza art. 146 Cod Procedură Civilă, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi când a deliberat.
TRIBUNALUL
Constată că la data de 29.11.2010 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești cererea formulată de reclamanta N. E. în contradictoriu cu pârâtul S. I., care a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea actului de vânzare-cumpărare prin care pârâtul a înstrăinat terenul în suprafață de 4400 mp situat în punctul Ogoarele, teren care a aparține reclamantei.
În motivare reclamanta arată că este vecină cu pârâtul, iar terenul în cauză a fost folosit cu bună înțelegere atât de reclamantă cât și de pârât, deoarece pârâtul avea și el o suprafață de teren vecin de hoitar cu reclamanta. Fără să o anunțe pe reclamantă pârâtul a vândut suprafața de teren de 4400 mp proprietatea reclamantei, fiicelor sale efectuând și cadastru pentru acesta.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 49 și urm. C.pr.civ.
La data de 05.05.2011 reclamanta și-a precizat cererea de chemare în judecată și a arătat că înțelege să-i cheme în judecată în calitate de pârâți și pe S. I., S. G., S. N., S. V., Ș. D., Ș. I. pentru ca să se dispună obligarea pârâților s-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 2700 mp situată în com. Băbana, . Păneață, pct. Ogoarele, jud. Argeș, cu vecinii: N – S. M.; S – S. I.; V – drum Ciobănești și E – rest proprietate, stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile acestora și proprietatea reclamantei, precum și rectificarea cărții funciare nr._/2010, nr. cadastral 1135 cu privire la suprafața de 2700 mp, cu cheltuieli de judecată.
Reclamanta precizează că este proprietara suprafeței de 4400 mp în calitate de nepoată a defunctului bunic D. B. I. iar pârâții au ocupat fără drept suprafața de 2700 mp din aceasta.
În drept, a invocat disp. art. 132 C.pr.civ., art. 480 C.civ. și art. 584 C.civ.
Prin sentința civilă nr. 8785 din data de 25.10.2012 pronunțată de Judecătoria Pitești a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta N. E., în contradictoriu cu pârâții S. I., S. G., S. N., S. V., Ș. D., Ș. I. S. M. și D. ANIȘOARA, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta susține, așa cum a precizat, că pârâții îi ocupă o suprafață de 2700 mp situață în . Păneață, pct. Ogoarele, jud. Argeș, cu vecinii: N – S. M.; S – S. I.; V – drum Ciobănești și E – rest proprietate .
În susținerea acțiunii depune la dosar o adeverință eliberartă de Primăria Băbana din care rezultă terenurile cu care numitul D. B.I. figurează în registrul agricolal comunei Băbana, . în anul 2007. Prin urmare la acest moment în registrul agricol figurează acest autor al reclamantei, și nu dânsa și nu există la dosar vreo dovadă că bunurile descrise în registrul agricol ar fi intrat în orice formă în patrimoniul reclamantei.
În plus prin sentința civilă nr.773/28.01.2009 a Judecătoriei Pitești se reține cu putere de lucru judecat că reclamanta este îndreptățită la reconstituirea dreptului său de proprietate după autorul său doar pentru suprafața de 0,5 ha teren cu vegetație forestieră pentru toate celelalte terenuri descrise în aceeși adeverință și același act primar nr.5763/14.12.1915 depuse și în dosarul nr._/280/2007 în care s-a pronunțat sentința mai sus amintită reținându-se că nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în termen legal.
Consecința care se desprinde de aici este aceea că reclamanta nu a produs dovada că terenul pe care îl revendică este în proprietatea sa.
Potrivit art.480 c.civ. acțiunea în revendicare este aceea prin care proprietarul neposesor se îndreaptă împotriva posesorului neproprietar.
Deci pentru a avea îndreptățire în pornirea unei acțiuni în revendicare reclamantul trebuie înainte de toate să facă dovada existenței dreptului de proprietate în patrimoniul său.
În cauză reclamanta nu a reușit să producă această dovadă și în consecință dânsa nu are calitate procesuală în pornirea unei astfel de acțiuni.
Impotriva hotararii Judecatoriei P. a declarat recurs reclamanta N. E., criticand-o ca nelegala si netemeinica si invocand, in esenta, urmatoarele:
Hotararea este nemotivata, instanta limitandu-se doar la a enumera inscrisurile depuse de parte.
In . fost CAP, iar inscrisurile depuse fac dovada dreptului de proprietate al reclamantului asupra terenului in discutie, el fiind dobandit prin mostenire de la autorul D. B. I..
Probele administrate conduc la concluzia ca paratii ocupa fara drept 2700 mp apartinand reclamantei.
Exceptia lipsei calitatii procesuale active nu a fost pusa in discutie de instanta.
In drept, au fost invocate disp. art.304 pct.7 si 9 C.pr.civ.
Sub aspectul timbrarii recursului, tribunalul constata ca recurenta a indeplinit obligatia stabilita in sarcina sa, astfel incat se poate proceda la analiza fondului recursului.
Analizand ansamblul probelor administrate in cauza, tribunalul constata ca recursul nu este fondat.
Astfel, in ceea ce priveste respectarea principiului contradictorialitatii, tribunalul constata, din incheierea de amanare a pronuntarii din data de 18.10.2012, ca instanta a pus in discutia partilor exceptia lipsei calitatii procesuale active, reclamanta, prin aparator, solicitand respingerea acesteia. Prin urmare, aceasta critica nu poate fi primita.
De asemenea, tribunalul constata ca hotararea pronuntata a fost motivata, contrar criticilor recurentei, imprejurarea ca argumentele sunt succint prezentate neechivaland cu lipsa motivarii. Considerentele expuse in motivare permit identificarea motivelor ce au condus la pronuntarea solutiei si fac posibil controlul judiciar exercitat prin prezentul recurs.
Astfel, prima instanta a retinut ca reclamanta nu a facut dovada dreptului de proprietate intrucat, pe de o parte, nu a facut dovada calitatii de mostenitor dupa autorul D. B. I., iar, pe de alta parte, nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, conform Legii nr.18/1991, si pentru terenul in discutie.
Cat priveste dovada calitatii de mostenitor, prin sentinta nr.773/2009 a Judecatoriei P. s-a retinut cu putere de lucru judecat ca reclamanta este succesorul in drepturi al autorului D. B. I., beneficiind de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului cu destinatie forestiera ce a apartinut acestuia.
Cat priveste procedura prevazuta de Legea nr.18/1991, atat reclamanta, cat si paratii au recunoscut ca terenul in litigiu este situat ., ambele parti invocand stapanirea continua si netulburata si dobandirea de la autori a terenului in litigiu. Or, potrivit art. 8 din Legea nr.18/1991, stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face în condițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept. De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă și alte persoane anume stabilite. Prin urmare, obiectul reconstituirii dreptului de proprietate il constituie terenurile aflate in patrimoniul cooperativelor agricole de productie. Cum terenul in discutie nu a apartinut CAP, intrucat in zona nu a existat o astfel de forma de asociere, in mod nelegal prima instanta a apreciat ca fiind necesara, pentru dovedirea dreptului de proprietate, parcurgerea procedurii speciale prevazuta de Legea nr.18/1991. Dovada dreptului de proprietate se face, in situatia de fata, cu actul primar al autorului, dublata de dovada calitatii de mostenitor.
Cu toate acestea, in mod temeinic instanta a constatat ca nu s-a facut dovada dreptului de proprietate asupra terenului revendicat. Reclamanta a invocat ca si titlu de proprietate adeverinta nr.4143/28.08.2007 emisa de Primaria Babana, in care se mentioneaza suprafetele de teren cu care figureaza inscris in registrul agricol autorul sau, fara a se preciza insa si punctele in care sunt situate aceste terenuri sau vecinatatile. Tocmai pentru identificarea lor reclamanta a invocat si actul primar de vanzare-cumparare nr._/14.12.1915, iar instanta de fond a stabilit ca si obiectiv al expertizei tehnice judiciare -specialitatea topografie transpunerea in teren a acestuia si identificarea terenului dobandit de autorul reclamantei prin acest act de vanzare.
Deplasandu-se in teren pentru a raspunde solicitarilor instantei, expertul desemnat, I. G., s-a gasit insa in prezenta refuzului reclamantei de a masura altceva decat terenul paratilor in care se regasea, potrivit sustinerilor acesteia, si suprafata revendicata. Prin urmare, nu s-a procedat la identificarea terenului ce a apartinut autorului D. si care a fost transmis apoi reclamantei, potrivit actului de vanzare-cumparare, stabilirea terenului presupus a fi ocupat de parati facandu-se dupa indicatiile partilor, cum se arata in raportul de expertiza.
Tribunalul constata ca reclamanta nu a formulat obiectiuni impotriva raportului de expertiza, insa instanta a dispus completarea lucrarii, la solicitarea paratilor, tocmai pentru a se transpune actul nr._/1915.
Expertul s-a deplasat din nou in teren si, din nou, nu i s-a permis sa masoare altceva decat terenul ce reprezinta suprapunerea cu terenul paratilor. In completarea raportului de expertiza se arata ca reclamanta nu a permis masurarea terenului padure, deoarece face obiectul altui dosar, si nici suprafata de peste drumul Ograda, ce face parte din acelasi act, si care a fost vandut paratului S. M..
Nici impotriva acestei completari reclamanta nu a formulat obiectiuni. Instanta de fond a admis obiectiunile paratilor si a dispus o alta completare a lucrarii. Insa, inca o data, expertul a precizat ca nu i s-a permis sa masoare intreaga suprafata ce face obiectul actului din 1915, din care o parte fiind vanduta.
La termenul din data de 18.10.2012 instanta de fond a respins obiectiunile paratilor, in conditiile in care reclamanta nu a contestat aceasta ultima completare, aratand ca isi insuseste raportul de expertiza initial.
In aceasta situatie, in mod temeinic, prima instanta a retinut ca reclamanta nu a dovadit ca terenul revendicat ii apartine, neavand astfel calitate procesuala activa pentru a formula prezenta actiune. Netranspunandu-se in teren actul primar de proprietate si neidentificandu-se terenul ce a apartinut autorului si, prin mostenire, a trecut in proprietatea reclamantei, nu se poate stabili daca terenul revendicat, astfel cum a fost el stabilit de expert, potrivit indicatiilor partilor, face parte din proprietatea reclamantei. Operatiunea era cu atat mai importanta cu cat expertul a retinut, in urma precizarilor reclamantei, ca o parte din acesta a fost instrainat, impunandu-se a se stabili ce suprafata a ramas la momentul actual in proprietatea reclamantei si daca in aceasta suprfata ramasa se incadreaza si terenul revendicat. Lucrarea de expertiza, efectuata in conditiile in care insasi reclamanta a refuzat sa colaboreze cu expertul pentru a raspunde obiectivelor stabilite de instanta, nu este concludenta sub aspectul problemei ce intereseaza, reclamanta intelegand sa nu o conteste si sa o foloseasca ca si proba in dovedirea actiunii.
Prin urmare, intrucat actiunea in revendicare este actiunea pusa la dispozitia proprietarului-neposesor pentru protejarea dreptului impotriva actelor abusive ale posesorilor-neproprietari, iar reclamanta nu a dovedit ca este proprietarul terenului revendicat, in mod temeinic si legal prima instanta a retinut exceptia lipsei calitatii procesuale active, respingand pe acest considerent actiunea.
In concluzie, in temeiul art.312 C.pr.civ., recursul reclamantei va fi respins, iar sentinta va fi mentinuta ca legala si temeinica.
In temeiul art.274 C.pr.civ., recurenta, cazuta in pretentii, va fi obligata la plata catre intimatii S. a cheltuielilor de judecata suportate in recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenta-reclamantă N. E., domiciliată în . lui Paneata, jud. Argeș, împotriva sentinței civile nr. 8785 din data de 25.10.2012, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți S. I., domiciliat în com. Babana, . Paneata, jud. Argeș; S. G., domiciliată în com. Băbana, ., jud. Argeș; S. N., domiciliat în com. Mărăcineni, .; S. V., domiciliată în com. Mărăcineni, ., jud. Argeș; Ș. D., domiciliat în orașul Mioveni, H. R., ., .; Ș. I., domiciliată în orașul Mioveni, H. R., ., .; S. M., domiciliat în com. Băbana, . și D. ANIȘOARA, domiciliată în .. Argeș, ca nefondat
Obligă recurenta la plata către intimații S. a sumei de 800 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.02.2014
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
V. T. A. M. D. G. N.
GREFIER,
E. N.
red.A.M./14.03.2014
dact.C.E.C./2 exp.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 571/2014. Tribunalul ARGEŞ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 546/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
