Obligaţie de a face. Decizia nr. 1645/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1645/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 17-06-2014 în dosarul nr. 1453/214/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1645/2014
Ședința publică de la 17 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. D.
Judecător E. M. C.
Judecător E. A.
Grefier E. R.
S-a luat în examinare, spre soluționare, recursul formulat de reclamanta P. A., împotriva sentinței civile nr.1242/2013 pronunțată de Judecătoria Costești în dosarul nr._, intimați fiind reclamantul P. I. și pârâții . R L B. A., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, constată că dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc la data de 10.06.2014, susținerile părților fiind consemnate în acea încheiere, ce face parte integrantă din prezenta sentință, iar în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față, deliberând:
Constată că în baza adresei nr. 79/VIII/2012 emisă la data de 21.06.2012 ,P. de pe lângă Judecătoria Costești a trimis acestei instanțe spre soluționare cererea formulată de reclamanții P. I. și P. A. împotriva pârâților B. A. și ..
Prin această cerere care a fost înregistrată sub nr. 4216/29.02.2012 la P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, reclamanții, pe lângă aspecte de natură penală pe care le-au sesizat, au solicitat obligarea pârâților B. A. și . scoaterea furtunelor cu apă din pământ, încetarea poluării terenului din spatele brutăriei cu dejecții și scoaterea tuturor cablurilor electrice din pământ.
Cererea înaintă de P. de pe lângă Judecătoriei Costești a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.06.2012 sub nr._ .
O dată cu adresa de înaintare a cererii, au fost transmise instanței, în copie, rezoluția nr. 79/VIII/1/2012 adoptată la data de 21.06.2012 de P. de pe lângă Judecătoria Costești, sesizarea înregistrată sub nr. 4216/29.02.2012 la P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, titlul de proprietate nr._/27.05.2004 eliberat pe numele P. S., schiță, sentința civilă nr. 966/24.10.2011 pronunțată de Judecătoria Costești în dosarul nr._, sentința civilă nr. 476/08.05.2007, pronunțată de aceeași instanță în dosarul nr._ ( număr în format vechi 2305/2006), sentința penală nr. 58 pe care Judecătoria Costești a pronunțat-o la data de 05.05.2011 în dosarul nr._ .
La termenul de judecată din data de 29.10.2012, reclamanții au depus o cerere precizatoare, prin care au arătat că înțeleg să cheme în judecată pe pârâții S.C Agricola Șerbănești și B. A., acesta din urmă în calitate de persoană fizică, pentru a fi obligați aceștia să desființeze toate lucrările săvârșite abuziv pe terenul ce le aparține, cum ar fi scoaterea cablurilor electrice subterane, a furtunului sau țevilor de apă, repararea fosei din spatele clădirii și interzicerea folosirii acesteia atât prin subsol, cât și prin șanțuri la suprafața solului care le infestează terenul cu dejecții, să interzică să mai staționeze sau să pătrundă pe teren cu diverse utilaje, în definitiv să fie obligați să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul și să le plătească despăgubiri pentru pagubele produse și lipsa de folosință în valoare de 5000 lei, să repare tot ce au stricat și să readucă terenul în starea inițială, iar în caz contrar să fie autorizați să facă aceste lucrări pe cheltuiala proprie, solicitând și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acestei cereri, reclamanții au arătat faptul că sunt proprietarii unui teren în suprafață de 1818 mp, curți-construcții, situat în extravilanul satului Șerbănești, tarlaua 20, . titlul de proprietate nr._/27.05.2004 al autoarei P. S., cu vecinătățile: N – drum sătesc, E – D. S., S – U. N., V – drum județean.
Pe acest teren se află o clădire ce aparține în proporție aproximativă de ½ . comercială de brutărie, obținută prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 926/07.06.2002, un pod basculă, în aceeași proporție de 1/2, obținut prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 924/07.06.2002, cealaltă parte din construcții și o căsuță basculă aparținându-le.
Au menționat reclamanții faptul că prin sentința civilă nr. 496/12.09.2006, irevocabilă prin decizia civilă nr. 338/R/2007 a Tribunalului Argeș s-a statuat că . terenurile de sub clădiri, ci doar cota de 1/2 din acestea, fără căsuța basculă.
Pârâta ., prin reprezentanți, muncitori angajați ai acesteia sau prin celălalt pârât le tulbură posesia și le distrug anumite lucrări, lipsindu-i de un drept real de proprietate asupra acestuia.
În acest sens, reclamanții au precizat că este vorba despre introducerea unor cabluri electrice subterane foarte periculoase, izolate necorespunzător, mono sau trifazice, fără avizul Electrica SA sau acordul proprietarilor terenului, spargerea fosei ce la aparține, introducerea conductelor de scurgere, poluarea prin săparea șanțurilor prin care se scurg dejecțiile de la WC-urile și băile brutăriei în fosă, introducerea abuzivă și staționarea unor autovehicule pe teren, altele decât cele care aparțin societății pârâte, cântărirea acestora, . tractorul la fosă, depozitarea gunoaielor și arderea acestora pe teren, pătrunderea ilegală pe acesta pentru repararea clădirilor.
La data de 01.11.2010, pârâtul B. A. i-a obligat pe numiții V. I. și Z. G., angajați ai societății pârâte să introducă u furtun de apă sau țeavă prin pământ și să construiască un minibazin.
Această cerere a fost întemeiată în drept pe disp. art. 480 și 998 C.civ. vechi.
Pârâții au depus la data de 26.11.2012 o cerere prin care au arătat faptul că sunt în imposibilitatea formulării apărărilor, având în vedere imperfecțiunile ce caracterizează cererea precizatoare depusă de reclamanți, detaliind aceste imperfecțiuni în cuprinsul cererii adresate instanței ( filele 64-65).
Instanța a pus în vedere reclamanților obligația de a preciza acțiunea sub aspectul obiectului, sub sancțiunea prev. de art. 1551 din vechiul Cod de procedură civilă.
Reclamanții au precizat prin cererea depusă la data de 14.01.2013 ( filele 68-70) faptul că au înțeles să-i cheme în judecată pe pârâți pentru obligația de „a face”, solicitând ca aceștia să fie obligați să desființeze o . lucrări .
În categoria lucrărilor a căror desființare de către pârâți au cerut-o, reclamanții au enumerat: alimentare cu energie electrică trifazică de la stâlpul din stradă prin subteran până la brutărie, introdusă probabil în vata anului 2006-2007, pe o lungime de 10 m și lățimea de 0,5 m, în total 5 mp, alimentarea cu apă de la drumul județean la brutărie printre căile de acces, în lungime de 9,5 m, executată la 01.11.2010, eventual și alte conducte dacă mai sunt.
De asemenea, reclamanții s-au referit și la alimentarea subterană cu energie electrică de la magazia brutăriei la căsuța basculă în lungime de 13,5 m și o lățime de 0,5 m, în total 7 mp, a cărei dată de execuție nu o cunosc, la scoaterea conductelor și desființarea șanțului de scurgere a dejecțiilor de la brutărie la fosa care le aparține în lungime de 6 m și lățimea de 1 m, în total 6 mp, lucrare ce a fost executată de pârâtul B. A. cu angajații . multe rânduri începând cu data de 13.01.2007.
Prin aceeași cerere, reclamanții au menționat faptul că nu au înțeles să revendice terenul, ci doar au susținut că nu îl pot folosi în spiritul art. 480,481, 482 vechiul Cod civil, acesta fiind folosit în mod abuziv, invocându-se contractele de vânzare-cumpărare nr. 924/07.06.2005 cu lucrarea cadastrală nr.8894/02.06.2005 a OCPI Argeș în suprafață de 392 mp și contractul de vânzare-cumpărare nr. 926 din aceeași dată cu lucrarea cadastrală nr. 8895 din aceeași dată pentru 580 mp.
Printr-ul alt capăt de cerere, reclamanții au solicitat obligarea pârâtei . desființeze lucrările cadastrale executate abuziv.
Totodată, au solicitat suma de 50 lei, pentru pagubele produse prin spargerea foselor, a conductelor ce le aparțin și săparea șanțurilor, 1495 lei pentru contravaloarea lipsei de folosință pentru drumul de servitute, 120 lei pentru terenul de sub căsuța basculă, 1128 lei pentru terenul ocupat de brutărie, 406 lei pentru terenul ocupat de magazia brutăriei construită fără autorizație în anul 1994, 580 lei pentru terenul dintre căile de acces folosit la ., 2600 lei pentru terenul folosit pentru utilaje la golirea fosei, a gunoiului pe ambele părți ale căsuței basculă, șanțul de la fosă, teren pentru cablu de alimentare cu energie electrică, 50 lei pentru terenul afectat de alimentarea cu curent trifazic, 95 lei pentru terenul afectat de alimentarea cu apă.
Reclamanții au solicitat ca în caz de refuz al pârâților, să li se acorde autorizarea de a efectua desființarea lucrărilor pe cheltuiala pârâților.
Pentru dovedirea pretențiilor formulate prin această cerere, reclamanții au depus, în copie, schiță, sentința civilă nr. 203/19.02.2008 pronunțată de Judecătoria Costești în dosarul nr._, decizia civilă nr. 183, pronunțată în același dosar la data de 21.10.2008 de Tribunalul Argeș, sentința civilă nr. 996/12.09.2006 pronunțată de Judecătoria Costești în dosarul nr. 320/2006, certificat eliberat în dosarul nr._ de către Tribunalul Argeș, proces-verbal încheiat la data 24.01.2002, două contracte de vânzare-cumpărare cărora le-au fost anexate două planuri de amplasament și delimitare a corpului de proprietate.
Prin cererea depusă la termenul de judecată din data de 29.04.2013 ( filele 101, 102) reclamanții au completat precizările anterior formulate, prin indicarea valorii estimate a fiecărei lucrări a cărei desființare au solicitat-o, menționând că nu există decât o conductă de alimentare cu apă.
De asemenea, au indicat că solicită desființarea lucrărilor cadastrale nr. 8894/02.06.2005 și 8895/02.06.2005, întrucât au încercat să întocmească lucrarea cadastrală pentru teren, dar s-a constat că există și cele două lucrări cadastrale.
Prin întâmpinarea depusă la data de 25.02.2013 ( filele 90-94), pârâții au solicitat respingerea acțiunii reclamanților, cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul B. A. a invocat în cuprinsul întâmpinării excepția lipsei calității sale procesuale, motivând faptul că cererile privesc lucrări care aparțin pârâtei ..
Prin aceeași întâmpinare, pârâții au susținut faptul că reclamantul P. I. este lipsit de calitate procesuală activă, de vreme ce numai reclamanta P. A. are calitatea de proprietară a terenului pe care se află lucrările a căror desființare o pretind reclamanții, iar cererile au fost formulate în considerarea calității de proprietari ai terenului.
În ceea ce privește fondul pretențiilor din cererea de chemare în judecată, precizată ,prin întâmpinarea depusă de către pârâți s-a arătat faptul că brutăria ce le aparține a fost dintotdeauna alimentată cu energie electrică trifazică, până în perioada menționată în cererea reclamanților prin intermediul unei linii aeriene, iar din acel moment prin montarea în subteran a unui cablu de construcție specială.
Schimbarea soluției de alimentare în sensul desființării liniei aeriene și al amenajării alimentării subterane a fost opțiunea furnizorului de energie electrică. Cablul electric a cărui scoatere din pământ o pretind reclamanții este amplasat la o adâncime de circa 1 m, astfel încât nu există posibilitatea ca existența sa în profunzimea terenului să prejudicieze pe proprietarul terenului. Cablul este pozat pe traseul servituții de trecere stabilită prin hotărârea judecătorească, fiind exclus ca existența cablului să aducă vreun prejudiciu proprietarei terenului, care de altfel nici nu a arătat care ar fi prejudiciile pe care această lucrare i le-ar aduce.
Referitor la alimentarea cu apă și cea cu energie electrică, s-a arătat de către pârâți că aceasta reprezintă o necesitate fără de care unitatea de panificație pe care . o deține, nu ar putea funcționa. Existența acestei conducte nu poate aduce niciun prejudiciu proprietarei terenului.
Căsuța basculei aparține părților procesului în coproprietate, așa încât alimentarea subterană cu energie electrică de la magazia brutăriei la căsuța basculei profită și reclamanților.
Fosa reprezintă un accesoriu al activității desfășurate în partea de construcție ce le aparține, fiind amenajată anterior anului 1990,astfel încât în aplicarea principiului de drept, potrivit căruia accesoriile urmează soarta principalului și această fosă le aparține ca un accesoriu al brutăriei.
În anul 2007 nu au făcut altceva decât să înlocuiască vechea conductă de scurgere a apelor uzate către fosă, cu o conductă nouă, din PVC.
Reclamanta a stăruit să primească în proprietate terenul pe care se află construcțiile, fiindu-i cunoscute atât existența lor din perioada regimului comunist, cât și dreptul de proprietate pe care pârâta îl deține cu privire la aceste construcții.
În drept, au fost invocate disp. art. 115 și urm. C.pr.civ.
Pârâții au solicitat probele cu acte, interogatoriu, testimoniale și eventual expertiză tehnică.
Față de pretențiile formulate de reclamanți prin cererea precizatoare depusă la data de 14.01.2013 ( filele 68-70), astfel cum a fost completată prin cererea din data de 29.04.2013 ( filele 101, 102 ) reclamanții au achitat potrivit chitanței de la filele 50 și 126 taxă judiciară de timbru în valoare de 8 lei și de 764 lei, depunând și timbru judiciar de 5 lei.
Prin încheierea pronunțată în ședința din data de 17.06.2013 ( fila 131), instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului P. I. și a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B. A., ambele invocate de către pârâți prin întâmpinare.
Instanța a încuviințat și administrat în cauză probele cu înscrisuri, interogatorii câte doi martori și expertiză, propuse de ambele părți, precum și proba cu cercetare la fața locului solicitată de pârâți.
La filele 158-159 și 161 se află depuse declarațiile martorilor S. F. și D. M., propuși de reclamanți, iar la filele 162-163 și 164 se găsesc declarațiile martorilor Z. G. și D. I..
Pentru efectuarea expertizei încuviințată în cauză a fost desemnat expertul T. C., care a depus la data de 14.11.2013 raportul de expertiză întocmit ( filele 170-174).
Constatările instanței cu ocazia cercetării la fața locului din data de 12.11.2013 au fost redate în cuprinsul procesului-verbal depus la filele 168-169.
Prin sentința civilă nr. 1242/2013 pronunțată de Judecătoria Costești a fost admisă în parte cererea precizată, formulată de reclamanta P. A., cu domiciliul în . în contradictoriu cu pârâții ., cu sediul în . și B. A., cu domiciliul în ..
A fost obligată această pârâtă la plata sumei de 189 lei către reclamantă, reprezentând despăgubire pentru lipsa de folosință a terenului în suprafață de 309 mp, aferentă anului 2012.
Au fost respinse celelalte capete de cerere introduse împotriva acestei pârâte ca neîntemeiate.
A fost respinsă cererea precizată formulată în contradictoriu cu pârâtul B. A. ca neîntemeiată.
A fost obligată pârâta . la plata sumei de 519,9 lei reprezentând cheltuieli de judecată către reclamantă.
A fost obligată reclamanta la plata sumei de 800 lei către pârâtul B. A. cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Pârâta . a dobândit prin contractele de vânzare-cumpărare autentificate de Biroul Notarului Public D. I. sub nr. 924 și 926, ambele din data de 07.06.2005 o brutărie, un atelier mecanic și un pod basculă.
Potrivit considerentele sentinței civile nr. 203/19.02.2008, pronunțată de Judecătoria Costești în dosarul nr._ ( filele 72-74), această pârâtă și reclamanta P. A. dețin fiecare câte 1/2 din aceste clădiri, terenul pe care sunt amplasate acestea aparținând reclamantei P. A., pârâtă în cauza dedusă judecății în acel dosar.
La filele 17,18 se găsește și copia titlului de proprietate nr._/27.05.2004, eliberat pe numele P. I. S., care atestă reconstituirea dreptului de proprietate în beneficiul acesteia și asupra terenului intravilan curți-construcții, situat în tarlaua 20, . de 1818 mp, cu vecinii: N – drum sătesc, E – D. S., S – U. N., V – drum județean.
Prin sus-menționata hotărâre judecătorească a fost admisă acțiunea reclamantei . formulată în contradictoriu cu pârâta P. A. și s-a stabilit drept de trecere pe terenul pârâtei, cu intrare din partea de nord ( drum comunal) către partea de sud-vest la drumul județean, rezultând o suprafață totală de 149,5 mp, compusă din patru suprafețe: 40,5 mp acces la basculantă, 1,5 mp acces la cablu basculantă, 50,7 mp acces la pod basculantă cu ieșire spre drumul județean și 50 mp accesul din stradă la brutărie, ce include accesul pietonal, accesul salariaților și accesul utilajelor, fiind depusă și copia unei schițe.
Printr-un prim capăt de cerere, reclamanta, în calitate de proprietară a terenului pe care sunt amplasate construcțiile deținute de pârâta . în coproprietate, a solicitat instanței obligarea celor doi pârâți la desființarea unor lucrări.
Prima dintre aceste lucrări se referă la alimentarea cu energie electrică pe cale aeriană, de la șosea la brutărie, lucrare identificată în cuprinsul raportului de expertiză întocmit de expert T. C., care a stabilit faptul că aceasta traversează terenul chiar în zona drumului de servitute.
O altă lucrare menționată de reclamantă ca făcând parte din categoria celor a căror desființare o solicită, constă în alimentarea cu energie electrică subterană de la brutărie către magazia de peste drum, identificată de expertul cauzei ca fiind în lungime de 10 m și având o adâncime de lucru de 1 m.
Urmare a acestei adâncimi, expertul a concluzionat în sensul că aceasta nu afectează buna desfășurare a oricărei activități în zonă.
De asemenea, tot la alimentarea cu energie electrică s-a referit reclamanta când a solicitat desființarea acesteia prin raportare la căsuța basculă, care ar fi racordată pentru o atare alimentare de la magazia brutăriei (pct. 1 lit.c) - precizare fila 68 și 101).
Raportul de expertiză a concluzionat caracteristicile acestei lucrări și lipsa vreunui prejudiciu pe care aceasta l-ar fi determinat pentru desfășurarea activității în zonă.
Alimentarea cu apă de la drumul județean la brutărie, lucrare indicată la punctul 1 lit.b) din precizările depuse la filele 68 și 101 de către reclamantă a fost plasată de expertul cauzei pe marginea căii de acces în brutărie ( drum servitute), executant fiind pârâta ..
Prin raportare la adâncimea de lucru de 1 m și la amplasamentul paralel cu drumul de servitute, același expert a stabilit lipsa vreunei influențe negative pentru buna desfășurare a diverselor activități în zonă.
Reclamanta a cerut desființarea șanțului de scurgere a dejecțiilor de la brutărie la fosă și scoaterea conductelor ( pct. 1 lit.d), invocând și plata unei sume de 50 lei pentru contravaloarea pagubei produse ca urmare a săpării acestui șanț și a spargerii fosei ( pct. 2 lit. a) fila 69).
Din cuprinsul raportului de expertiză reiese faptul că aceste lucrări nu au fost identificate pe teren.
La data deplasării expertului la teren, acesta a constatat doar mici scurgeri de suprafață de la brutărie către fosă, dar suprafața respectivă de teren nu a fost cultivată, deoarece este greu accesibilă, ca urmare a distanței mici între brutărie și gardul ce delimitează această suprafață de teren.
Prin răspunsurile la interogatoriu, pârâta . a recunoscut că a înlocuit conducta ce prelua apa uzată de la brutărie și o transporta către o fosă, recunoscând că a vitanjat de mai multe ori fosa septică.
Din cuprinsul procesului-verbal întocmit cu ocazia cercetării la fața locului efectuată în data de 12.11.2013 ( filele 168-169), rezultă faptul că reprezentantul reclamantei, numitul P. I. a menționat faptul că atât cablul subteran prin care se face alimentarea brutăriei cu curent trifazic, cât și cablul prin care se asigură alimentarea basculei de la brutărie cu energie electrică au fost scoase.
În privința primului cablu, s-a stabilit faptul că acesta traversa o porțiune de teren acoperită parțial cu pietriș și parțial cu beton.
La fel și terenul pe care este situată conducta de alimentare a brutăriei cu apă.
Cu această ocazie, nu s-a constatat existența vreunui șanț de scurgere pe traseul dintre brutărie și locul unde este edificată fosa, ci doar prezența la suprafața solului a unor urme ale scurgerii provenite de la brutărie.
Martorul Z. G. ( fila 162) a declarat faptul că a participat la desfundarea conductei prin care apa uzată de la brutărie ajunge la acel bazin colector, efectuând săpături și introducând furtunuri.
Nici acest martor și nici martorul S. F. ( fila 158) cel care a declarat că ar fi participat la edificarea fosei nu au făcut referire la spargerea acestei fose sau a conductelor aferente.
Potrivit art. 480 vechiul Cod civil, proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege.
Din niciuna dintre probele administrate în cauză nu reiese faptul că reclamanta ar fi fost stânjenită în exercitarea vreunuia dintre atributele dreptului de proprietate asupra terenului pe care sunt situate construcțiile a căror coproprietate este deținută de pârâta . vreuna dintre lucrările a căror desființare a fost solicitată în mod expres de către aceasta.
Deși prin răspunsurile la interogatoriu ( filele 152 și 153, întrebarea nr. 4 și 10) ,reclamanta a susținut că prejudiciul determinat de existența cablului electric subteran și a conductei de alimentare cu apă pe terenul său ar consta în imposibilitatea sa de a efectua lucrări agricole sau de altă natură, aceasta nu a dovedit în concret inițierea vreunui demers în sensul efectuării vreunei lucrări din categoria celor exemplificate prin răspunsul la interogatoriu.
În raport de toate aceste aspecte,având în vedere că reclamanta nu a făcut dovada prejudicierii sale ca urmare a existenței lucrărilor menționate, instanța va respinge capătul de cerere având ca obiect desființarea lucrărilor, ca neîntemeiat.
În ceea ce privește solicitarea de obligare a pârâților la plata unei sume de bani pentru lipsa de folosință a terenului, prin înscrisurile depuse la dosar,reclamanta a făcut dovada amplasării construcțiilor pe care le deține în coproprietate pârâta . pe terenul său, teren care potrivit sentinței civile nr. 203/19.02.2008 pronunțată de Judecătoria Costești este grevat și de un drept de servitute în favoarea pârâtei ..
Din întreaga suprafață de 1818 mp, terenul care nu poate fi exploatat, potrivit precizării de la fila 69 cuprinde suprafața de 112,88 mp teren ocupat de brutărie ; 40,66 mp teren ocupat de magazia brutăriei,12 mp teren ocupat de căsuța basculă 149,5 mp drum de acces,58 mp teren dintre căile de acces ,folosit la ., circa 260 mp teren afectat de utilajele care intră pentru golirea fosei,de gunoi ,de șanțul de la fosă ,de alimentarea cu energie electrică,5mp teren afectat de alimentarea cu curent trifazic și 9, mp teren afectat de alimentarea cu apă.
În privința terenului afectat de alimentarea cu energie electrică și apă,în raport de cele mai sus arătate cu privire la primul capăt de cerere având ca obiect desființarea acestor lucrări,constatând că reclamanta nu a dovedit întrunirea condițiilor răspunderii civile delictuale în privința pârâților,instanța apreciază ca neîntemeiată cererea sa.
Argumentul formulat de către reclamantă în cadrul dezbaterilor asupra fondului constând în existența posibilității de reintroducere a cablurilor care au fost înlăturare în cursul procesului nu justifică solicitarea sa întrucât prin precizarea depusă la fila 97,aceasta s-a referit la lipsa de folosință pentru anul 2012,iar nu pentru viitor.
Potrivit raportului de expertiză suprafața ocupată de construcții este de 363 mp.
Expertul cauzei nu a avut în vedere faptul că aceste construcții aparțin pârâtei în cotă de 1/2, cealaltă cotă revenindu-i reclamantei,astfel că exceptând suprafața aferentă accesului potrivit dreptului de servitute consființit pe cale judecătorească,va fi avută în vedere suprafața construcțiilor indicată de reclamantă (fila 69).
Pentru determinarea contravalorii lipsei de folosință a terenului ocupat de aceste construcții și de calea de acces, reclamanta a invocat la ultimul termen de judecată ca și criteriu pentru determinarea lipsei de folosință contravaloarea chiriei.
Această pretenție contravine motivării cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată și răspunsului reclamantei la interogatoriu, care se referă la lucrări agricole, societăți, case când pretinde prejudicierea sa de existența lucrărilor de care beneficiază pârâții, neinvocând vreo inițiativă de închiriere a suprafeței de teren afectată de construcții.
Pretențiile reclamantei sunt limitate exclusiv la anul 2012 și strict la această perioadă, aceasta nu a demonstrat un prejudiciu cert provenit din neîncasarea unei chirii pentru teren, între reclamantă și pârâta . nefăcându-se dovada unor discuții pentru închirierea terenului aferent construcțiilor.
De altfel,reclamanta menționează în cererea de la fila 69 o valoare unitară pe mp de 10 lei atât pentru terenul afectat de construcții și drumul de servitute,cât și pentru terenul afectat de alimentarea cu energie electrică ,apă sau de șanțul de la fosă.
Justificând această valoare de 10 lei/mp, solicitată cu titlu de despăgubire, prin răspunsul la întrebarea nr. 18 din interogatoriu, reclamanta a menționat că nu poate folosi pământul și are în vedere zona.
Date fiind aceste aspecte,instanța concluzionează în sensul că reclamanta nu a invocat și de altfel nici nu a dovedit un prejudiciu ca urmare a neîncasării unei chirii pentru terenul afectat de construcții,dreptul de servitute sau alte lucrări .
Solicitarea sa de refacere a calculelor în această privință prin luarea în considerare a valorii unei chirii prestabilite are caracterul unei pretenții noi,care nu poate fi analizată față de momentul procesual când a fost formulată.
Față de aceste considerente, instanța a avut în vedere la determinarea lipsei de folosință destinația agricolă a terenului ,astfel că raportat la concluziile raportului de expertiză suma cuvenită acesteia cu acest titlu pentru anul 2012 este de 189 lei.
Această sumă este datorată de pârâta .,pârâtul B. A. nefiind proprietarul construcțiilor existente pe ternul reclamantei sau beneficiarul dreptului de servitute.
În ceea ce privește capătul de cerere constând în desființarea lucrărilor cadastrale nr. 8894/02.06.2005 și 8895/02.06.2005 ,instanța a reținut că potrivit Ordinului nr. 633/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, actele a căror desființare se solicită au caracterul unor acte administrative provizorii, emise în cadrul activității de publicitate imobiliară, nefăcând parte din categoria actelor ce pot fi supuse contenciosului administrativ special reglementat prin legea nr. 7/1996.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta P. A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând următoarele motive de recurs:
Motivarea instanței de fond în sensul că în privința terenului afectat de alimentarea cu energie electrică și apă, precum și desființarea acestor lucrări, inclusiv cele de la fosă, reclamanta nu a făcut nicio probă care să demonstreze prejudiciul cauzat prin edificarea lor, este contrară legii, pentru că nu are importanță dacă i s-au adus sau nu prejudicii, atâta timp cât edificarea lor fără acordul acesteia pe terenul proprietatea sa, este de necontestat, fiind recunoscută chiar și de pârâți și confirmată de expertiză.
În această situație, capătul d cerere privind obligarea pârâților la desființarea acestor lucrări efectuate pe terenul său și fără aprobarea acesteia reprezintă o încălcare a atributului folosinței dreptului de proprietate asupra terenului și el trebuia admis fără nicio condiționare.
Chiar dacă pe parcursul procesului sau ulterior acestea vor fi desființate, instanța trebuia să oblige pârâții la desființarea lor sau la autorizarea reclamantei de a le desființa pe cheltuiala pârâților cu atât mai mult cu cât au recunoscut edificarea acestor lucrări fără acceptul reclamantei.
În ce privește lipsa de folosință pentru cei 309 mp, instanța nu putea acorda suma de 189 lei, întrucât este vorba de teren intravilan curți construcții unde s-au edificat lucrările și pe care se află construcțiile, suma reală fiind cea de 14.832 lei reprezentând lipsa de folosință pentru terenul de sub construcții pe anul 2012 potrivit HCL R..
O ultimă critică vizează faptul că în legătură cu desființarea celor două lucrări cadastrale, pârâții sunt de acord cu admiterea acestui capăt de cereRe recunoscând că acestea au fost întocmite în mod nelegal, chiar dacă în prezent nu mai sunt folosite de . însă instanța de fond respinge acest capăt de cerere trecând peste recunoașterea pârâtei ..
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs, funcție de probele administrate în cauză, tribunalul apreciază recursul ca nefondat.
Instanța de fond prin interpretarea și aprecierea corectă a probelor administrate în cauză a pronunțat o sentință legală și temeinică.
Astfel, instanța de fond a reținut corect că din nicio probă administrată nu rezultă că s-ar fi cauzat un prejudiciu reclamantei prin desființarea lucrărilor edificate de pârâtă pe terenul proprietatea reclamantei.
Din probele administrate rezultă că aceste lucrări au fost efectuate pe teren în perioada în care terenul nu se afla în proprietatea reclamantei, iar la data la care acestea au fost desființate, terenul intrase în patrimoniul reclamantei, însă prin desființarea lucrărilor nu s-a cauzat niciun prejudiciu acesteia, nu i-a fost afectat în nici un fel dreptul de proprietate.
De altfel, așa cum rezultă din înscrisurile depuse, declarații de martori, coroborate cu recunoașterile la interogatoriu și cu concluziile raportului de expertiză din toate lucrările solicitate a fi desființate singura care mai există este alimentarea cu apă, situație reținută corect și de către instanță, celelalte lucrări fiind desființate fără a aduce vreun prejudiciu dreptului de proprietate al reclamantei.
În ce privește alimentarea cu apă, se constată că aceasta este efectuată pe marginea căii de acces în brutărie, respectiv pe marginea drumului de servitute, amplasarea acesteia nefiind de natură să aducă atingere prerogativelor conferite reclamantei de dreptul de proprietate.
Însă, prin ridicarea acestei lucrări s-ar aduce atingere prerogativelor dreptului de proprietate al pârâtei, întrucât aceasta desfășoară o activitate de producție, respectiv brutărie iar alimentarea cu apă este esențială în această activitate, desființarea acestei lucrări practic ar determina închiderea brutăriei.
În ce privește obligarea pârâtului B. A. tribunalul constată că instanța de fond a reținut corect că nu se impune obligarea acestuia la achitarea vreunei sume de bani atâta timp cât construcțiile și lucrările invocate aparțin . nicidecum pârâtului, chiar dacă acesta este reprezentantul persoanei juridice.
În ce privește suma acordată drept lipsă de folosință tribunalul constată că instanța de fond a stabilit corect această sumă reținând că pretențiile reclamantei sunt limitate exclusiv la anul 2012 și pentru această perioadă nu s-a demonstrat vreun prejudiciu cert provenind din neîncasarea unei sume de bani din chirii pentru teren.
De altfel, instanța de fond a reținut corect că reclamanta a menționat în cererea de la f.69 o valoare de 10 lei/mp.
Astfel, instanța de fond corect a reținut că nu se impune refacerea calculelor lipsei de folosință prin luarea în calcul a valorii unei chirii prestabilite, cerere ce are caracterul unei pretenții noi, atâta timp cât inițial a arătat destinația agricolă a terenului.
De asemenea, tribunalul apreciază ca nefondat și motivul de recurs ce vizează nedesființarea lucrărilor cadastrale întrucât instanța de fond a reținut corect că aceste lucrări nu au fost utilizate cu caracterul unor acte administrative provizorii ce nu pot fi supuse contenciosului administrativ special reglementat de Legea 7/1996.
Pentru aceste considerente, tribunalul în baza art.312 Cod pr.civilă urmează a respinge recursul ca nefondat.
În baza art.274 Cod pr.civilă obligă recurenta să plătească intimaților suma de 400 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanta P. A., cu domiciliul în . împotriva sentinței civile nr.1242/2013 pronunțată de Judecătoria Costești în dosarul nr._, intimați fiind reclamantul P. I. și pârâții . R L, cu sediul în comuna R., . B. A. cu domiciliul în .
Obligă recurenta să plătească intimaților suma de 400 lei, cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.06.2014 la Tribunalul Argeș, secția civilă.
Președinte, A. D. | Judecător, E. M. C. | Judecător, E. A. |
Grefier, E. R. |
red.E.M.C.
dact.C.E.C./6 exp.
02.07.2014.
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 1482/2014. Tribunalul ARGEŞ | Fond funciar. Decizia nr. 2415/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
