Contestaţie la executare. Decizia nr. 546/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 546/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 05-03-2014 în dosarul nr. 472/280/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 546
Ședința publică din 05.03.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M.
JUDECĂTOR: D. G. N.
JUDECĂTOR: V. T.
GREFIER: E. N.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta-contestatoare F. F. R., împotriva sentinței civile nr. 5996/25.06.2013 a Judecătoriei Pitești în contradictoriu cu intimații Ministerul Finanțelor Publice – ANAF – Administrația Finanțelor Publice Pitești și Casa de Asigurări de Sănătate Argeș, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-contestatoare F. F. R., personal lipsă fiind intimații Ministerul Finanțelor Publice – ANAF – Administrația Finanțelor Publice Pitești și Casa de Asigurări de Sănătate Argeș.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele: prin serviciul registratură, la data de 03.03.2014, intimata Casa de Asigurări de Sănătate Argeș, depune în dublu exemplar întâmpinare. Prin serviciul registratură, la data de 04.03.2014, recurenta-contestatoare F. F. R. depune cerere prin care solicită lăsarea cauzei la sfârșitul ședinței de judecată, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei conform chitanței nr._/04.03.2014 și note scrise, într-un exemplar.
Având în vedere cererea depusă de recurenta-contestatoare prin care solicită lăsarea cauzei la sfârșitul ședinței de judecată, instanța apreciază că aceasta a rămas fără obiect prin prezența acesteia și ia act că aceasta și-a îndeplinit obligația timbrării recursului.
La interpelarea instanței, recurenta-contestatoare arată că nu mai are alte cereri prealabile de formulat sau probe de administrat, cu excepția înscrisurilor depuse la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Recurenta-contestatoare solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat fără cheltuieli de judecată. Consideră recurenta-contestatoare că, sentința recurată este nelegală, pentru motivele de recurs prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă motivat și de faptul că, contestația la executare a fost introdusă în cursul lunii ianuarie 2013. Un prim aspect de nelegalitate ce trebuie avut în vedere privește dispozițiile art. 110-111, art. 44 din OG nr. 92/2003 privind aplicare Codului de procedură fiscală și dispozițiile art. 379 Cod procedură civilă.
Arată recurenta-contestatoare că, și prin contestația la executare introdusă la instanța de fond la data de 08.01.2013, a precizat că i-au fost comunicate prin poștă, în cursul lunii decembrie 2012, doar titlul executoriu și somația nefiindu-i comunicată și decizia ACC nr._/30.06.2012.
Mai susține recurenta-contestatoare că, decizia a fost emisă de către Casa de Asigurări de Sănătate și înaintată finanțelor publice pentru identificarea creanței și comunicarea acesteia, însă, apreciază contestatoarea că, această instituție confundă noțiunea de emitere cu aceea de comunicare a titlului de creanță mai sus menționat, respectiv a debitului scadent, a termenului de plată, a identificării și calculului ce a stat la baza acestor sume de bani și pe ce perioadă.
Invocă recurenta-contestatoare și dispozițiile art. 44 din OG nr. 92/2003 ce vizează comunicarea titlului de creanță ce stă la baza titlului executoriu și a somației, dispoziții imperative de altfel, și care, stabilește că nu poți plăti ceva ce nu ști ce plătești și când este scadent.
Consideră recurenta-contestatoare că normele imperative prevăzute de dispozițiile art. 44 din OG nr. 92/2003 conțin o obligație ce se aplică creditorului de a respecta și de a comunica acest titlu de creanță. Arată recurenta că, Casa de Asigurări de Sănătate motivează că s-a procedat la comunicarea acestei creanțe prin publicitate, respectiv pe pagina de internet, nefăcând dovada afișării numelui contestatoarei. Or, această afișare, conform dispozițiilor legale mai sus enunțate este doar o măsură subsidiară ce poate fi luată numai în momentul în care se face dovada imposibilității comunicării pe celelalte căi prevăzute de lege.
Un alt aspect de nelegalitate invocat de recurenta-contestatoare privește și faptul că titlurile executorii sau emis anterior, aspect pe care și instanța de fond la avut în vedere și, din acest punct de vedere apreciază că aceste titluri de creanță sunt nelegale întrucât se consideră că exista obligația de plată în sarcina fiecărui cetățean român, care urma, pe baza acestei obligații să încheie un contract de asigurare.
Or, neexistând un contract de asigurare, în opinia sa nu se poate emite un titlu de creanță. Mai arată recurenta-contestatoare că în continuare este plătitoare de impozit, impozit ce este plătit la zi și că, lunar i se reține suma de 195 lei.
În temeiul art. 150 Cod Procedură Civilă, instanța declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra recursului declarat de recurenta-contestatoare F. F. R., împotriva sentinței civile nr. 5996/25.06.2013 pronunțată de Judecatoria Pitești în dosarul nr._ .
TRIBUNALUL
I.Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 09.01.2013 contestatoarea F. F. R. în contradictoriu cu intimatul M. F. PUBLICE - ANAF - ADMINISTRATIA F. PUBLICE P. a solicitat instanței de judecată ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea somației nr.3/_ /_ din data de 17.12.2012 și a titlului executoriu nr._ din aceeași dată pentru suma de 11.077 lei.
În motivarea cererii, a arătat că la data de 27.12.2012 i s-au comunicat prin poștă somația și titlul executoriu menționate, prin care i se aduce la cunoștință că figurează în evidența fiscală cu suma de 11.077 lei, reprezentând contribuție de asigurări sociale de sănătate. A mai precizat contestatoarea că nu i s-au comunicat deciziile ce reprezintă documentul prin care s-a evidențiat suma de plată, perioada pentru care se pretinde obligația fiscală și eventualele majorări de întârziere, pentru a se verifica natura obligației, perioada stabilirii ei, modalitatea de calcul a contribuției, documentul în baza căruia s-a stabilit contribuția, respectiv încheierea unui contract de asigurări de sănătate și dacă din sumele menționate a fost scăzută suma lunară achitată. Nu s-a precizat temeiul de drept al obligațiilor fiscale, modalitatea și baza de calcul și dacă aceste sume de bani reprezintă o contribuție suplimentară pentru asigurările de sănătate, deoarece plătește lunar suma de 195 lei, reținută de C. de A. a Avocaților.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.172 – 174 din O.G. nr.92/2003, art.399 și urm. C.proc. civ., Legea nr.95/2006 modificată prin OUG nr.15/2012.
II. La data de 28.02.2013 contestatoarea F. F. R. și-a completat acțiunea, solicitând citarea în cauză în calitate de intimat și a CASEI DE ASIGURARI DE SANATATE ARGES, în conformitate cu dispozițiile art.V pct.10 din OUG nr.125/2011. A arătat că nu a încheiat niciun contract de asigurare cu Casa de Asigurări de Sănătate Argeș, nu are calitatea de persoană asigurată; nu s-a emis o decizie de impunere prin care să se individualizeze creanțele fiscale datorate de contribuabil și eventualele obligații accesorii, care să cuprindă baza de impunere, precum și cuantumul contribuției pentru fiecare perioadă impozabilă. Contestatoarea a achitat sumele de 8279,462 lei, 5723 lei și 557 lei, reprezentând contribuție FNUASS, conform chitanțelor nr._/13.04.2005, nr.FS01738/03.02.2009 și nr.FS06090/10.06.2009 emise de CAS Argeș. Contestatoarei i se rețin lunar contribuțiile de asigurări de sănătate, care se virează la bugetul unic de asigurări sociale, începând cu data de 01.02.2010, conform adeverinței nr.19/30.01.2013 eliberată de C. de A. a Avocaților din România – Filiala Argeș.
III. La data de 04.03.2013 intimata DGFP ARGEȘ – AFP PITEȘTI a depus întâmpinare (filele 17–19), prin care a invocat excepția netimbrării acțiunii, excepția inadmisibilității contestației la executare, iar pe fond, respingerea acțiunii ca nefondată, pe motiv că nu se invocă de către contestatoare niciun motiv de nelegalitate în sensul dispozițiilor art.172 din O.G. nr.92/2003, iar argumentele contestatoarei cu privire la netemeinicia titlului care se pune în executare nu pot constitui o motivare în cadrul unei contestații la executare. S-a mai precizat că o contestație la executare împotriva titlului executoriu trebuia să se întemeieze pe invocarea unor neregularități cu privire la actele de executare propriu-zise, la îndeplinirea condițiilor de formă obligatorii emiterii lor, iar nu cu privire la existența titlului executoriu, aceste aspecte neputând fi invocate pe calea contestației la executare, iar contestatoarea nu precizează care sunt prevederile legale ce au fost încălcate în efectuarea actelor de executare, ci invocă faptul că plătește lunar suma de 195 lei reținută de C. de A. a Avocaților, aspect ce trebuia invocat într-o eventuală contestație formulată împotriva titlurilor de creanță.
IV. La data de 05.03.2013 contestatoarea F. R. a formulat o o nouă cerere completatoare (filele 34-35), prin care a arătat că înțelege să conteste somația nr.3/_ /_ și titlul executoriu nr._ din data de 20.02.2013 emise de intimat pentru suma de 1.423 lei și că menține motivarea în fapt a contestației la executare, cu precizarea suplimentară că nu i-au fost comunicate până în prezent documentele nr._/03.12.2012 și nr._/03.12.2012 pentru sumele de 711 lei și respectiv 712 lei, pentru a cunoaște natura obligație fiscale, cuantumul sumelor datorate cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate, perioada pentru care au fost calculate, baza de calcul și decizia de impunere, prin care să fie identificată creanța.
V. La data de 22.03.2013 (filele 40 – 42) s-a depus o nouă cerere completatoare prin care s-a contestat somația nr.3/_ /_ și titlul executoriu nr._ emise de intimat la data de 11.03.2013 pentru suma de 2045 lei, pentru considerentele expuse în contestația inițială și cererea anterioară de completare a acțiunii.
VI. La data de 01.04.2013 intimata CAS Argeș a formulat întâmpinare (filele 55 – 58), prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, pe motiv că începând cu data de 01.07.2012, ANAF, prin organele fiscale din subordinea acesteia, se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale ale CAS Argeș și dobândește calitatea procesuală a acesteia. Conform art.V pct.10 din OUG nr.125/2011 și Ordinului comun nr.806/06.06.2012, nr.608/13.06.2012 și nr.934/06.06.2012 încheiat între Ministerul Finanțelor Publice, M. Sănătății și M. Muncii, Familiei și Protecției Sociale, casei de asigurări i-a revenit obligația întocmirii deciziilor prin care s-a individualizat obligația de plată restantă la 30.06.2012 pentru toți contribuabilii persoane fizice care au realizat și realizează venituri din activități independente. S-a mai arătat că nu s-a îndeplinite de către contestatoare obligația legală de a achita contribuția de sănătate, nedepunând declarația trimestrială privind obligația de plată către FNUASS, ce constituie titlu de creanță, conform art.35 din Ordinul nr.617/2007; nu a făcut dovada plății contribuției către fondul de sănătate; obligațiile fiscale individualizate în cuprinsul somației și titlului executoriu, compusă din contribuție și accesorii, au fost calculate conform veniturilor obținute de contestator în decursul anilor de prescripție și au fost preluate din aceeași bază de date de ANAF.
VII. Prin sentința civilă nr. 5996/25.06.2013 a Judecătoriei Pitești s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei de A. de Sănătate și s-a respins contestația la executare.
În motivarea sentinței s-a reținut că în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de intimata CAS Argeș prin întâmpinare, aceasta este întemeiată, urmând a fi admisă, raportat la dispozițiile art.V alin.1 din OUG nr.125/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003, începând cu data de 1 iulie 2012. Pe fondul cauzei s-a reținut de instanța de fond că la data de 17.12.2012, intimata a emis în cadrul dosarului de executare nr._/2010 titlul executoriu nr._ și somația (filele 20 – 21), pentru suma totală de_ lei, din care suma totală de 8557 lei reprezentând debit principal restant, iar sumele de 1283 lei și respectiv 1237 lei, reprezentând accesorii, conform deciziei nr._ din data de 30.06.2012 și anexei acesteia (filele 22 – 24), în care se individualizează atât debitul principal restant în sumă totală de 8557 lei, cât și accesoriile restante în sumă totală de 2520 lei, conform anexei deciziei, astfel cum acestea au fost preluate de AFP în titlul executoriu și somația emise la data de 17.12.2012. Nu era necesară emiterea unui nou titlu de creanță de către AFP, din moment ce, în virtutea dispozițiilor legale menționate, obligațiile fiscale restante au fost transmise de către CAS organului fiscal competent în vederea executării. S-a mai apreciat de instanța de fond că la emiterea titlului executoriu au fost respectate dispozițiile art.141 alin.11 din O.G. nr.92/2003. S-a mai considerat de instanța de fond că apărarea contestatoarei în sensul că nu i s-ar fi comunicat decizia de impunere sau decizia de stabilire a obligației de plată ori că acestea nu ar constitui titlu de creanță nu poate constitui un fundament pentru admiterea acțiunii, din moment ce contestația la executare reprezintă un control al legalității actelor de executare exercitat de instanța de judecată, în ceea ce privește vicii de formă ale titlului executoriu, exigibilitatea acestuia, neregularități ale actelor săvârșite cu ocazia executării silite, iar titlul de creanță este reprezentat de decizia nr._/30.06.2012 referitoare la obligațiile de plată și calcul accesorii. S-a mai precizat de instanța de fond că realitatea sumelor înscrise în titlul de creanță, natura acestora, perioada pentru care au fost calculate, modalitatea de comunicare a titlului de creanță, etc., constituie apărări de fond cu privire la însăși validitatea creanței fiscale, care nu pot fi valorificate pe calea contestației la executare, ci doar pe calea contestației administrative fiscale prevăzute de art.205 din OG nr.92/2003.În ceea ce privește somația și titlul executoriu emise la data de 20.02.2013 (filele 100 – 101) pentru suma de 1423 lei, compusă din 711 lei + 712 lei, reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activități independente, menținându-se considerentele expuse anterior, s-a reținut că și acestea au avut la bază un titlu de creanță, respectiv decizia nr.4594 emisă de CAS Argeș (fila 107), în care sunt individualizate contribuțiile aferente trimestrului III și trimestrului IV 2012. Somația și titlul executoriu emise la data de 11.03.2013 (filele 118 – 119), pentru suma de 2045 lei, compusă din 654 lei și 1391 lei, reprezentând accesorii, au avut ca temei titlul de creanță nr._/31.12.2012 al DGFP Argeș – AFP Pitești (fila 120), obligațiile fiscale restante fiind calculate și individualizate conform anexei acestei decizii (fila 121). Astfel, ulterior emiterii titlului de creanță de către AFP Pitești (decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr._/31.12.2012), în privința căruia contestatoarea nu a făcut dovada anulării de către organul emitent sau instanța de contencios administrativ, în mod legal au fost emise actele de executare contestate, respectiv somația și titlul executoriu din data de 11.03.2013.
VIII. Împotriva sentinței mai sus menționate a fost declarat recurs de către contestatoarea F. F. care a apreciat că sentința este nelegală întrucât deciziile, reprezentând titluri de creanță nu au fost comunicate în mod legal, cu respectarea art.44 c.proc.fiscală, în condițiile în care nu se putea recurge la procedură comunicării prin publicitate. De asemenea s-a mai susținut că decizia nr._/30.06.2012 nu reprezintă un titlu de creanță întrucât nu se încadrează în titlurile prevăzute de art.110 alin (1) pct.3 lit.a-h) din OG nr.92/2013 în condițiile în care nu a fost indicată baza de calcul și perioada pentru care s-a stabilit suma pretinsă. De asemenea s-a mai precizat că instanța de fond nu a analizat apărările conform cărora decizia nr.4594/2012 este lovită de nulitate ca urmare a nerespectării condițiilor de formă.
IX. Tribunalul analizând recursul reține următoarele:
1.Existenta unui titlu de creanță ajuns la scadență, deci a unei obligații fiscale exigibile, reprezintă chiar premisa emiterii actelor de executare, instanța de executare fiind chemata sa analizeze, în cadrul contestației la executare, daca urmărirea silită a pornit in temeiul unui titlu executoriu si pentru recuperarea unei creanțe certe, lichide si exigibile. În acest sens se reține că, potrivit art.141 alin.11 teza a doua C.proc.fisc., cu excepția cazului în care prin lege se prevede că un înscris constituie titlu executoriu, niciun titlu executoriu nu se poate emite în absența unui titlu de creanță în baza căruia se stabilesc, în condițiile legii, creanțe fiscale principale sau accesorii. Titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege (alin.2). Se subînțelege ca titlul de creanță trebuie sa fi fost anterior comunicat in mod legal debitorului pentru a putea produce efecte si a deveni titlu executoriu, neîndeplinirea acestei condiții echivalând cu însăși absența lui în ceea ce privește executarea silită. Potrivit art. 44 C.proc.fisc., actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului căruia îi este destinat. În situația contribuabililor fără domiciliu fiscal în România, care și-au desemnat împuternicit potrivit art. 18 alin. (4), precum și în situația numirii unui curator fiscal, în condițiile art. 19, actul administrativ fiscal se comunică împuternicitului sau curatorului, după caz. Actul administrativ fiscal se comunică prin remiterea acestuia contribuabilului/împuternicitului, dacă se asigură primirea sub semnătură a actului administrativ fiscal sau prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Actul administrativ fiscal poate fi comunicat și prin alte mijloace cum sunt fax, e-mail sau alte mijloace electronice de transmitere la distanță, dacă se asigură transmiterea textului actului administrativ fiscal și confirmarea primirii acestuia și dacă contribuabilul a solicitat expres acest lucru. În cazul în care comunicarea potrivit alin. (2) sau (2^1), după caz, nu a fost posibilă, aceasta se realizează prin publicitate. Comunicarea prin publicitate se face prin afișarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent și pe pagina de internet a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a unui anunț în care se menționează că a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. În cazul actelor administrative emise de organele fiscale prevăzute la art. 35, afișarea se face, concomitent, la sediul acestora și pe pagina de internet a autorității administrației publice locale respective. În lipsa paginii de internet proprii, publicitatea se face pe pagina de internet a consiliului județean. În toate cazurile, actul administrativ fiscal se consideră comunicat în termen de 15 zile de la data afișării anunțului. De subliniat în plus că pentru a se putea face comunicarea prin publicitate electronică, care este numai subsidiară, trebuie să nu existe posibilitatea comunicării unui act administrativ fiscal ori potrivit art. 44 alin. 1 și 2 ori potrivit art. 44 alin. 3 c.proc.fiscală. Aceasta interpretare este în deplină concordanță și cu decizia nr. 536/28 aprilie 2011 a Curții Constituționale a României, prin care s-a constatat neconstituționalitatea acestui art. 44 alin. 3 din O.G. 92/2003, în condițiile în care nu se face dovada de către organul de executare că nu s-a putut efectua comunicarea unor acte administrative fiscale către contribuabil în modalitate reglementată de art. 44 alin. 2.
În speță, Tribunalul reține că decizia nr._/30.06.2012 (f.22-dosar fond), care a stat la baza emiterii titlului executoriu nr. _/17.12.2012 pentru suma de 11.077 lei și decizia nr._/3.12.2012, care a stat la baza emiterii titlului executoriu nr._/20.02.2013 pentru suma de 1.423 lei, Tribunalul reține că acestea nu au fost comunicate conform legii, astfel că nu se poate reține existența unor titluri executorii. În ce privește decizia nr._/31.12.2012, ce a stat la baza emiterii titlului executoriu nr. _ din 11.03.2013, Tribunalul reține că recurenta-contestatoare prin completarea cererii din data de 22.03.2013 (f.40-dosar fond) a recunoscut că aceste titluri de creanță au fost comunicate, ipoteză în care trebuia să recurgă la procedura contestației administrative fiscale prevăzute de art.205 c.proc.fiscală, pentru a se contesta existența și întinderea creanței fiscale. O asemenea soluție este justificată de faptul că în cazul în care se formulează contestația fiscală îndreptată împotriva actelor de executare, aceasta nu se poate sprijini decât pe vicii și nelegalități ale actelor de executare, iar motivele invocate trebuie să privească fapte și împrejurări ulterioare titlului executoriu ce se execută, neputându-se primi pe această cale motive care puteau fi invocate printr-o altă cale prevăzută de lege, respectiv, prin contestația împotriva titlului de creanță prevăzută de dispozițiile art.205-218 din OG nr.92/2003, republicată. Neconformarea contestatorului condițiilor de formulare a contestației, în condițiile menționate, va atrage sancțiunea inadmisibilității având în vedere că nu sunt respectate condițiile de exercitare ale contestației la executare, într-o asemenea situație. Nu se poate considera că într-o astfel de situație se impune o analiză pe fond a contestației la executare, având în vedere că chiar legiuitorul consideră, conform art.399 alin (3) c.proc.civ., ca inadmisibilă contestația la executare, în care se invocă apărări de fond, dacă există un altă cale de atac. O asemenea concluzie este dedusă din faptul că prin lege, se instituie o condiție de admisibilitate intrinsecă în cazul contestației la executare, respectiv aceea de a nu exista o cale de atac specială, ceea ce presupune per a contrario că dacă există o cale de atac specială, prin care se pot invoca «apărări de fond» împotriva titlului executoriu, nu se poate recurge la procedura contestației la executare pentru acest considerent.
Pentru aceste considerente Tribunalul în baza art.312 c.proc.civ. va admite recursul și va modifica sentința.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat împotriva sentinței civile nr.5996/25.06.2013 a Tribunalului Argeș declarat de recurenta-contestatoare F. F. R., domiciliata în mun. Pitești, .. 20, jud. Argeș în contradictoriu cu intimata M. F. PUBLICE - ANAF - ADMINISTRATIA F. PUBLICE PITEȘTI, cu sediul în mun. Pitești, ., jud. Argeș și intimata C. DE A. DE SĂNĂTATE ARGEȘ, cu sediul în mun. Pitești, ., nr. 62, jud. Argeș.
Modifică sentința, în sensul că admite în parte contestația la executare.
Anulează somația nr.3/_ /_/17.12.212, titlul executoriu nr._/17.12.2012, somația nr.3/_ /_/20.02.2013 și titlul executoriu nr._/20.02.2013.
Respinge contestația la executare formulată împotriva somației nr.3/_ /_ din 11.03.2013 și a titlului executoriu nr._ din 11.03.2013, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.03.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A. M. D. G. N. V. T.
GREFIER,
E. N.
Red.VT/Tehnored.VT
2 ex/10.04.2014
Jud.fond: A. P.
| ← Anulare act. Hotărâre din 26-02-2014, Tribunalul ARGEŞ | Fond funciar. Sentința nr. 5080/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
