Fond funciar. Decizia nr. 1713/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1713/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 19-06-2014 în dosarul nr. 12474/280/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1713/2014
Ședința publică de la 19 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE MARIANA VÂRGĂ
Judecător A. M. P.
Judecător C. D.
Grefier M. L.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de petenta P. V. G. împotriva sentinței civile nr. 9457/26.11.2013, pronunțată de Judecătoria pitești în dosarul nr._, intimați fiind C. L. DE FOND FUNCIAR B., C. L. DE FOND FUNCIAR P. și C. J. ARGES PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, având ca obiect fond funciar .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurent petentă asistată de av. D. E., lipsă fiind intimații .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Av. D. M. depune la dosar împuternicire avocațială emisă de Baroul Argeș pentru recurenta petentă și învederează instanței că nu mai are cereri de formulat .
Tribunalul, în raport de această împrejurare, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Apărătorul recurentei petente P. V. G. solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. Învederează că a criticat hotărârea pronunțată de instanța de fond pentru aspectele ce vizează nelegalitatea acestea, pentru lipsa temeiului legal și aplicarea greșită a legii. Arată că instanța de fond a fost investită cu o acțiune în constatare a inexistenței dreptului de proprietate în patrimoniul autoarei P. R.. Mai arată că instanța de fond nu a făcut o analiză corectă a speței dedusă judecăți și a denaturat judecata în sine pentru că a considerat că se află în prezența unui contract de donație în condițiile în care tocmai aceste critici ce-a învederat instanței, spunând că nu se află în prezența unui contract de donație, fiind în prezența unei cereri de înscriere în GAC, care a fost în mod eronat considerată ca donație și că acea donație nu a îndeplinit cerințele prevăzute de lege pentru a fi catalogată ca și contract de donație . Învederează că în aceste condiții instanța de fond nici măcar nu a analizat obiectul cu care a fost investită. Arată că plecând de la nelegalitatea actului dedus judecății, hotărârea este nelegală și nemotivată, dispozițiile Codului civil referitoare la condițiile de valabilitate ale donației fiind greșit aplicate de instanță în cererea petentei și la același mod procedându-se și cu privire la capetele de cerere accesorii, respectiv acțiunea în constatare, prin care s-a solicitat să se constate că este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul ce a făcut obiectul actului act intitulat donație. Solicită admiterea recursului casarea sentinței atacate și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA,
Asupra recursului civil de față:
Constată că, prin acțiunea în materie funciară înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 15.06.2012 sub nr._, petentul P. V. G. a chemat în judecată pe intimatele C. L. DE FOND FUNCIAR B., C. L. DE FOND FUNCIAR P., C. J. ARGES PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR solicitând instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să constate că donația menționată în cererea de înscriere în CAP a bunicului matern I. T. nu a produs efecte juridice, terenul în suprafață de 0,80 ha nefiind înregistrat în registrul agricol al mamei petentului P. R. sau al tatălui acestuia P. D., cu ultimul domiciliu în Pitești, ., actualmente nr.22, jud.Argeș și pe cale de consecință să se constate că terenul a fost adus în CAP de bunicul său matern I. T. și nu de părinții petentei; să se constate că petenta este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,80 ha teren, în prezent ocupat de Combinatul Petrochimic, sub forma acordării despăgubirilor în echivalent, obligarea Comisiilor la întocmirea și eliberarea actelor premergătoare în vederea obținerii despăgubirilor în echivalent bănesc, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, petentul a arătat ca la data de 21.02.1962, bunicul său I. T. solicitat înscrierea în gospodăria agricolă colectivă cu suprafața deținută în registrul agricol, ocazie cu care a solicitat ca suprafața de 0,80 ha să-i fie trecută ca zestre fiicei sale P. D. R..
Relevă petentul că la data de 3 iulie 2007, a formulat plângere împotriva hotărârii 148/30.11.2006 emisă de C. Județeană Argeș solicitând instanței reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,47 ha.
Susține petentul că, din suprafața totală a autorului de 3,12 ha, suprafața de 0,65 ha a fost trecută la Din C., soțul fiicei autorului I. M. (Din ), deci mama petentului ar fi avut drept reconstituire pentru diferența rămasă de 2,47 ha în calitate de moștenitoare a autorului comun.
Precizează petentul că din suprafața de 2,47 ha a fost validată P. D. R. în calitate de moștenitoare a autorului I. T. prin Hotărârea nr.90/1991 pentru suprafața de 1,93 ha, iar prin cererea de înscriere în CAP autorul a precizat că dorește să se treacă la rolul fiicei sale suprafața de 0,80 ha numai că acest lucru nu s-a realizat.
Arată petentul că suprafața de 0,80 ha nu se regăsește la rolul mamei sale și nici nu i-a fost reconstituită în calitate de moștenitoare a autorului, motivat de faptul că voința expresă a acestuia a fost să-i revină în rol fiicei sale.
Solicită petentul să se constate că acea donație constatată prin act sub semnătură privată nu a produs efecte.
Reliefează petentul că suprafața de 0,80 ha a aparținut bunicului matern ceea ce rezultă și din registrul agricol, dar că această suprafață a ieșit din patrimoniul acestuia trecând la rolul mamei sale, nu rezultă din niciun înscris, întrucât nu există niciun act din care să ateste această situație.
Prin urmare, petentul arată că a fost prejudiciat cu această suprafață de teren care a rămas la dispoziția comisiilor și care nu a intrat nici în patrimoniul autorului prin moștenitorii săi în baza cererilor de reconstituire formulate și nici în patrimoniul său personal, urmând să se admită și celelalte două capete de cerere prin care să se constate că petentul este îndreptățit la reconstituirea suprafeței de teren de 0,8 ha teren, în prezent ocupat de Combinatul Petrochimic și pentru că nu se poate reconstitui dreptul în natură, să fie obligate cele două Comisii, CLFF B. și CJFF Argeș la întocmirea și eliberarea actelor premergătoare în vederea obținerii de despăgubiri prin echivalent bănesc.
In drept, s-au invocat prevederile art.111 C.pr.civ.
In susținere, s-au depus la dosar înscrisuri: acte de stare civilă, copie a cererii de înscriere în CAP a autorului I. T., relații de la Primăria B..
La data de 12.02.2013, la solicitarea instanței, reclamantul a depus la dosar precizare prin care a arătat că actul de donație este ineficient, întrucât îi lipsește forma autentică, formă cerută de legea în vigoare la momentul formulării cererii de înscriere în colectiv.
De asemenea, se precizează că, potrivit disp.art. 814 C.Civ., donația nu obligă pe donator și nu va produce efecte decât în ziua în care aceasta va fi fost acceptată.(fil.42).
La data de 26.03.2013 intimata CLFF B. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă sau neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea întâmpinării, intimata arată că în ceea ce privește primul capăt de cerere al acțiunii, a invocat excepția iandmisibilității dat fiind faptul că prin intermediul său se solicită instanței să se constate o situație de fapt, anume că un teren de 0,80 ha ar fi fost adus în CAP de către bunicul petentului, iar nu de părinții acestuia. Or, doctrina de specialitate și jurisprudența au statuat că o acțiune al cărui obiect vizează constatarea unei situații de fapt este inadmisibilă.
A arătat intimata că lipsirea de eficiență a unui act reprezintă consecința intervenirii unei instituții juridice precum nulitate, revocarea, rezoluțiunea, caducitatea, iar petentul nu precizează din punct de vedere al acestor instituții juridice care este cauza pentru care actul de donație este lipsit de eficiență, motiv pentru care consideră intimata că acțiunea este inadmisibilă.
In ceea ce privește ineficacitatea contractul de donație, intimata CLFF B., a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa, întrucât CAP B., ale cărui terenuri au fost puse la dispoziția acestei comisii după apariția Legii 18/1991, nu a fost vreun fel de parte în contractul respectiv.
Relevă intimata CLLF B. că respectiva donație îi privește pe autorii petentului, fiind un act încheiat ( ori care ar fi trebuit să se încheie ) între aceștia. Or, petentul ar fi trebuit să se judece în contradictoriu cu ceilalți moștenitori îndreptățiți ai autorilor săi, dacă există ori dacă nu să invoce lipsa de eficiență a actului de donație pe cale incidentală în susținerea celorlalte capete de cerere, iar nu pe cale principală.
In ceea ce privește celelalte capete principale ale acțiunii vizând reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,80 ha intimata a invocat excepția lipsei procedurii prealabile și obligatorii întrucât deși petentul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,80 ha sub formă de despăgubiri, nu a efectuat vreo dovadă că petentul ori autorii săi ar fi solicitat respectiva suprafață intimatelor CLFF B. și CJFF Argeș în temeiul vreuneia dintre legile fondului funciar.
Consideră intimata CLFF B. că instanța nu se poate substitui acestor autorități administrative, rolul său fiind acela de a cenzura hotărârile adoptate de acestea, iar nu de a reconstitui direct dreptul de proprietate.
In ceea ce privește fondul cauzei, intimata CLFF B. consideră că acțiunea nu este întemeiată deoarece din mențiunile registrului agricol al autorului petentului rezultă că acesta a primit prin hotărâri de validare ale CJFF Argeș întreaga suprafață care i se cuvenea, afirmația că petentul ar mai fi îndreptățit la reconstituiri suplimentare neputând fi luată în considerare.
In drept, s-au invocat prevederile art.115 – 118 C.pr.civ.
Solicită proba cu înscrisuri, interogatoriu și expertiză.
În ședința publică de la data de 22.10.2013, intimata CLFF B. a invocat și excepția autorității de lucru judecat în raport de terenul în suprafață de 0,80 ha, solicitat de pe urma autorului I. T., respectiv pentru capetele doi și trei ale cererii principale, față de sentința civilă nr. 4415/11.07.2008 pronunțată de Judecătoria Pitești.
Prin sentința civilă nr. 9457/26.11.2013, pronunțată de Judecătoria Pitești a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Locale de Fond Funciar B., a Comisiei Locale de Fond Funciar Pitești și a Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș.
A fost respins capătul I al cererii de chemare în judecată formulată de petentul P. V. G., domiciliat în P., ., jud. Argeș în contradictoriu cu intimatele C. L. DE FOND FUNCIAR B., cu sediul în ., C. L. DE FOND FUNCIAR P., cu sediul în Pitești, jud.Argeș, C. J. ARGES PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, cu sediul în P., Piata V. M., nr. 1, jud. Argeș, ca fiind formulat împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
A fost admisă excepția autorității de lucru judecat, invocată de intimata C. Locală de Fond Funciar B..
Au fost respinse capetele doi și trei ale cererii de chemare în judecată, constatând existența autorității de lucru judecat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea de înscriere în Gospodăria Agricolă Colectivă(fil.15) autorul I. T. a solicitat trecerea de la rolul său agricol, la rolul fiicei sale, P. R., din fosta . suprafețe de 0,80 ha, solicitând totodată a se comunica Sfatului Popular P. această operațiune, cu titlu de zestre.
Prin sentința civilă nr. 4415/11.07.2008 pronunțată de Judecătoria Pitești, s-a reținut că această operațiune de transfer a avut loc, petentul fiind îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma acestui autor numai pentru suprafața totală de 1,67 ha.
În prezenta cauză, reclamantul a solicitat să se constate ineficacitatea acestei „donații”pentru lipsa formei autentice și pentru lipsa unei acceptări din partea donatarei (fil.70).
În privința acestui capăt de cerere instanța a luat în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Locale de Fond Funciar B., a Comisiei Locale de Fond Funciar Pitești și a Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș, excepția cu privire la care, reține următoarele:
Una dintre condițiile pentru ca o persoana sa fie parte in proces este aceea a calității procesuale. Calitatea procesuala presupune, in cazul reclamantului, existenta unei identităti intre persoana reclamantului si cel care este titularul dreptului afirmat, iar, în cazul pârâtului, existența unei identități între persoana pârâtului și subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecății ori persoana față de care de poate realiza interesul de care se prevalează reclamantul. Reclamantul, fiind cel care porneste actiunea, trebuie sa justifice atât calitatea procesuala activa cat si calitatea procesuala pasiva, prin indicarea obiectului cererii si a motivelor de fapt si de drept pe care se întemeiază pretentia sa si prin depunerea actelor doveditoare, astfel cum cere art.112 C.proc.civ.
În privința cererii de constatare a nulității absolute a contractului de donație pentru lipsa formei autentice sau pentru lipsa acceptării transmisiunii dreptului de proprietate de către donatar, părți în procesul civil sunt donatorul și donatarul, respectiv moștenitorii acestora.
În prezenta cauză, petentul a făcut dovada calității procesuale active a sa, în calitate de moștenitor legal al donatorului, prin actele de stare civilă depuse la dosar, însă nu a făcut dovada calității procesuale pasive pentru pârâții chemați în judecată.
Cele trei comisii nu au calitatea de continuatori în drepturile donatarei, cererea putând fi formulată în contradictoriu cu moștenitorii acesteia din urmă, sau în caz de succesiune vacantă cu Statul Român, iar nu cu Comisiile pentru reconstituirea dreptului de proprietate, care nu au în proprietate terenurile supuse reconstituirii.
Nici nu se poate susține că aceste Comisii ar fi persoanele față de care se poate realiza interesul de care se prevalează reclamantul, întrucât, astfel cum s-a precizat mai sus, s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat faptul că suprafața de teren ce face obiectul actului dedus judecății a ieșit din patrimoniul defunctului prin cererea de înscriere în GAC.
Față de cele expuse mai sus, instanța a admis exceția lipsei calității procesuale pasive a celor trei comisii și a respins primul capăt al cererii de chemare în judecată ca fiind formulat împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cu privire la capetele doi și trei ale cererii de chemare în judecată, intimata C. Locală de Fond Funciar B. a invocat excepția autorității de lucru judecat, excepție cu privire la care reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 03.07.2007, petentul P. V., domiciliat în mun. Pitești, ., jud. Argeș, a formulat plângere împotriva Hotărârii cu nr. 148/30.11.2006 emisă de intimata C. Județeană Argeș pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cu sediul în mun. Pitești, P-ța V. M., nr. 1, jud. Argeș și chemând în judecată și pe intimata C. Locală de Fond Funciar a . în ., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună: reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,47 ha. în . fie obligate comisiile să îl pună în posesie asupra suprafeței menționate.
Prin sentința civilă 4415 /11 Iulie 2008 pronunțată în dosarul nr._ Judecătoria Pitești a admis în parte plângerea formulată de petentul P. V., intimate fiind: C. JUDEȚEANĂ ARGEȘ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR și C. LOCALĂ DE FOND FUNCIAR A ., în parte, Hotărârea cu nr. 148/30.11.2006 emisă de către C. Județeană Argeș pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și celor forestiere, respectiv numai în privința petentului și numai pentru suprafața de 0,64 ha., a obligat intimatele să reconstituie petentului dreptul de proprietate asupra suprafeței de 0,64 ha. sub formă de despăgubiri, a obligat intimatele la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 400 lei (RON), către petent, rezultate în urma compensării parțiale și a respins celelalte pretenții.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că petentul P. V. a formulat, la data de 21.09.2005, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, cu nr. 348, în privința suprafeței de 3,12 ha., teren care aparținuse autorului său I. T. - bunicul (fila 29).
În privința acestei cereri s-a pronunțat Hotărârea cu nr. 148/30.11.2006 emisă de către intimata comisie județeană (filele 26-28), prin care a fost respinsă, fără a se preciza o motivare.
Din înscrisurile depuse de petent dar și la solicitarea instanței de către C. Locală B. de Fond Funciar (filele 5, 33-35), s-a reținut că în Registrul agricol al satului B. de Sus, pentru anii 1951-1955 și 1959-1961, autorul I. T. era înregistrat ca deținând în proprietate o suprafață totală de 3,12 ha. la nivelul anului 1951, iar în urma mai multor operații de modificare s-a ajuns la suprafața de 1,39 ha. la nivelul anului 1961.
Pe fila Registrului agricol pentru anii 1951-1955 s-a înscris mențiunea cum că, suprafața de 0,65 ha. teren arabil a fost trecută la Din C., la P.. Astfel, suprafața rămasă înregistrată, pentru autorul I. T., era de 2,47 ha.
Din această suprafață, același autor, a solicitat să fie transmisă către fiica sa, P. R., o suprafață de 0,8 ha., reprezentând zestre (fila 25); solicitarea s-a realizat prin cererea de înscriere în C.A.P., rezultând că terenul cu care acesta mai era înregistrat în evidențele statului era de numai 1,67 ha., (raportat și la dispozițiile art. 6, alin. 12 din Lg. 1/2000).
Din această suprafață s-a obținut validarea pentru suprafața de 1,03 ha. prin Hotărârea cu nr. 90/18.09.1991 (filele 22, 23).
S-a constatat că petentul a reușit a face dovada dreptului de proprietate în modalitatea solicitată de către dispozițiile speciale ale art. 6, alin. 12 din Lg. 1/2000 modificată, respectiv: „(1^2) Consemnările efectuate între anii 1945 și 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative agricole de producție, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoțite de titlurile de proprietate, au valoare declarativă cu privire la proprietate.”, numai pentru suprafața de 0,64 ha., suprafață la care mai există îndreptuire.
În același timp s-a observat că s-a reușit, de către intimate, a se face dovada contrară în conformitate cu dispozițiile art. 6, alin. 14 din același act normativ („(1^4) Orice probă dovedind dreptul de proprietate al foștilor proprietari poate fi înlăturată numai printr-o probă de aceeași forță produsă de către deținătorul actual al terenului sau de către terți, tăgăduind dreptul de proprietate.”), în privința transmiterii mai multor suprafețe de teren către rude, de către autor, însă nu și în ceea ce privește celelalte modificări din registrele agricole.
În ceea ce privește calitatea de moștenitor s-a reținut că s-a făcut dovada că petentul este moștenitor al autorului I. T., respectiv nepot, prin actele de stare civilă aflate în dosar la filele 30, 32. Astfel, s-a dovedit că autorul a fost tatăl numitei I. R., căsătorită P., mama petentului.
S-a constatat, de asemenea, din conținutul raportului de expertiză, astfel cum a fost completat, că terenul solicitat de către petent nu mai este liber, fiind ocupat de către Combinatul Petrochimic, nefiind posibilă individualizarea acestuia nici chiar după a doua deplasare a expertului în teren (filele 56, 68). De asemenea, nu au fost identificate alte suprafețe de teren libere la dispoziția comisiei locale.
În baza dispozițiilor art. 274, 276 din C. proc. civ. și art. 52, alin. 3 din Lg. 18/1991 republicată, intimatele care au căzut în pretenții, au fost obligate la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 400 lei (RON), rezultate în urma compensării parțiale.
Prin cererea de față, petentul a solicitat să se constate că este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,80 ha teren, în echivalent și să fie obligate Comisiile la întocmirea și eliberarea actelor premergătoare în vederea obținerii despăgubirilor.
În drept, potrivit disp.art. 1201 C.civ., „este autoritate de lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcute de ele și în contra lor în aceeași calitate”.
Instituția puterii de lucru judecat are la bază două reguli fundamentale: o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, iar soluția cuprinsă în hotărâre este prezumată că exprimă adevărul și nu trebuie contrazisă printr-o altă hotărâre.
Autoritatea de lucru judecat presupune, deci, față de dispozițiile art. 1201 C.civ., existența identității a trei elemente: părți, obiect și cauză.
În legătură cu primul element, părțile, instanța a constatat că această identitate este pe deplin întrunită în cauză.
Referitor la al doilea element – obiectul – în sfera acestei noțiuni se includ atât obiectul material, pretenția concretă dedusă judecății, cât și dreptul subiectiv ce poartă asupra obiectului material.
În ambele cereri, petentul a solicitat să se constate îndreptățirea sa la reconstituirea dreptului de proprietate, pentru suprafața de 2,47 ha(ds._ ) și respectiv, 0,80 ha, exact suprafața pentru care, în prima sentință, s-a constatat că a ieșit din patrimoniul defunctului.
Soluția se impune în cauză întrucât și scopul urmărit de petent este același în ambele cereri de chemare în judecată, esențial fiind în asemenea situații să nu se ajungă la două hotărâri contradictorii, aceasta fiind, după cum s-a arătat, finalitatea instituției autorității de lucru judecat.
În ceea ce privește cel de-al treilea element al autorității de lucru judecat – cauza – prin aceasta se înțelege fundamentul pretenției afirmate, temeiul juridic al cererii.
S-a constatat că ambele cereri de chemare în judecată au ca temei de drept legile de fond funciar, astfel că și identitatea de cauză se verifică în speță.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petenta P. V. G., care susține, în esență, următoarele:
Sentința pronunțată de instanța de fond cuprinde motive străine de natura pricinii și contradictorii, fiind lipsită de temei legal și dată cu aplicarea greșită a legii.
Sentința nu arată care sunt motivele pentru care sunt îndepărtate susținerile și apărările petentei, în condițiile în care acestea sunt întărite de înscrisurile administrate ca probe în dosar, ba mai mult, teoria calității procesuale pasive admise de instanță pentru cele 3 comisii, este contradictorie actului supus analizei instanței și contrară chiar excepției autorității lucrului judecat, pe care își întemeiază instanța respingerea capetelor 2 și 3 din cererea de chemare în judecată.
Petentul a învederat instanței și a solicitat să constate că nu poate fi vorba de o donație, pentru că nu există un contract de donație, ci doar o cerere de înscriere în colectiv.
Contrar celor reținute de instanța de fond, din documentele depuse de la cele două comisii pârâte, nu a existat și nu există rol agricol sau fiscal deschis pe numele P. R. sau P. D. pentru cei 0,80 ha teren care s-ar fi donat de către I. T. fiicei sale.
Instanța de fond face motivări contradictorii privitor la primul petit al cererii de chemare în judecată, dar nici cel puțin nu soluționează această cerere, nu se pronunță pe criticile aduse acestui act intitulat „donație”.
În ce privește autoritatea de lucru judecat, motivarea instanței este total eronată.
Instanța de judecată soluționează cu prioritate autoritatea de lucru judecat, arătând că nu mai poate fi soluționată o a doua cerere având aceleași părți, același obiect și aceeași cerere, ducând autoritatea de lucru judecat chiar și asupra legalității donației.
Instanța, soluționând excepțiile s-a abătut de la soluționarea cererilor cu care a fost învestită, nu a arătat care sunt motivele pentru care a îndepărtat apărările și susținerile petentului și care sunt motivele pentru care nu pot fi primite apărările acestuia, motivările instanței fiind chiar contradictorii.
Dezvoltând motivele de recurs, petenta învederează că a criticat hotărârea pronunțată de instanța de fond pentru aspectele ce vizează nelegalitatea acestea, pentru lipsa temeiului legal și aplicarea greșită a legii.
Arată că instanța de fond a fost investită cu o acțiune în constatare a inexistenței dreptului de proprietate în patrimoniul autoarei P. R., că instanța de fond nu a făcut o analiză corectă a speței dedusă judecăți și a denaturat judecata în sine pentru că a considerat că se află în prezența unui contract de donație în condițiile în care tocmai aceste critici ce-a învederat instanței, spunând că nu se află în prezența unui contract de donație, fiind în prezența unei cereri de înscriere în GAC, care a fost în mod eronat considerată ca donație și că acea donație nu a îndeplinit cerințele prevăzute de lege pentru a fi catalogată ca și contract de donație .
În opinia sa, în aceste condiții instanța de fond nici măcar nu a analizat obiectul cu care a fost investită, dispozițiile codului civil referitoare la condițiile de valabilitate ale donației fiind greșit aplicate de instanță în cererea petentei și la același mod procedându-se și cu privire la capetele de cerere accesorii.
În drept, recursul este întemiat pe dispozițiile art. 304 pct.7, 8 și 9 C.proc. civ.
Recursul nu este fondat.
Soluția instanței de fond în privința excepției calității procesuale pasive a comisiilor de fond funciar este legală, dat fiind faptul că petentul nu a făcut dovada calității procesuale pasive pentru acești pârâții chemați în judecată.
Într-adevăr, așa cum corect a reținut instanța de fond, raportat la contractul de donație, cele trei comisii nu au calitatea de continuatori în drepturile donatarei, cererea putând fi formulată în contradictoriu cu moștenitorii acesteia din urmă, sau în caz de succesiune vacantă cu Statul Român, iar nu cu Comisiile pentru reconstituirea dreptului de proprietate, care nu au în proprietate terenurile supuse reconstituirii.
De altfel, s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat faptul că suprafața de teren ce face obiectul actului dedus judecății a ieșit din patrimoniul defunctului prin cererea de înscriere în GAC.
Nici critica adusă sentinței sub aspectul autorității de lucru judecat, nu poate fi primită.
În cauza dedusă judecății, respectiv acțiunea în materie funciară înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 15.06.2012 sub nr._, petentul P. V. G. a chemat în judecată pe intimatele C. L. DE FOND FUNCIAR B., C. L. DE FOND FUNCIAR P., C. J. ARGES PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR solicitând instanței, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să constate că donația menționată în cererea de înscriere în CAP a bunicului matern I. T. nu a produs efecte juridice, terenul în suprafață de 0,80 ha nefiind înregistrat în registrul agricol al mamei petentului P. R. sau al tatălui acestuia P. D. și pe cale de consecință să se constate că terenul a fost adus în CAP de bunicul său matern I. T. și nu de părinții petentei, să se constate că petenta este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,80 ha teren.
Este fără echivoc faptul că în ceea ce privește capetele doi și trei ale cererii principale, față de sentința civilă nr. 4415/11.07.2008 pronunțată de Judecătoria Pitești, există autoritate de lucru judecat.
Tribunalul reține că art. 163 C.proc. civ., oprește ca o persoană să fie chemată în judecată pentru același obiect și cauză și de aceeași parte la mai multe instanțe.
În speță, se constată că în ambele cereri petentul a solicitat să se constate îndreptățirea sa la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2,47 ha și respectiv 0,80 ha, suprafață pentru care, în prima sentință, s-a constatat că a ieșit din patrimoniul defunctului, dreptul dedus judecății fiind același.
Chiar dacă în cea de-a doua acțiune petentul solicită să se constate lipsa de eficiență a unei donații, cu scopul clar precizat, pentru a se consta că este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,80 ha teren, obiectul cauzei, ca și dreptul dedus judecății, este același.
Reținând aceste considerente, tribunalul constată că nici una din criticile aduse sentinței nu poate fi primită, motiv pentru care, în temeiul art. 312 C.proc. civ., tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de petenta P. V. G. împotriva sentinței civile nr. 9457/26.11.2013, pronunțată de Judecătoria pitești în dosarul nr._, intimați fiind C. L. DE FOND FUNCIAR B., C. L. DE FOND FUNCIAR P. și C. J. ARGES PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de petenta P. V. G. împotriva sentinței civile nr. 9457/26.11.2013, pronunțată de Judecătoria pitești în dosarul nr._, intimați fiind C. L. DE FOND FUNCIAR B., C. L. DE FOND FUNCIAR P. și C. J. ARGES PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 19.06.2014.
Președinte, M. V. | Judecător, A. M. P. | Judecător, C. D. |
Grefier, M. L. |
red.M.V.
dact.C.E.C./4 exp.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 2389/2014. Tribunalul ARGEŞ | Fond funciar. Decizia nr. 1715/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
