Întoarcere executare. Decizia nr. 397/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 397/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 18-02-2014 în dosarul nr. 1343/109/2012*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 397/2014
Ședința publică de la 18 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE ELENA ANTON
Judecător A. D.
Judecător E. M. C.
Grefier E. R.
S-a luat în examinare, spre soluționare, recursul formulat de reclamanta ., împotriva sentinței civile nr.4893/2013 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimată fiind pârâta B. E., având ca obiect întoarcere executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, constată că dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc la data de 11.02.2014, susținerile părților fiind consemnate în acea încheiere, ce face parte integrantă din prezenta decizie:
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față, deliberând.
Constată că la data de 31.01.2012 s-a depus cerere de chemare în judecată, la Tribunalul Argeș, de către reclamanta S.C. O. P. S.A., cu sediul în mun. București, ., P. City, sector 1, C.U.I._, în contradictoriu cu pârâta B. E., cu domiciliul în mun. Pitești, .. 4, ., ., jud. Argeș, prin care s-a solicitat instanței, ca pe baza probelor ce vor fi administrate, să dispună, în baza disp. art. 4041 – 4042 din Codul de procedură civilă, obligarea pârâtei la restituirea sumei de 7.387,26 lei, actualizată la data plății efective în raport cu indicele de inflație, urmare a executării silite a sentinței civile nr. 961/03.10.2008 pronunțate în dos. nr._ de Tribunalul Argeș modificată și rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 1561/R-CM/14.10.2010 a Curții de Apel Pitești.
În motivarea acțiunii s-a arătat că: prezenta cerere de chemare în judecată este scutită de plata taxei de timbru deoarece are ca obiect întoarcerea executării unei hotărâri judecătorești pronunțate împotriva petentei într-un conflict de muncă; taxa de timbru nu se datorează pentru prezenta cerere al cărei obiect se referă la întoarcerea executării unei hotărâri judecătorești pronunțate . categoria celor descrise de art. 15 lit. a din legea 146/1997; prin Sentința Civilă nr. 961/03.10.2008 pronunțate în dos. nr_ de Tribunalul ARGEȘ modificata si rămasa irevocabila prin decizia civilă nr. 1561/R-CM/14.10.2010 a Curții de Apel Pitești a fost obligată la plata către pârât a contravalorii drepturilor salariale pentru sărbătorile de Paști si C. aferente perioadei 04._, in funcție de perioada efectiv lucrata; parata a beneficiat in mod nejustificat de doua ori de efectele titlului executoriu menționat; astfel, parata a incasat in baza titlului executoriu menționat suma de 6.020 lei, suma executata voluntar la data de 13.01.2009 de petentă; ulterior, parata a apelat la executarea silita in baza titlului executoriu reprezentat de Sentința Civilă nr. 961/03.10.2008, constituindu-se dosarul nr. 22/2009 al B. B. E. A., astfel incat la data de 27.01.2009, totalul sumei executate silit din conturile subscrisei a fost de 7.387,26 lei (suma executata compusa din: 6142 lei creanța, 97,65 lei cheltuieli de judecata executate, 1.147,61 lei cheltuieli de executare); prin urmare, desi parata a incasat suma executata voluntar la data de 13.01.2009 in valoare de 6.020 lei, ulterior, prin cererea de executare silita adresata B. B. E. A. in dosarul de executare silita nr. 22/2009 parata a incasat si suma de 7.387,26 lei, suma executata silit de către parata; având in vedere ca executarea voluntara din data de 13.01.2009 in baza titlului executoriu menționat a determinat plata integrala a creanței, suma executată silit de către parata este fara titlu; conform art. 4041 alin. 1 C. pr. civ, în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu [...], cel interesat are dreptul la întoarcerea executării"; în speța, întoarcerea executării ar avea loc prin restituirea sumei de 7.387,26 lei reprezentând suma executata silit de către parata; cât privește mijlocul procedural ales, potrivit dispozițiilor art.4042 alin. 3 C.pr.civ., în situația în care instanța de recurs nu a dispus asupra restabilirii situației anterioare, cel îndreptățit o va putea cere pe cale principală instanței judecătorești competente potrivit legii (ICCJ -secția comerciala, decizia nr. 790/20.02.2007); asa cum se retine . înaltei Curți de Casație si Justiție (decizia 1126/15.02.2005), chiar daca textul de lege nu prevede expres, sintagma „instanța judecătoreasca potrivit legii" face trimitere la competenta materiala de soluționare a litigiului in prima instanța, aceasta aparținând in speța Tribunalului Argeș care a si pronunțat hotărârea care a constituit titlul executoriu.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 4042, alin. 3 din C.proc.civ., solicitându-se și judecata cauzei în lipsă.
La data de 27.09.2012 pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că: invocă excepția necompetenței materiale a Tribunalului Argeș cu privire la rezolvarea acestei cereri, având în vedere obiectul acesteia, competentă pentru soluționarea acestei cereri este Judecătoria Pitești; reclamanta susține că a încasat această sumă în baza dosarului de executare silită nr. 22/2009 B. B. E. A., prin valorificarea titlului executoriu reprezentat de Sentința Civilă nr. 961/03.10.2008, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Argeș „ LUCRU NEADEVĂRAT" deoarece, nu a fost parte în dosarul nr._ al Tribunalului Argeș, neavând calitatea de reclamant în acel dosar cum greșit susține reclamanta, acest lucru se poate observa cu ușurință din Citativul celor 33 unde părți din dosarul_ în care s-a pronunțat Sentința civilă nr. 961/03.10.2008 unde nu apare numele său de B. E.; plata voluntară a sumei de 6.020 lei de care vorbește reclamanta s-a efectuat pentru salariile compensatorii pe care urma să le încaseze de la reclamantă la data încetării contractului de muncă conform Contractului Colectiv De Muncă, aceste salarii fiind plătire de reclamantă deoarece pe rolul Tribunalului Argeș, se afla dosarul_ prin care solicita reclamantei plata acestor salarii compensatorii, acesta plătind această sumă în timpul procesului, a renunțat la acțiune deoarece rămăsese fără obiect, așa cum se poate observa din încheierea de ședință din data de 19.05.2011 a Tribunalului Argeș în dosarul nr._ .
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 115-119 din Codul procedură civilă.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr. 5772/01.11.2012 a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.
Pentru a pronunța o astfel de soluție s-a reținut că: „Încă din motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a subliniat că prezentul litigiu este un conflict de muncă. Deși partea este cea care stabilește cadrul procesual și este singura care suportă consecințele alegerii unui anumit temei juridic, instanța, potrivit art.1591 alin.4 rap. la art.159 alin.1 pct.2 C.pr.civ., are obligația de a verifica și stabili dacă este competentă material a soluționa pricina. Sub acest aspect, tribunalul, dincolo de încadrarea juridică dată acțiunii sale de reclamantă, nu poate ignora temeiurile de fapt prezentate în cererea de chemare în judecată. Astfel, în speță, reclamanta a arătat că prezentul litigiu este generat de faptul că a achitat pârâtei o sumă de bani superioară celei la care fusese obligată prin hotărâre judecătorească. Tribunalul nu poate da relevanță faptului că procesul în urma căruia a fost emis titlul executoriu amintit a avut ca obiect un conflict de muncă. Cert este că la acest moment litigiul poartă asupra unor aspecte ce țin de executarea unui titlu executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească, între părți nefiind vorba de raporturi de muncă. În acest sens, dispozițiile art.266 C.muncii prevăd că jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale (...). Or, în speță ne aflăm în situația executării unei hotărâri judecătorești, acesta fiind temeiul plății sumelor de bani de reclamantă către pârâtă, iar nu raporturile de muncă. Nu se poate reține ca argument nici faptul că sumele de bani au fost plătite pârâtei cu titlu de drepturi salariale, deoarece nu se solicită restituirea acestor drepturi, la care pârâta este îndreptățită conform hotărârii judecătorești, ci se solicită restituirea sumelor de bani achitate peste valoarea cuvenită. Or, natura juridică a acestor sume nu poate fi cea a unor drepturi salariale. În plus, întrucât hotărârea judecătorească executată este definitivă și irevocabilă, nu mai pot fi puse în discuție aspectele tranșate cu putere de lucru judecat în cadrul acelui proces. De asemenea, probatoriul ce trebuie administrat în cauză vizează numai aspectele privind executarea titlului executoriu, respectiv dacă într-adevăr ne aflăm în situația unei executări multiple a aceluiași titlu. Pentru aceste considerente, tribunalul reține că prezenta cauză nu este un conflict de muncă, ci litigiul poartă asupra modalității de executare a unei hotărâri judecătorești, competența materială și teritorială aparținând instanței de executare, care în speță este Judecătoria Pitești. Prin urmare, excepția invocată este întemeiată, urmând a fi admisă și declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.”.
În fața acestei din urmă instanțe la termenul de judecată din data de 10.04.2013 petenta a solicitat amânarea în vederea depunerii modificării la acțiune, cât și a înscrisurilor.
La termenul din 29.05.2013, în lipsa îndeplinirii obligațiilor, s-au formulat concluzii asupra fondului cauzei.
Prin sentința civilă nr.4893/2013 pronunțată de Judecătoria Pitești s-a respins cererea, reținându-se în considerente următoarele:
Raportat la conținutul acțiunii se reține că reclamanta, pentru a se admite cererea sa, trebuia să probeze că pârâta a beneficiat de două plăți, efectuate printr-o plată voluntară și o executare silită, în privința aceleași creanțe, cât și că s-ar fi desființat titlul executoriu sau însăși executarea silită („Art. 4041 În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia. ...”).
Astfel de probe nu au fost efectuate.
Reclamanta nu a depus la dosar vreun înscris din care să rezulte că s-a efectuat o dublă plată a aceleași creanțe, sau o desființare a titlului executoriu și/sau a executării silite.
În fapt, aceasta a depus la dosar numai cererea de chemare în judecată.
A rezultat că, petenta nu a probat susținerile din cerere, deși s-au acordat mai multe termene în cauză, urmând ca acțiunea acesteia să fie respinsă, raportat și la prevederile art. 1169 din C.civ.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând următoarele motive prev.de art.304 pct.9 și art.3041 Cod pr.civilă.
Instanța de fond în mod greșit a reținut faptul că recurenta nu este îndreptățită la restabilirea situației anterioare executării.
Prin prezenta acțiune s-a solicitat restituirea de către pârât a sumei încasate fără temei și care i-a fost plătită pe calea executării silite inițiate de către B. B. E. în cadrul dosarului de executare nr.22/2009 precum și cheltuielile de executare ocazionate.
Pârâta putea renunța la executare având în vedere stingerea debitului, însă nu a uzitat de această modalitate, încasând în mod intenționat și culpabil suma de bani rezultată în urma popririi conturilor subscrisei.
Sumei reprezentând prima de aprovizionare toamnă iarnă i se aplică reglementările fiscale și cele din materia asigurărilor sociale, obligatorii atât pentru beneficiari de venit cât și pentru O. P., astfel încât acesteia îi incumbă obligația de a reține la sursă și vira la bugetul statului din suma brută actualizată, reprezentând suplimentări salariale impozite și contribuții datorate de creditori.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs, funcție de probele administrate în cauză, tribunalul apreciază recursul ca nefondat.
Instanța de fond prin aprecierea și interpretarea corectă a probelor administrate a pronunțat o sentință legală și temeinică, reținând că nu se impune obligarea pârâtei la restituirea sumei solicitate.
Tribunalul constată că într-adevăr, reclamanta a achitat voluntar pârâtei suma de 6020 lei iar urmare a dosarului de executare nr.22/2009, suma de 7387,26 lei însă nu se poate pune problema unei plăți nedatorate.
Suma de 6020 lei a făcut obiectul cauzei nr.382/_, cauza a fost soluționată prin renunțarea reclamantei la judecată urmare a faptului că a primit drepturile solicitate, deci aceasta a reprezentat drepturile salariale cu acea ocazie, iar suma de 7387,26 lei a reprezentat-o executarea silită a unui titlu executoriu, respectiv sentința civilă nr.961/2008 pronunțată în dosarul nr._ .
Astfel, tribunalul constată că nu este vorba de o plată nedatorată, ambele sume fiind plăți ce se cuveneau a fi achitate pârâtei, având izvoare diferite.
Pentru aceste considerente, tribunalul în baza art.312 Cod pr.civilă urmează a respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanta ., împotriva sentinței civile nr.4893/2013 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimată fiind pârâta B. E.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.02.2014 la Tribunalul Argeș, secția civilă.
Președinte, E. A. | Judecător, A. D. | Judecător, E. M. C. |
Grefier, E. R. |
red.E.M.C.
dact.C.E.C./4 exp.
04.03.2014.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 165/2014. Tribunalul ARGEŞ | Obligaţie de a face. Decizia nr. 500/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
