Contestaţie la executare. Decizia nr. 493/2014. Tribunalul ARGEŞ
Comentarii |
|
Decizia nr. 493/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 28-05-2014 în dosarul nr. 11922/280/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 493
Ședința publică din 28.05.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: R. V.
JUDECĂTOR: A. M.
GREFIER: E. N.
Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de apelanta-intimată P. C. Albota împotriva sentinței civile nr._/17.12.2013 pronunțată de Judecatoria Pitești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-contestatoare . SRL având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns apelanta-intimată P. C. Albota, prin avocat P. L., în baza împuternicirii avocațiale nr._/2014 depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind intimata-contestatoare . SRL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele: prin serviciul registratură, la data de 24.04.2014, apelanta-intimată P. C. Albota depune la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare, în dublu exemplar.
Apelanta-intimată, prin avocat depune la dosarul cauzei împuternicire avocațială și copia deciziei de impunere nr. 329/20.02.2013, în dublu exemplar.
La interpelarea instanței, apelanta-intimată, prin avocat arată că nu mai are alte cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat instanța acordă cuvântul pe probe.
Apelanta-intimata, prin avocat solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv cele aflate deja la dosarul cauzei și cel depus la acest termen de judecată.
Asupra probei solicitată de apelanta-intimată P. C. Albota prin cererea de apel, cu respectarea dispozițiilor art. 254 Cod procedură civilă, respectiv proba cu înscrisuri, constatând că aceasta este admisibilă și poate conduce la soluționarea procesului, în temeiul art. 478 coroborat cu art. 254 Cod Procedură Civilă, o încuviințează.
Constată că prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, intimata-contestatoare . SRL a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri constatând că aceasta este admisibilă și poate conduce la soluționarea procesului, în temeiul art. 478 coroborat cu art. 254 Cod Procedură Civilă, o încuviințează.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, în temeiul art. 244 alin. 1 Cod procedură civilă instanța constată încheiată cercetarea procesului și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Apelanta-intimată, prin avocat, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat iar pe fondul cauzei desființarea hotărârii pronunțată de instanța de fond ca fiind netemeinică și nelegală pe considerentul că, prima instanță, în cuprinsul considerentelor sentinței apelate a avut în vedere doar dispozițiile art. 85-86, art. 141 alin. 2 și art. 110 din OG 92/2003 conform cărora trebuia emisă o decizie de impunere ce constituie titlul de creanță și care devine executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege ori stabilit de către organul competent fără a avea în vedere și motivele invocate prin întâmpinare. Arată apelanta-intimată, prin avocat că, o astfel de decizie de impunere există însă s-a omis a fi atașată și în fața instanței de fond.
Solicită apelanta-intimata, prin avocat să se constate faptul că, prin cererea introductivă, contestatoarea a solicitat anularea actelor de executare, respectiv somația și titlul executoriu pe considerentul că, terenul în suprafață de_ mp, dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 115/2006 trebuia impozitat având categoria de folosință teren arabil și nu curți-construcții. Menționează apelanta-intimată, prin avocat că terenul ce face obiectul litigiului a fost înregistrat în mod eronat în categoria de folosință teren arabil, întrucât din înscrisurile atașate la dosarul cauzei terenul are categoria de folosință curți-construcții și este amplasat în intravilanul comunei.
La interpelarea instanței, apelata-intimată, arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 394 alin. 1 Cod Procedură Civilă, instanța declară dezbaterile închise, aduce la cunoștința părților ca potrivit art. 394 alin. 3 Cod Procedură Civilă, după închiderea dezbaterilor, nu mai pot depune nici un înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat in seama și rămâne în pronunțare asupra apelului formulat de apelanta-intimată P. C. Albota împotriva sentinței civile nr._/17.12.2013 pronunțată de Judecatoria Pitești în dosarul nr._ .
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Constată că prin la data de 13.06.2013 a fost depusă cerere de chemare în judecată de către contestatoarea . SRL în contradictoriu cu intimata P. C. ALBOTA, solicitând instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună anularea actelor de executare Titlu executoriu nr. 641/28.05.2013 și somația nr. 641/28.05.2013, anularea executării silite însăși, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că intimata a cerut executarea silită în temeiul art. 141 din OG nr. 92/2003 a pretinsului debit de 14.681 lei, din care suma de 6032 lei reprezintă majorare de întârziere, debit reprezentând contravaloare impozit pentru terenul deținut de societatea contestatoare pe raza loc. Albota.
Precizează că suma înscrisă și pretinsă în acel titlu nu este reală, contestatoarea și-a achitat impozitul pentru acest teren, mai având de achitat doar impozitul aferent anului 2013 care se plătește până la 31.12.2013.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 711 și urm. NCPC..
Au fost anexate cererii înscrisuri (fil.5-7).
Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată și a invocat excepția tardivității, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea întâmpinării se arată că contestatoarea a solicitat deschiderea poziției de rol agricol pentru suprafața de_ mp intravilan, categoria Arabil, conform contractului de vânzare-cumpărare 485/08.02.2006. La data de 16.04.2013 a fost emisă înștiințarea de plată nr. 454/16.04.2013 pentru suma de 15.450 lei împotriva căreia se putea formula contestație în 30 de zile de la comunicare.
Ulterior au fost emise somația și titlul executoriu nr. 641/28.05.2013 care i-au fost comunicate contestatoarei la data de 03.06.2013 împotriva cărora se putea formula contestație în 15 de zile de la comunicare.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 C.pr.civ.
În susținerea au fost depuse înscrisuri (f. 20-39).
La data de 08.11.2013 contestatoarea a depus răspuns la întâmpinare prin care arată cu privire la excepția invocată că a fost depusă în termen, anume la data de 13.06.2013, somația fiind comunicată în 03.06.2013.
Pe fondul cauzei arată că, în fapt, contestă faptul că s-a stabilit o sumă de plată în sarcina sa fără a exista un titlu de creanță. Conform art. 85 C.pr.fisc. taxele și impozitele locale sunt creanțe fiscale care trebuie constatate printr-un titlu de creanță. Înștiințarea de plată nu a constituit titlu de creanță în accepțiunea art. 110 al. 3 C.pr.fisc.
Pe de altă parte, Primăria Albota a avut control de la Curtea de Conturi care a stabilit că, unitatea administrativ teritorială a calculat impozitul pentru terenul proprietatea contestatoarei în mod eronat, iar pentru această suma intimata ar fi trebuit să emită o decizie de impunere care să constituie titlu de creanță.
S-au atașat înscrisuri (f. 43-45).
La interpelarea instanței, intimata, prin apărător, a precizat că înscrisurile depuse la filele 20-39 reprezintă toate actele din dosarul de executare.
În ședința publică de la data de 10.12.2013, intimata prin apărător a precizat că nu mai susține excepția tardivității, însă a invocat excepția lipsei calității de reprezentant, excepție respinsă de instanță la același termen, pentru considerentele expuse în practicaua încheierii de amânare a pronunțării.
Prin sentința civilă nr._/17.12.2013 pronunțată de Judecatoria Pitești a fost admisă contestația la executare formulată de contestatoarea . SRL, în contradictoriu cu intimata P. C. ALBOTA.
Au fost anulate actele de executare emise în dosarul nr. 641/2013 al Primăriei Albota, organul fiscal local, respectiv titlul executoriu și somația nr. 641/2013, emise la data de 28.05.2013
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că la data de 16.04.2013 s-a emis înștiințarea de plată nr. 454 pentru suma de_ lei(fil.30), comunicată contestatoarei la data de 22.04.2013(fil.29).
La data de 28.05.2013 s-au emis titlul executoriu și somația nr. 641(fil.27-28), pentru aceeași sumă, comunicate contestatoarei la data de 03.06.2013(fil.26).
Din verificarea actelor existente în dosarul de executare, reiese că pe numele societății contestatoare nu s-a emis o decizie de impunere – titlu de creanță.
În drept, potrivit disp.art. 85 din OG 92/2003, intitulat „Stabilirea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat”
(1) Impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc astfel:
a) prin declarație fiscală, în condițiile art. 82 alin. (2) și art. 86 alin. (4);
b) prin decizie emisă de organul fiscal, în celelalte cazuri.
(2) Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile și în cazurile în care impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat sunt scutite la plată conform reglementărilor legale, precum și în cazul unei rambursări de taxă pe valoarea adăugată.
Conform disp.art. 86 din OG 92/2003 decizia de impunere se emite de organul fiscal competent. Organul fiscal emite decizie de impunere ori de câte ori acesta modifică baza de impunere, ca urmare a unor constatări prealabile ale organului fiscal sau în baza unei inspecții fiscale.
(2) Pentru creanțele administrate de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin ordin al ministrului economiei și finanțelor se pot stabili și alte competențe pentru emiterea deciziilor de impunere ca urmare a inspecției fiscale.
(3) Decizia de impunere se emite, dacă este necesar, și în cazul în care nu s-a emis decizie referitoare la baza de impunere potrivit art. 89.
(4) Declarația fiscală întocmită potrivit art. 82 alin. (2) este asimilată cu o decizie de impunere, sub rezerva unei verificări ulterioare, și produce efectele juridice ale înștiințării de plată de la data depunerii acesteia.
(5) În situația în care legea nu prevede obligația de calculare a impozitului, declarația fiscală este asimilată unei decizii referitoare la baza de impunere.
(6) Decizia de impunere și decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii constituie și înștiințări de plată, de la data comunicării acestora, în condițiile în care se stabilesc sume de plată.
Potrivit disp.art.1 alin.1 OG 92/2003 prezentul cod reglementează drepturile și obligațiile părților din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat și bugetelor locale, prevăzute de Codul fiscal**).
Art. 256 alin.1 și 2 din legea 571/2003 privind codul fiscal prevede că orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit anual, exceptând cazurile în care în prezentul titlu se prevede altfel.
Impozitul prevăzut la alin. (1), denumit în continuare impozit pe teren, precum și taxa pe teren prevăzută la alin. (3) se datorează către bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului în care este amplasat terenul. În cazul municipiului București, impozitul și taxa pe teren se datorează către bugetul local al sectorului în care este amplasat terenul.
Ca urmare, pentru stabilirea impozitului pe teren, organul fiscal al autorității administrației publice locale, respectiv al . emită o decizie de impunere, în condițiile art. 85 și urm. din OG 92/2003.
Conform disp.art. 110 din OG 92/2003, decizia de impunere constituie titlu de creanță.
Potrivit disp.art. 141 alin.2 din OG 92/2003, titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.
În cauză, s-a constatat că, astfel cum s-a arătat mai sus, pentru diferența de impozit pe teren pentru anii 2008-2013 nu s-a emis o decizie de impunere, titlu de creanță, astfel că emiterea titlului executoriu și a somației de plată cu același nr.641/28.05.2013 s-a făcut cu încălcarea legii.
Împotriva sentinței civile nr._/17.12.2013 pronunțată de Judecatoria Pitești a declarat apel intimata Primăria C. Albota, criticând-o pe considerentul că instanța de fond a omis să se pronunțe asupra împrejurării dacă terenul în suprafață de_ m.p. trebuia impozitat ca teren cu categoria de folosință arabil sau curți construcții.
Menționează că a emis decizia de impunere nr.329/20.02.2013, cât și Declarația de impunere nr.2202/23.04.2013 și că actele de executare reprezentate de titlul executoriu și somația nr.641/28.05.2013 au fost emise în conformitate cu dispozițiile art.258 alin.5 și alin.2 Cod fiscal, iar la data de 16.04.2013 a fost emisă înștiințarea de plată nr.454, ce a fost comunicată contestatoarei prin intermediul serviciilor poștale.
Legal citată, intimata a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Analizând sentința apelată în raport de criticile formulate, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește critica referitoare la împrejurarea că instanța de fond nu a analizat categoria de folosință a terenului în suprafață de_ m.p., ce a format obiectul stabilirii impozitului de către apelanta-intimată, tribunalul constată că, în măsura în care prima instanță a apreciat că executarea silită începută de către organul fiscal este nelegală, pe motiv că acesta nu a emis o decizie de impunere, în condițiile art. 85 și urm. din OG 92/2003, pentru diferența de impozit pe teren aferentă anilor 2008-2013, și astfel, în lipsa titlului de creanță, nu puteau fi emise titlul executoriu și somația nr.641/28.05.2013, nu se mai impunea verificarea conținutului și corectitudinii emiterii acestor acte administrative sub acest aspect.
În administrarea probei cu înscrisuri, încuviințată, în conformitate cu dispozițiile art. 478 alin.2 și art. 254 Cod Procedură Civilă, apelanta a depus la dosarul cauzei, decizia de impunere nr.329/20.02.2013 (fila 27 din dosarul de apel).
Din analiza acesteia, tribunalul reține că stabilește impozitul aferent anului 2013 în cuantum de 61 lei, termenele de plată fiind 31 martie (30 septembrie), și vizează suprafața de teren de 26.500 m.p., aparținând contestatoarei.
Potrivit art.87 alin.2 din Codul de procedură fiscală (în forma în vigoare la data emiterii deciziei de impunere nr.329/20.02.2013) decizia de impunere trebuie să cuprindă, pe lângă elementele prevăzute la art.43 alin. (2), și categoria de impozit, taxă, contribuție sau altă sumă datorată bugetului general consolidat, baza de impunere, precum și cuantumul acestora, pentru fiecare perioadă impozabilă.
Având în vedere că prin somația de plată nr.641/28.05.2013 se solicită intimatei contestatoare plata sumei de 14.681 lei, din care 6032 lei reprezintă majorări de întârziere calculate până la data de 28.05.2013, față de împrejurarea că, astfel cum reiese din situația detaliată depusă de organul fiscal la fila 39 din dosarul de fond (dar care poartă semnătura și ștampila acestuia), această sumă reprezintă impozitul aferent și majorările de întârziere calculate pentru perioada 2008-2013, susținerile părților fiind contradictorii cu privire la acest aspect, contestatorul precizând ca perioadă 2007-2012, în condițiile în care pentru anul 2013 s-a menționat în acest înscris cuantumul impozitului ca fiind de 942 lei, iar nu de 61 lei, astfel cum este stabilit prin decizia de impunere nr.329/20.02.2013, tribunalul constată că nu au fost emise decizii de impunere cu privire la impozitul și majorările de întârziere ce ar fi datorate de debitoarea contestatoare pentru perioada 2008-2012, iar decizia de impunere nr.329/20.02.2013 are stabilit impozitul într-un alt cuantum decât cel solicitat de intimată prin situația detaliată, împrejurare față de care, în condițiile în care în cuprinsul acesteia nu se menționează în integralitate, cu indicarea anului, termenul de plată, baza de impunere, iar în cuprinsul titlului executoriu nu se precizează, eventual, deciziile de impunere, în temeiul căruia s-a emis, față de neconcordanțele existente cu privire la sumele menționate în situația detaliată, centralizatorul depus la fila 38 din dosar, înștiințarea de plată, în condițiile în care nu s-a făcut dovada emiterii de decizii de impunere suplimentare pentru eventualele sume accesorii calculate (majorările de întârziere) nu se poate verifica dacă acesta a format obiectul titlului executoriu nr.641/28.05.2013.
Cum potrivit art.85 și 86 C.pr.fiscală, organul fiscal avea obligativitatea să emită decizii de impunere atât pentru impozitul restant, cât și pentru creanțele accesorii (majorări de întârziere), în care să se stabilească în mod expres, cuantumul sumelor datorate, pentru fiecare perioadă impozabilă și data scadentă, cu indicarea inclusiv a anului, pentru că, în conformitate cu dispozițiile art.141 alin.2 din Codul de procedură fiscală, numai în momentul expirării termenului de plată titlul de creanță reprezentat de decizia de impunere devine titlu executoriu, tribunalul reține că, în lipsa titlurilor de creanță, în mod corect prima instanță a apreciat că titlul executoriu și somația de plată s-au emis în mod nelegal în dosarul de executare nr.641/28.05.2013.
Pentru aceste considerente, reținând că nu se mai impune analizarea conținutului și corectitudinii emiterii acestor acte administrative cu privire la categoria de folosință a terenului impozitat, în măsura în care s-a constatat că emierea lor s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor legale, în conformitate cu dispozițiile art.480 alin.1 C.pr.civ., va respinge apelul declarat de intimata P. C. Albota ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta-intimată P. C. Albota, cu sediul în ., ., jud. Argeș împotriva sentinței civile nr._/17.12.2013 pronunțată de Judecatoria Pitești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-contestatoare . SRL, cu sediul în . ., jud. Argeș .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 28.05.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
R. V. A. M.
GREFIER,
E. N.
red.R.V.
dact.C.E.C./ R.V.-4 exp.-10.07.2014
← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 129/2014. Tribunalul ARGEŞ | Fond funciar. Decizia nr. 2452/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
---|