Fond funciar. Decizia nr. 1706/2014. Tribunalul ARGEŞ

Tribunalul ARGEŞ - Sentințe și decizii civile / 2014

Decizia nr. 1706/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 19-06-2014 în dosarul nr. 1035/280/2009

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ARGEȘ

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1706/2014

Ședința publică de la 19 Iunie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE ANDREEA MONICA PRUNARU

Judecător C. D.

Judecător M. V.

Grefier N. P.

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de reclamantul P. C. B. și de intervenienta în nume propriu . ROMANIA SRL împotriva sentinței civile nr. 5398/10.06.2013, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimații fiind pârâții C. L. DE FOND FUNCIAR B., C. L. DE FOND FUNCIAR OARJA, C. J. DE FOND FUNCIAR ARGES, P. J. ARGES, G. G..

Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 12.06.2014 fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

Apoi, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la această dată, când a pronunțat prezenta decizie.

INSTANȚA,

Asupra recursurilor declarate de reclamantul P. C. B. și de intervenienta în nume propriu . ROMANIA SRL, împotriva sentinței civile nr. 5398/10.06.2013, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 5398/10.06.2013, s-a respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocată de pârâții G. G. și CLFF Oarja, iar pe fond s-a respins acțiunea disjunsă, completată, precizată și restrânsă, formulată de reclamant P. C. B. - F. FRATICA D., domiciliat în B., jud.Argeș, în contradictoriu cu pârâții C. L. DE FOND FUNCIAR B., cu sediul în ., C. L. DE FOND FUNCIAR OARJA, cu sediul în . DE FOND FUNCIAR ARGES, P. J. ARGES, G. G., București, sector 6, ., nr. 2, ., ., domiciliat în București, ., nr. 2, ., . sector 6, intervenient în nume propriu . ROMANIA SRL CU SEDIUL PROC București, .. 51N, . 3, respinge cererea de intervenție în interes propriu.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin cererea disjunsă la data de 26.01.2009, din dosarul nr._, înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești, sub nr._, reclamantul P. C. B. - F. F. D., în calitate de președinte al CLFF B. a chemat în judecată pe pârâții G. G. prin procurator G. T., C. Locală de fond funciar B., C. Locală de fond funciar Oarja, C. Județeană de fond funciar Argeș, P. Județului Argeș, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună nulitatea absolută a TP eliberat de CJFF Argeș, de care beneficiază pârâtul G. G..

În motivare, reclamantul arată că titlul de proprietate a cărui nulitate absolută o solicită este întocmit cu fraudarea legii, în temeiul legii fondului funciar, iar hotărârea de validare nr.4 a CJFF Argeș care a stat la baza eliberării acesteia, a fost constatată nul absolut, printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, pronunțată de o instanță de judecată.

S-a susținut, că terenul nu a aparținut C. Oarja, ci a aparține comunei B., care a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul legii nr.18/1991, persoanelor îndreptățite, cărora le-au fost emise acte corespunzătoare de către CLFF B., terenurile intrând în circuitul civil, pentru că acestea le-au vândut ulterior . România SRL.

În drept cererea a fost întemeiată pe prevederile Lg nr.247/2005.

Ulterior, reclamantul P. C. B. - F. F. D., în calitate de președinte al CLFF B., și-a precizat și completat cererea inițial formulată, în sensul că a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună constatarea nulității absolute a TP nr._/22.11.1993, emis de CJFF Argeș pe numele defunctei D. I., al cărui moștenitor este pârâtul G. G., să se constate nulitatea absolută și a contractului de vânzare- cumpărare nr._/1994, încheiat între D. I. și G. G., cu cheltuieli de judecată.

În esență, în motivare s-a arătat că autoarei pârâtului G. G., i-a fost reconstituit dreptul de proprietate în temeiul Lg. nr.18/1991, asupra suprafeței de_ mp de CLFF Oarja, fiind validată prin HCJFF Argeș, nr.4/1991, eliberându-i-se TP nr._/22.11.1993.

Mai arată, că terenul este situat pe raza administrativ teritorială a comunei B., în tarlaua 3, .. Autostradă, care face parte din suprafața totală de 194 ha, pentru care s-a anulat hotărârea de validare nr.4, și în prezent terenul este ocupat de parcarea magazinului M., și este proprietatea . România SRL.

Relevă reclamantul, că un motiv esențial de a constata nulitatea absolută a titlului de proprietate, este aceea că pentru suprafața de teren înscrisă în titlul de proprietate, nu mai există validare, pentru că Curtea de Apel Pitești a pronunțat decizia civilă nr.2320/R/19.09.2001 în dosarul nr.4245/2001, definitivă și irevocabilă, prin care s-a dispus nulitatea absolută a acesteia, pentru suprafața de 194 ha, din care făcea parte și terenul pârâtului G. G..

Se susține, că un motiv în plus de nulitate a titlului atacat este acela că terenul nu a aparținut niciodată C. Oarja, pentru că s-a stabilit prin hotărârea irevocabilă menționată, că el se afla la 01.01.1990, în patrimoniul fostului CAP B., și pe cale de consecință este fraudată legea, se impune să fie constatat nul absolut, și ca atare și actul subsecvent întocmit, pentru că a vândut un bun al altuia, să fie constatat nul.

Pârâta CLFF Oarja, legal citată a formulat întâmpinare, prin primarul B. C., prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamant, că titlul de proprietate atacat a fost emis legal, iar hotărârea judecătorească irevocabilă invocată, nu este opozabilă proprietarului inițial, dar nici Comisiei Locale Oarja, pentru că aceasta nu a fost parte în procesul în care s-a constatat nulitatea absolută a hot nr.4/1991 emisă de CJFF Argeș.

S-a susținut, că terenul este intrat în circuitul civil, că este lipsită de temei legal, că de fapt urmărește să apere . România SRL, pentru că fostul primar în mod fraudulos a pus în posesie pe alți cetățeni, ai comunei B., care au vândut în pct. Autostradă, acestei societăți.

Pârâtul G. G., legal citat, și reprezentat cu procură prin procurator G. T. a formulat întâmpinare aflată la fila 22 prin care invocat lipsa calității procesuale active a C. B., motivat de faptul că terenul în litigiu aparține societăți pârâte M. C. & Carry România SRL.

Totodată, a arătat că titlul de proprietate cu nr._/22.11.1993 emis de CJFF Argeș s-a făcut cu respectarea prevederilor legale în vigoare, la apariția Lg. nr.18/1991, și autoarea sa D. I., cât și el, sunt de bună credință pentru că au stăpînit terenul până în 2002, când a fost ocupat ilegal de societatea menționată mai sus, el cumpărându-l, terenul fiind intrat în circuitul civil.

Instanța la termenul de judecată din 22.06.2009 a unit excepția lipsei calității procesuale active a Primarului comunei B., cu fondul cauzei, pentru că pentru soluționarea acestei excepții erau necesare administrarea acelorași probe ca și fondul cauzei.

În baza rolului activ, instanța a solicitat relații de la CLFF Oarja, solicitându-se toate actele care au stat la baza eliberării titlului de proprietate atacat, înaintate cu adresa nr.2677/31.07.2009, aflate la filele 51-57, ulterior completate cu adresa nr.4966/21.01.2010 aflate la filele 98-104.

Instanța a solicitat de asemenea relații ulterior și de la CLFF B..

La data de 19.10.2009, a fost formulată în cauză cerere de intervenție în interes propriu de către subscrisa . România SRL, aflată la filele 68-70, prin care s-a solicitat ca în baza probelor ce se vor administra să fie admisă în principiu cererea de intervenție, și să se constate nulitatea absolută a titlul de proprietate cu nr._/22.11.1993 emis de CJFF Argeș, pe numele D. I., autoarea pârâtului G. G..

A arătat că justifică interesul promovării cererii de intervenție, întrucât societatea a dobândit în proprietate o parte din terenul ce face obiectul litigiului, conform actului de vânzare- cumpărare autentificat sub nr.3840/19.12.2002, la BNP M. Smântana P., în suprafață de 6072 mp situată în intravilanul comunei B.- Autostrada București- Pitești.

S-a susținut că motivele de nulitate absolută sunt aceleași ca și cele invocate de reclamantul P. C. B., pentru că potrivit hotărârii irevocabile pronunțată de Curtea de Apel Pitești, hotărârea de validare nr.4 emisă de CJFF Argeș a fost constatată nul absolut, aceasta fiind aceea care a stat la baza eliberării titlului, terenul nefiind situat pe raza comunei Oarja, ci pe raza comunei B., din județul Argeș.

Cererea de intervenție în interes propriu formulată de societate a fost pusă în discuție și admisă în principiu la termenul de judecată din 07.12.2009, reținându-se că justifică interesul promovării acestuia, intervenienta depunând o . înscrisuri aflate la filele 133-161.

Pe parcursul soluționării cauzei mandatarul pârâtului G. G. și-a exprimat nemulțumirea față de solicitările părților litigante, și că i se aplică un tratament discriminatoriu, că este în procese de mai mult timp, iar atât el cât și pârâtul pe care îl reprezintă au probleme de sănătate, instanța atrăgându-i atenția acestuia asupra prevederilor art.723 C.pr.civ, respectiv să-și exercite drepturile procedurale cu bună credință.

Pârâtul prin procurator a depus la dosar, la rândul său cu borderou, o . înscrisuri (filele 190-194) și ulterior filele 225-244.

În cauză a fost invocată și excepția autorități de lucru judecată de către pârâtul G. G., prin procurator, invocând sentința civilă nr.7019/21.04.2010 pronunțată de Judecătoria Timișoara, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.1343/R/18.11.2010 a Tribunalului T..

Această excepție a fost respinsă la data de 26.09.2011, cu motivarea din considerentele încheierii de ședință.

În cauză la solicitarea tuturor părților, la termenul din 23.01.2011 au fost admise și administrate proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâților, expertiză topografică, care a fost completată ca urmare a obiecțiunilor admise.

Din examinarea întregului material probatoriu, care privește atât fondul cauzei, cât și excepția lipsei calității procesuale active invocate de CLFF Oarja și de G. G., instanța reține în fapt următoarele:

Pârâtul G. G. este moștenitorul autoarei D. I., căreia în temeiul Lg nr.18/1991 i-a fost reconstituit dreptul de proprietate, de către pârâta CLFF Oarja, care a formulat cererea cu nr.689/18.03.1991 aflată la fila 169.

Conform acestei cereri D. I. în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului Irineu D. a solicitat să i se restituie suprafața de 3,27 ha teren arabil, care figura la registrul agricol.

Astfel, aceasta este validată, ca urmare a cererii formulate prin hotărârea CJFF Argeș, în baza actelor anexate cererii aflate la fila 172-174, cu nr.4/05.06.1991, cu suprafața totală de 3,27 ha, fiind trecută în anexa nr.2 A, la poziția nr.368, conform adeverinței de reconstituire nr.44/91 aflată la fila 176.

Ulterior, i se eliberează, și titlul de proprietate, cu nr._/22.11.1993, de către CJFF Argeș aflat la fila 170 din dosar, pentru o suprafață de 3 ha și 2700 mp din care 2570 mp în intravilanul comunei Oarja, județul Argeș, și restul de 3,0130 ha în extravilan.

Acest titlu de proprietate a avut la bază fișa cu date aflată la fila 75 din dosar.

Ulterior, D. I., vinde prin mandatar G. T., pârâtului G. G., în calitate de nepot de fiică, suprafețele cuprinse în titlul de proprietate menționat mai sus, care i-au fost reconstituite acestuia în temeiul Lg nr.18/1991, în schimbul asigurării întreținerii sale, conform contractului de vânzare-cumpărare încheiat în formă autentică la 04.07.1994 aflat la fila 171 din dosar.

Societatea intervenientă M. C.&CARRY ROMANIA SRL a dobândit în proprietate o parte din terenul ce face obiectul litigiului, conform actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3840/19.12.2002, la BNP M. Smantana P., aflat la fila 134-139 în suprafață de 6072 mp situată în intravilanul comunei B.- Autostrada București- Pitești.

Intervenienta a cumpărat acest teren așa cum rezultă din actul de vânzare-cumpărare de la vânzătoarea P. A. A.. Acest teren a fost cumpărat de vânzătoare, de la alte persoane prin acte de vânzare- cumpărare autentice, care le-au obținut urmare, a reconstituirii dreptului de proprietate de către CLFF B., în temeiul Legii nr.18/1991, fiind individualizată fiecare suprafață vândută în act.

Pe terenul cumpărat, s-a obținut autorizație de construire pentru obiectivul M. Pitești aflată la fila 143-147, lucrări finalizate conform înscrisului de la fila 150, unde și în prezent se desfășoară activități comerciale, de către societatea intervenientă, în pct. Autostradă.

În situația expusă mai sus, în speță se pune problema dacă motivele de nulitate absolută invocate de către reclamant, cu privire la titlul de proprietate a cărui nulitate absolută se solicită, sunt întemeiate sau nu.

Instanța este nevoită să analizeze prin prisma art.III din Lg. nr.247/2005, valabilitatea reconstituirii dreptului de proprietate, inclusiv legitimitatea actelor care au stat la baza eliberării titlului de proprietate.

Reclamantul P. comunei B., are calitate procesuală activă, chiar prin prisma articolului menționat mai sus, pentru că face parte din categoria acelor persoane, care pot provoca o acțiune de nulitate titlul de proprietate, interesul ocrotit și invocat, fiind public, în calitate de președinte al CLFF B..

În atare situație, se pune problema în speță, a analizării raporturilor juridice create de-a lungul timpului prin emiterea celor două procese verbale de punere în posesie atacate de reclamant, dar în funcție de regimul juridic al terenurilor cuprinse în acestea, în funcție de verificarea legalității emiterii lor.

Acțiunea formulată de reclamant nu este inadmisibilă, pentru că Legea Fondului Funciar, începând cu Lg. 18/1991 și terminând cu Legea 247/2005, dă posibilitatea oricărei persoane îndreptățite, dar și Primarului să se adreseze în justiție cu privire la actele administrative emise de comisiile locale, inclusiv la titlurile de proprietate, dacă acestea încalcă prevederile imperative prevăzute de Legea Fondului Funciar.

Acțiunea formulată de reclamant, în constarea nulității titlului de proprietate atacat are ca fundament, disp. art. III (2) din Lg. 247/2005, fiind admisibilă în cazurile prevăzute de alin 1 lit. a-h, ale aceluiași articol. Astfel în baza art. III (1) din Legea 247/2005 sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire sau constituirea dreptului de proprietate în favoarea persoanelor fizice, care nu erau îndreptățite, potrivit legii.

Expertiza efectuată în cauză și completată ulterior a concluzionat că terenul în litigiu ce face obiectul cauzei a fost reconstituit autoarei pârâtului G. G., D. I., dar că acest teren nu face parte din suprafața de 194 ha, pentru care s-a anulat hotărârea de validare nr.4/1991 emisă de CJFF Argeș, pentru care s-a obținut hotărârea irevocabilă, respectiv sentința civilă nr._/16.11.2000 pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul nr._/2000, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.2320/R/19.09.2001, a Curții de Apel Pitești.

Expertul D. F. și ulterior experta D. G. a concluzionat că terenul proprietatea pârâtului G. G. este situat în ., și s-a avut în vedere la identificare toate actele inclusiv registrul agricol din anii 1959-1961, adresa OCOTA, din 23.10.2000.

Cu toate acestea s-a stabilit cu privire la regimul juridic, că 1990, terenul în litigiu se afla pe teritoriul administrativ al comunei B., și era exploatat de A.E.S.C.I.T., . fiind afectat de construcții și detalii de sistematizare, foraj de apă delimitat cu gard, platformă betonată, căi betonate de acces carosabil, rețea de gaze naturale, rețea linie electrică aeriană, rețea de apă potabilă.

Prin completările la raportul de expertiză s-a stabilit, într-un final că suprafața de teren proprietatea pârâtului G. G. se suprapune peste terenul proprietatea M. conform poligonului_-_-601 și este de_ mp.

Cu toate acestea instanța nu poate anula titlul de proprietate emis deși există în hotărârea irevocabilă pronunțată de Curtea de Apel Pitești, care a anulat parțial hotărârea nr.4/05.06.1991 emisă de CJFF Argeș pentru 194 ha, în pct. Autostradă, situate în ..

Este adevărat că s-a generat de-a lungul timpului o suprapunere de teren din titlurile de proprietate a cetățenilor din cele două comune, Oarja și B., aspect ce rezultă și din adresa emisă de instituția Prefectului județului Argeș din 16.10.2006, dar hotărârea irevocabilă pronunțată de Curtea de apel Pitești, nu este de drept opozabilă pârâtului G. G., procesul fiind purtat exclusiv între P. comunei B., CJFF Argeș, Consiliul Local. Or, anularea hotărârii de validare în cadrul unui litigiu, în care beneficiari titlurilor nu aui fost părți, nu atrage de drept anularea actelor de proprietate, emisă în baza acelei hotărâri.

Pe de altă parte se reține că în cauza I. C. împotriva României, a fost vizată exact problematica anulării hotărârii de validare nr.4/05.06.1991, conform hotărârii irevocabile menționate, iar CEDO a arătat prin hotărârea pronunțată că o decizie administrativă, prin care reclamanții erau recunoscuți drept titulari ai unui drept de proprietate, asupra unui bun imobiliar, se interpretează drept o valoare patrimonială.

De asemenea, s-a arătat că decizia administrativă și faptul eliberării unui titlu de proprietate asupra terenului în litigiu, care a rămas valabilă o perioadă îndelungată de timp nu pate să-i ofere reclamantului mod întemeiat siguranța de a-și putea păstra posesia și folosința terenului, astfel încât acesta avea un bun, în sensul prevederilor art.1 din Protocolul nr.1, ceea ce antrenează obligații pozitive, cu privire la măsurile necesare protejării dreptului de proprietate.

În esență, Curtea a subliniat că atenuarea anumitor încălcări nu trebuie să creeze noi prejudicii disproporționate, iar erorile autorităților administrative nu trebuie suportate exclusiv de către particularii în cauză, problema responsabilității părților, în examinarea proporționalității, fiind pe deplin aplicabilă.

În acest context, în speță, la originea situației create, privind competența pârâtei CLFF Oarja, de emitere a titlului de proprietate, nu există vreo culpă din partea autoarei pârâtului G. G., astfel încât, în respectarea prevederilor art.1 din Protocolul nr.1 la convenție, pe lângă toate considerentele anterior arătate, relative, inclusiv la a pune în discuție titlu, instanța urmează să respingă acțiunea.

Împotriva acestei soluții au declarat recurs reclamantul P. C. B. și intervenienta în nume propriu . ROMANIA SRL, criticând-o în esență, pentru următoarele motive:

În recursul declarat de reclamantul P. C. B., acesta susține că nu s-a ținut cont de prima instanță de faptul că reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 20.600 mp. a fost efectuată de către o autoritate administrativă necompetentă, respectiv CLFF Oarja întrucât încă din 1991 de la apariția Legii fondului funciar era necesar ca persoanele îndreptățite să depună cererea de reconstituire a dreptului de proprietate la consiliul local în raza căruia se afla situat terenul.

În opinia sa, în mod greșit prima instanță nu a ținut cont de faptul că hotărârea de validare care a stat la baza eliberării titlului de proprietate contestat, respectiv hotărârea de validare nr. 4/1990 a Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș, a fost anulată definitiv și irevocabil prin decizia civilă nr. 2320/14.02.2001 a Curții de Apel Pitești.

Un alt motiv pentru admiterea recursului este acela că suprafața de 2,06 ha nu a respectat vechile amplasamente ale autorilor intimatului pârât, fiind incident motivul de nulitate prevăzut de art.3 alin.1 lit.a) pct.2 din Legea nr. 169/1997.

Recurentul susține că în mod greșit Judecătoria Pitești a invocat ca argument pentru respingerea cererii de intervenție, existența Hotărârii CEDO în cauza I. C. contra României. Din cuprinsul acestei hotărâri reiese că, CEDO nu s-a pronunțat în sensul acordării de preferință unuia sau altuia dintre actele de proprietate ce s-ar suprapune pe cele 194 ha. CEDO a condamnat Statul Român întrucât nu a procedat cu celeritate pentru a oferi o modalitate alternativă de reconstituire a dreptului de proprietate, persoanelor fizice cărora le-a fost anulat titlul. Hotărâre CEDO a fost aceea că petentului i s-ar fi creat un prejudiciu disproporționat, nu atât prin anularea actelor de proprietate,, ci pe art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, respectiv nerespectarea titlului de proprietate. Or, toate aceste aspecte sunt aspecte subsecvente controlului judiciar și intră în sarcina CLFF Oarja și CJFF Argeș în calitate de autorități aflate în culpă pentru situația creată .

În consecință, solicită admiterea recursului, modificarea în totalitate a hotărârii atacate, în sensul admiterii în totalitate a acțiunii așa cum a fost formulată și obligarea intimatului pârât G. G. la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de expert ce a fost achitat la judecare fondului.

De asemenea, solicită modificarea sentinței recurate în sensul de a admite cererea de intervenție în interes propriu formulată de . ROMANIA SRL.

Recurentei intervenientă în nume propriu . ROMANIA SRL, învederează că motivele de recurs pe care le-a formulat vizează în principal criticarea sentinței instanței de fond care a reținut o stare de fapt ce nu corespunde realității. Astfel, în cuprinsul motivării hotărârii instanței de fond s-a reținut faptul că terenul ce formează obiectul titlului de proprietate a cărei nulitate se solicită nu ar face parte din suprafața de 194 ha pentru care a fost anulată hotărârea de validare nr. 4/1991. Ori, din probele administrate în cauză, respectiv raportul de expertiză topografică efectuat la instanța de fond, la pct.2 se specifică în mod expres că suprafața de 20600mp teren face parte din suprafața de 194 ha în legătură cu care s-a dispus prin Decizia civilă nr. 2320/R/2001 a Curții de Apel Pitești, anularea hotărârii CJFF Argeș nr.4/1991 având în vedere adresa OCOTA Argeș nr. 2204/23.10.2000 și procesul verbal încheiat la data de 21.08.1992 .

Față de aceste precizări, apreciază că instanța de fond a analizat trunchiat materialul probator administrat în cauză.

Un alt motiv de recurs pe care l-a formulat, este acela că instanța de fond a omis să analizeze motivele de nulitate pe care intervenienta le-a formulat. Astfel, a invocat nulitatea titlului de proprietate emis pe numele D. I., având în vedere faptul că se încalcă dispozițiile art. 8 din Legea nr. 18/1991, potrivit căruia terenul pentru care se stabilise dreptul de proprietate trebuia să facă parte din patrimoniul CAP-ului comunei respective. Or, terenul pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate pe numele D. I. nu se afla situat pe raza comunei Oarja, cea care a procedat la reconstituirea dreptului de proprietate, ci se afla pe raza comunei B., astfel, terenul nefiind pe raza comunei Oarja, Primăria C. Oarja nu putea să procedeze la reconstituirea dreptului de proprietate pentru un teren aflat pe raza altei comune.

Recurenta precizează că cele 194 ha teren au fost date în folosință de către CAP B., Asociație Economice de Creștere și Îngrășarea Taurinelor Căteasca pentru perioada 1975-1989, însă niciodată dreptul de proprietate nu a ieșit din patrimoniul comunei B. și să treacă în patrimoniul comunei Oarja, aspect ce rezultă din sentința pronunțată de Judecătoria Pitești ce a rămas definitivă prin Decizia civilă 2320/R/19.09.2001 a Curții de Apel Pitești, prin care a fost anulată hotărârea de validare nr. 4/1991 a CJFF Argeș.

De asemenea consideră că instanța de fond nu a analizat nici motivul de nulitate pe care l-a invocat și care viza posibilitatea existenței unui schimb de terenuri între cele două comune, un astfel de schimb nu a existat niciodată, Primăria comunei Oarja nu a făcut nici o dovadă în acest sens.

Un alt motiv de recurs vizează critica privind sentința instanței de fond este acela că sentinței Judecătoriei Pitești definitivă prin Decizia Curții de Apel Pitești prin care a fost anulată Hotărârea nr.4/1991, nu este de drept opozabilă pârâtului G. G., întrucât nu a fost parte în acel dosar. Astfel, în mod evident există o prezumție de putere de lucru judecat pe care instanța de judecată nu o poate ignora.

În ceea ce privește cauza I. C. împotriva României învederează faptul că această speță vizează o situație cu totul diferită. În cauza soluționată de CEDO ambii proprietari ai căror terenuri se suprapuneau aveau transcris dreptul de proprietate în cartea funciară, situația nefiind aplicabilă în prezenta cauză întrucât doar . ROMANIA SRL are transcris dreptul de proprietate în cartea funciară.

În drept, recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct.7 C.proc. civ.

Recursurile nu sunt întemeiate.

Cu privire la recursul declarat de reclamantul P. C. B.:

Așa cum corect a reținut prima instanță, titlul de proprietate nr._/22.11.1993 al pârâtului G. G. a fost emis legal, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

În mod corect instanța de fond a reținut că atât autoarea pârâtului D. I., cât și pârâtul, au fost de bună credință pentru că au stăpânit terenul până în 2002, când a fost ocupat de societatea . ROMANIA SRL.

Astfel, instanța de fond a reținut corect situația de fapt dedusă judecății, în sensul că pârâtul G. G. este moștenitorul autoarei D. I., căreia în temeiul Lg nr.18/1991 i-a fost reconstituit dreptul de proprietate, de către pârâta CLFF Oarja, care a formulat cererea cu nr.689/18.03.1991 aflată la fila 169. Aceasta, în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului Irineu D., a solicitat să i se restituie suprafața de 3,27 ha teren arabil, care figura la registrul agricol.

Astfel, autoarea a fost validată, ca urmare a cererii formulate prin hotărârea CJFF Argeș în baza actelor anexate cererii aflate la fila 172-174, cu nr.4/05.06.1991, cu suprafața totală de 3,27 ha, fiind trecută în anexa nr.2 A, la poziția nr.368, conform adeverinței de reconstituire nr.44/91 aflată la fila 176.Ulterior, i se eliberează, și titlul de proprietate, cu nr._/22.11.1993, de către CJFF Argeș aflat la fila 170 din dosar, pentru o suprafață de 3 ha și 2700 mp din care 2570 mp în intravilanul comunei Oarja, județul Argeș, și restul de 3,0130 ha în extravilan.

În schimbul asigurării întreținerii, D. I., a vândut prin mandatarul G. T., pârâtului G. G., în calitate de nepot de fiică, suprafețele cuprinse în titlul de proprietate menționat mai sus, care i-au fost reconstituite acestuia în temeiul Lg nr.18/1991, conform contractului de vânzare-cumpărare încheiat în formă autentică la 04.07.1994.

În urma probatoriului administrat în cauză, cu deosebire prin expertiza efectuată și completată ulterior, s-a concluzionat că terenul în litigiu ce face obiectul cauzei a fost reconstituit autoarei pârâtului G. G., D. I., dar că acest teren nu face parte din suprafața de 194 ha, pentru care s-a anulat hotărârea de validare nr.4/1991 emisă de CJFF Argeș, pentru care s-a obținut hotărârea irevocabilă, respectiv sentința civilă nr._/16.11.2000 pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul nr._/2000, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.2320/R/19.09.2001, a Curții de Apel Pitești.

În consecință, raportat la situația de fapt și de drept reținută, precum și la dispozițiile art.III din Lg. nr.247/2005, în mod judicios a reținut instanța de fond în sensul că motivele de nulitate absolută invocate de către reclamant, cu privire la titlul de proprietate a cărui nulitate absolută se solicită, nu sunt fondate, motiv pentru care recursul declarat de reclamantul P. C. B. va fi respins ca nefondat.

Recursul declarat de intervenienta în nume propriu . ROMANIA SRL, este de asemenea nefondat.

Contrar celor susținute de recurentă, în sensul că situația de fapt reținută de instanța de fond nu corespunde realității, tribunalul constată că prima instanță a statuat corect în sensul că terenul în litigiu ce face obiectul cauzei și care a fost reconstituit autoarei pârâtului G. G., D. I., nu face parte din suprafața de 194 ha, pentru care s-a anulat hotărârea de validare nr.4/1991 emisă de CJFF Argeș, pentru care s-a obținut hotărârea irevocabilă, respectiv sentința civilă nr._/16.11.2000 pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul nr._/2000, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.2320/R/19.09.2001, a Curții de Apel Pitești.

Instanța de fond a analizat motivele de nulitate absolută invocate în cauză atât prin prisma dispozițiilor Legii nr.18/1991, cât și ale dispozițiilor art. III (2) din Lg. 247/2005, fiind admisibilă în cazurile prevăzute de alin 1 lit. a-h, ale aceluiași articol, reținând că sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire sau constituirea dreptului de proprietate în favoarea persoanelor fizice, care nu erau îndreptățite, potrivit legii, ceea ce nu este cazul în speța de față.

Așa cum s-a arătat anterior, societatea a dobândit în proprietate o parte din terenul ce face obiectul litigiului, conform actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3840/19.12.2002, la BNP M. Smantana P., aflat la fila 134-139 în suprafață de 6072 mp situată în intravilanul comunei B.- Autostrada București- Pitești.

Intervenienta a cumpărat acest teren așa cum rezultă din actul de vânzare-cumpărare de la vânzătoarea P. A. A.. Acest teren a fost cumpărat de vânzătoare, de la alte persoane prin acte de vânzare - cumpărare autentice, care le-au obținut urmare, a reconstituirii dreptului de proprietate de către CLFF B., în temeiul Legii nr.18/1991, fiind individualizată fiecare suprafață vândută în act.

Prin completările la raportul de expertiză s-a stabilit, că suprafața de teren proprietatea pârâtului G. G. se suprapune peste terenul proprietatea M. conform poligonului_-_-601 și este de_ mp., însă, din probele administrate în cauză, rezultă fără echivoc faptul că terenul în litigiu, nu face parte din suprafața de 194 ha, pentru care s-a anulat hotărârea de validare nr.4/1991 emisă de CJFF Argeș, pentru care s-a obținut hotărârea irevocabilă, respectiv sentința civilă nr._/16.11.2000 pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul nr._/2000, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.2320/R/19.09.2001, a Curții de Apel Pitești.

Totodată, așa cum corect a reținut și instanța de fond, raportat la cauza I. C. împotriva României, anularea hotărârii de validare în cadrul unui litigiu, în care beneficiari titlurilor nu au fost părți, nu atrage de drept anularea actelor de proprietate, emisă în baza acelei hotărâri.

Astfel, în cauza CEDO amintită, s-a arătat că o decizie administrativă, prin care reclamanții erau recunoscuți drept titulari ai unui drept de proprietate, asupra unui bun imobiliar, se interpretează drept o valoare patrimonială.

Având în vedere considerentele expuse tribunalul reține că titlul de proprietate a cărui nulitate absolută se solicită este întocmit cu respectarea legii, așa încât nu pot fi reținute criticile aduse sentinței de către intervenienta în nume propriu . ROMANIA SRL, motiv pentru care și acest recurs va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamantul P. C. B. și de intervenienta în nume propriu . ROMANIA SRL, împotriva sentinței civile nr. 5398/10.06.2013, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._ .

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 19 Iunie 2014.

Președinte,

A. M. P.

Judecător,

C. D.

Judecător,

M. V.

Grefier,

N. P.

red,.M.V.

dact.C.E.C./4 exp.

18.07.2014.

#Judecator Andreea Monica Prunaru

← Pretenţii. Decizia nr. 626/2014. Tribunalul ARGEŞ		Contestaţie la executare. Decizia nr. 1741/2014. Tribunalul ARGEŞ →

Fond funciar. Decizia nr. 1706/2014. Tribunalul ARGEŞ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 1706/2014. Tribunalul ARGEŞ