Pretenţii. Decizia nr. 1113/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1113/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 23-04-2014 în dosarul nr. 14021/280/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1113/2014
Ședința publică de la 23 Aprilie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE MARIA POSTELNICESCU, judecător
Judecător I. P.
Judecător M. B.
Grefier E. R.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâta . VIENNA INSURANCE GROUP SA împotriva sentintei civile nr. 7257/17 09 2013 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._ intimati fiind reclamantul T. M. și pârâtul C. B. A., având ca obiect „pretenții”.
Dezbaterile asupra recursului și susținerile părtilor prezente au avut loc în ședința publică de la 09 04 2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 16 04 2014 și la data de azi, 23 04 2014, când a decis următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față, deliberand, va retine urmatoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 09.07.2012 sub nr._ reclamantul T. M. a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâții . VIENNA INSURANCE GROUP SA și C. B. A. ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea în solidar a pârâților la plata sumei de 17.024,27 lei reprezentând prejudiciu produs ca urmare a evenimentului rutier din data de 23.11.2011, obligarea pârâtului persoană fizică la plata sumei de 300 lei reprezentând contravaloarea serviciilor de tractare a autovehiculului de la locul producerii accidentului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că pârâtul C. B. A. a încheiat cu . Vienna Insurance Group SA polița de asigurare de răspundere civilă auto RCA ./01/TO/XZ nr._ cu valabilitate de la 13.03.2011 până la 12.03.2012, cu limita de despăgubire pentru pagube materiale de 750.000 euro.
La data de 23.11.2011 a avut loc un eveniment rutier în care au fost implicate autoturismul marca BMW 525 cu nr. de înmatriculare_, condus de pârâtul C. B. A., autoturismul Ford Fiesta cu nr. de înmatriculare_ proprietatea sa și autoturismul marca Skoda O. cu nr. de înmatriculare_ .
Conform procesul verbal . nr._ încheiat la data de 23.11.2011, vinovat de producerea accidentului se face pârâtul C. B. A. întrucât acesta ,,nu a păstrat distanța corespunzătoare în mers fapt ce a determinat . autoturismul_ care circula în fața acestuia, după care autoturismul_ a fost proiectat în auto cu nr._ ”.
Pârâtul C. B. A. și-a recunoscut vinovăția semnând procesul verbal de contravenție, fără a face obiecțiuni, precizând în cuprinsul procesului verbal că este de acord cu despăgubirea celorlalți. Procesul verbal de contravenție nu a fost contestat.
Accidentul rutier a avut loc pe Calea Câmpulung din mun. Pitești în data de 23.11.2011, autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ a suferit mai multe avarii constatate atât de poliție cât și de reprezentantul ASIROM astfel cum rezulta din înscrisurile anexate, respectiv procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 23.11.2011, notele de constatare din 28.11.2011 și 12.12.2011 emise de ASIROM, deviz estimativ, fără a se pune în discuție eventualele avarii ascunse ce pot apărarea în urma demontării autovehiculului.
Se precizează faptul că, în urma impactului autoturismul cu nr. de înmatriculare_ nu a mai pornit, fiind necesara tractarea sa de la locul accidentului, astfel cum rezulta din factura anexată.
În urma producerii evenimentului rutier s-a întocmit dosarul de daună nr._, avizat în data de 24.11.2011, dosar în care societatea de asigurări a precizat faptul că nu poate asigura despăgubirea pentru evenimentul din data de 23.11.2011.
Societatea de asigurări a motivat refuzul său de a plăti despăgubirea prin adresa nr. 1214DDA/01.03.2012 întrucât nu se pot stabili cauzele și împrejurările reale ale producerii evenimentului, în esența, nu s-a putut stabili că persoana vinovata de producerea prejudiciului este asiguratul, respectiv pârâtul C. B. A..
Totodată, arată reclamantul că pârâții au fost convocați la conciliere dar nu s-au prezentat.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 45 pct. 3 raportat la art. 36 alin 3 din Ordinul CSA nr. 14/2011, precum și dispozițiile art. 36 alin 2 din același ordin.
La data de 13.11.2012 . Vienna Insurance Group SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca inadmisibila motivat de faptul că între aceasta și reclamant nu există încheiate raporturi juridice.
A precizat pârâta că la data emiterii poliței de răspundere civilă obligatorie . nr._ autoturismul înmatriculat sub nr._ se afla în proprietatea numitului S. V. conform cărții de identitate, în asigurare fiind trecut ca proprietar pârâtul C., la data de 08.09.2011 autoturismul a fost radiat din circulație și înmatriculat pe numele pârâtului C. sub nr._, astfel încât în cauza sunt incidente dispozițiile art. 30 alin 1 din Ordinul nr. 14/2011, respectiv răspunderea asiguratorului încetând la data radierii.
Pârâta a precizat că în urma verificărilor efectuate s-a constatat că împrejurările și dinamica producerii accidentului descrise de reclamant nu corespund realității motiv pentru care a fost respins de la plata dosarul de daună.
A arătat pârâta că, autoturismul reclamantului prezenta traversa bara fața deformata în formă de V deși a fost proiectat în alt autoturism din fața sa pe toată suprafața, bara față având vopseaua exfoliată anterior acestui eveniment.
Reclamantul a depus răspuns la întâmpinare prin care a contestat aspectele invocate de parată.
În cauza s-au administrat următoarele probe: înscrisuri, testimonială în cadrul căreia a fost audiat martorul G. A. M. și expertiza tehnică specialitatea auto, raportul fiind întocmit de domnul expert P. D..
Prin obiecțiunile la expertiza precum și pe fondul cauzei, pârâta a invocat faptul că în raport de valoarea stabilita pentru autoturism la momentul producerii accidentului, suma necesara pentru reparații este mai mare, astfel încât a produs o daună totală, situație ce determină incidența dispozițiilor Ordinului nr. 14/2011, respectiv diminuarea obligației de plata a societății de asigurări cu 25% din valoarea autoturismului, reprezentând contravaloarea epavă.
Prin sent. civ. nr. 7257/17.09.2013 pronuntata de Judecatoria P. in dos. nr._ s-a admis în parte cererea formulată, a fost obligata pârâta societate de asigurări să plătească reclamatului suma de 10.777,5 lei cu titlu de despăgubiri și suma de 2175 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, iar paratul C. B. A. să plătească reclamantului suma de 6546,5 lei cu titlu de despăgubiri și suma de 1278 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a decide astfel, instanta de fond a retinut ca accidentul din data de 23.11.2011 a fost cercetat de agenții de poliție, fiind solicitate declarații conducătorilor auto.
S-a stabilit că vinovat de producerea accidentului este pârâtul, sens în care s-a întocmit procesul verbal de contravenție . nr._/2011 prin care a fost sancționat contravențional.
În procesul verbal de contravenție s-au consemnat avariile autoturismul_ vizibile la momentul producerii accidentului: bara fața, mască grilă, capotă față, bara spate, halou.
Procesul verbal de contravenție nu a fost contestat în instanță, pârâtul a semnat procesul verbal de contravenție fără obiecțiuni și a predat polița de asigurare reclamantului.
Constatând că pârâta are calitate de asigurator, reclamantul i-a adresat cerere de despăgubire în vederea reparării prejudiciului cauzat prin accident.
S-a întocmit dosarul de daună nr._ în cadrul căruia s-au efectuat cercetări.
Conform raportului de expertiză pct. 2, avariile descrise în devizul de lucrări depus la dosar, au legătura cu accidentul de circulație analizat, valoarea manoperei și materialelor necesare pentru remediere fiind de_ lei .
Din același raport rezulta ca valoarea autoturismului la momentul producerii accidentului era de_ lei, astfel încât valoarea maxima a despăgubirii ce poate fi acordata de pârâta nu poate depăși această valoare.
De asemenea, din raport rezultă că autoturismul reclamantului nu a fost reparat, aflându-se la momentul expertizei imobilizat pe .>
În urma impactului autoturismul reclamantului nu a mai putut fi deplasat.
Față de aceasta situație reclamantul a apelat la serviciile unei firme de tractări auto conform facturii depuse la dosar, sens în care a achitat suma de 300 lei.
Prin acțiunea conducătorului auto C., materializată în încălcarea normelor de circulație reglementate de OUG nr. 195/2002, este neîndoielnic faptul că s-a cauzat un prejudiciu material reclamantului, prejudiciu ce consta în avariile produse autoturismului proprietatea sa.
Prejudiciul material încercat de reclamant este rezultatul direct al faptei ilicite săvârșite de conducătorul auto C..
În concluzie, instanța apreciază că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale în ceea ce-l privește pe conducătorul auto C. .
În aceste condiții, pârâta . VIENNA INSURANCE GROUP SA avea obligația, conform dispozițiilor legale anterior menționate, să plătească reclamantului despăgubirile cauzate din culpa asiguratului său, C. B., obligație pe care nu și-a îndeplinit-o.
Pârâta nu a îndeplinit aceasta obligație din doua motive.
Primul motiv îl constituie faptul că autoturismul pârâtului a fost radiat din circulație de pe numele vechiului proprietar, moment în care obligația de a plăti despăgubirile a încetat în raport de dispozițiile art. 30 alin 1 din Ordinul nr. 14/2011 ce se regăsesc și în Ordinul nr. 5/2010.
În cauza aceste dispoziții legale nu-și găsesc aplicabilitatea.
Astfel, pârâtul C. a cumpărat autoturismul înmatriculat sub nr._ de la numitul S. V. la data de 17.01.2011 conform contractului depus la fila 104 din dosar.
Anterior înscrierii autoturismului în circulație pe numele său, pârâtul C. a încheiat contract de asigurare cu pârâta societate de asigurări la data de 13.03.2011 valabil până la data de 12.03.2012-fila 33 din dosar pentru autoturismul înmatriculat sub nr._
Ulterior încheierii contractului de asigurare, dar anterior producerii accidentului, pârâtul a înscris autoturismul pe numele său obținând nr. de înmatriculare_ .
Verificând actele autoturismului se observă că există identitate între autoturismul înmatriculat sub nr._ și autoturismul înmatriculat sub nr._ .
A considerat instanta de fond ca sunt aplicabile disp. art. 29 alin 2 Teza II din Ordinul nr. 14/2011.
Un al doilea motiv pentru care pârâta a refuzat plata despăgubirii l-a constituit, în esența, faptul că avariile nu s-au produs în modalitatea descrisă în procesul verbal, în declarațiile conducătorilor auto și în procesului verbal de contravenție .
Depoziția martorului audiat confirma dinamica producerii accidentului reținuta de instanța anterior.
Aceasta dinamică este confirmată și de raportul de expertiză .
Din dinamica producerii accidentului rezultă și avariile ce puteau fi cauzate.
Este logic ca prin modalitatea în care s-a produs impactul autoturismul reclamantului să fie avariat atât în partea fața, cat și în partea spate. .
Faptul că bara autoturismului condus de reclamant era parțial avariată anterior impactului nu prezintă relevanța sub aspectul despăgubirii. Chiar în condițiile în care ar fi fost nouă, este evident că prin impactul produs ar fi fost avariată, impunându-se remedierea.
Avariile suferite de autoturismul reclamantului sunt rezultatul direct al culpei pârâtului C., aspect ce rezulta din raportul de expertiza și din modalitatea în care s-a produs impactul.
A invocat pârâta faptul că în raport de valoarea autoturismului stabilita de expert, respectiv 14 370 lei, s-a produs o daună totală, astfel încât despăgubirea trebuie diminuată cu 25%.
Aceasta susținere este fundamentata având în vedere faptul că valoarea de reparație este mai mare decât valoarea autoturismului la data producerii evenimentului conform dispozițiilor art. 50 alin 13 din Ordinul nr. 14/2011 (Ordinul 5/2010).
În cauza nu s-a făcut dovada reparației autoturismului la acest moment.
Față de aceasta situație, instanta de fond a apreciat ca devin incidente dispozițiile art. 50 alin 12 lit. b raportat la alin 2.
Astfel, valoarea rămasa nu poate depăși 25% din valoarea vehiculului la data producerii accidentului.
În cauza reclamanta nu a dovedit faptul că valoarea rămasă ar fi mai mică.
În aceste condiții în sarcina pârâtei subzistă obligația de a-l despăgubi pe reclamant cu 75% din valoarea autoturismului, la data producerii accidentului, respectiv cu suma de_,5 lei precum și cu contravaloarea cheltuielilor de judecata aferente acestei sume conform art. 49 din Lg. Nr. 136/1995.
Este evident că prejudiciul suportat de reclamant trebuie să fie reparat integral.
Însă, pentru diferența dintre suma menționată și valoarea manoperei și materialelor, respectiv_ lei precum și pentru cheltuielile de tractare și cheltuielile de judecată, obligația de a despăgubi revine pârâtului C. B..
Obligația de plata a despăgubirilor nu este solidara în aceasta situație în raport de dispozițiile art. 54 alin 1 din Lg. Nr. 136/1995.
Împotriva sentinței civile nr. 7257/17.09.2013 pronuntata de Judecatoria P. in dos. nr._ a declarat recurs parata . VIENNA INSURANCE GROUP SA criticând hotărârea primei instanțe sub aspecte de nelegalitate și netemeinicie, după cum urmează:
1. A aratat aceasta ca in mod gresit nu a facut instanta de fond aplicarea art. 30 alin.1 din Ordinul nr. 14/2011 al CSA. Astfel, autoturismul pârâtului a fost radiat din circulație de pe numele vechiului proprietar, moment în care obligația de a plăti despăgubirile a încetat în raport de dispozițiile art. 30 alin 1 din Ordinul nr. 14/2011 ce se regăsesc și în Ordinul nr. 5/2010. La data de 23.11.2011 autoturismul cu numarul de inmatriculare_ nu avea asigurare de raspundere civila valabila.
2. Un al doilea motiv de recurs se refera la imprejurarea ca instanta de fond a retinut gresit faptul ca avariile nu s-au produs în modalitatea descrisă în procesul verbal, în declarațiile conducătorilor auto și în procesului verbal de contravenție . Acest motiv de recurs are directa legatura cu sustinerile de la punctul 3 din cererea de recurs, punct care se refera la gresita respingere a obiectiunilor la expertiza.
Analizând recursul prin prisma criticilor formulate încadrate în disp.art.304 pct.9 C.pr.civilă și a disp.art.304 /1 C.pr.civilă, Tribunalul apreciază că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
1. Primul motiv de recurs nu este fondat. Situatia de fapt a fost expusa corect de instanta de fond. Astfel, pârâtul C. a cumpărat autoturismul înmatriculat sub nr._ de la numitul S. V. la data de 17.01.2011 conform contractului depus la fila 104 din dosar.
Anterior înscrierii autoturismului în circulație pe numele său, pârâtul C. a încheiat contract de asigurare cu pârâta societate de asigurări la data de 13.03.2011 valabil până la data de 12.03.2012-fila 33 din dosar pentru autoturismul înmatriculat sub nr._
Ulterior încheierii contractului de asigurare, dar anterior producerii accidentului, pârâtul a înscris autoturismul pe numele său obținând nr. de înmatriculare_ .
Verificând actele autoturismului s-a observat in mod corect că există identitate între autoturismul înmatriculat sub nr._ și autoturismul înmatriculat sub nr._, astfel incat in cauza se fac aplicabile disp.art. 29 alin 2 Teza II din Ordinul nr. 14/2011, respectiv: ,, În cazul înstrăinării unui vehicul în baza unor acte civile sub semnătură privată, pentru care există o asigurare obligatorie RCA valabilă, această asigurare rămâne în vigoare până la data dobândirii calității de titular al înmatriculării/înregistrării vehiculului de către noul proprietar. În cazul în care noul proprietar deține o asigurare obligatorie RCA pe numele său, aceasta va fi considerată valabilă chiar dacă nu s-a efectuat procedura de înmatriculare/înregistrare pe numele său.”
Astfel, s-a retinut corect ca la data la care pârâtul a dobândit calitatea de titular al înmatriculării vehiculului, deținea o asigurare obligatorie pe numele său, asigurare valabilă chiar daca nu s-a efectuat procedura de înmatriculare pe numele său.
2. Nici al doilea motiv de recurs nu este fondat.
In mod corect a retinut instanta de fond ca depoziția martorului audiat, participant si acesta la incidentul ce a avut drept urmare avarierea autoturismului in discutie, confirma dinamica producerii accidentului reținuta de instanța anterior, dinamica ce este afirmata si in cuprinsul lucrarii de specialitate. Din dinamica producerii accidentului rezultă și avariile ce puteau fi cauzate.
Faptul că bara autoturismului condus de reclamant era parțial avariată anterior impactului nu prezintă relevanța sub aspectul despăgubirii. Chiar în condițiile în care ar fi fost nouă, este evident că prin impactul produs ar fi fost avariată, impunându-se remedierea. De altfel, in chiar obiectiunile formulate s-a aratat ca exfolierea barei autoturismului condus de reclamant, anterior producerii accidentului se datoreaza faptei unui alt asigurat ASIROM. Impactul a fost determinant in avarierea barei fata independent de imprejurarea ca aceasta ar fi avut sau nu avarieri inainte de acest moment. Acesta este si motivul pentru care expertul cauzei a concluzionat ca toate pagubele produse sunt rezultatul accidentului din data de 23.11.2011.
Avariile suferite de autoturismul reclamantului sunt rezultatul direct al culpei pârâtului C., aspect ce rezulta din raportul de expertiza și din modalitatea în care s-a produs impactul.
Pentru toate acestea Tribunalul apreciază că recursul așa cum a fost argumentat nu este fondat, iar pe cale de consecință, în baza art.312 alin.1 și art.304/1 C.pr.civilă, va fi respins cu consecința menținerii în vigoare a hotărârii primei instanțe.
In baza art. 274 C. proc. civ., urmeaza a fi obligata parata recurenta, ca parte cazuta in pretentii, la plata catre intimatul reclamant a sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Respinge recursul declarat de pârâta . VIENNA INSURANCE GROUP SA împotriva sentintei civile nr. 7257/17 09 2013 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._ intimati fiind reclamantul T. M. și pârâtul C. B. A., având ca obiect „pretenții”.
Obligă recurenta la plata catre intimatul reclamant a sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23 Aprilie 2014, la Tribunalul Argeș, sectia civilă.
Președinte, M. P. | Judecător, I. P. | Judecător, M. B. |
Grefier, E. R. |
Red. M.P./29.04.2014
Tehn.E.N./2 ex
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1117/2014. Tribunalul ARGEŞ | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 169/2014.... → |
|---|
