Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1340/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1340/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 20-05-2014 în dosarul nr. 2199/216/2011
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIE Nr. 1340/2014
Ședința publică de la 20 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. D.
Judecător E. M. C.
Judecător E. A.
Grefier R. N.
S-a luat în examinare, spre soluționare recursul formulat de reclamantul B. C D. împotriva sentinței civile nr. 611/2013, pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș, în dosarul nr._, intimati fiind S. N. decedat cu moștenitori S. C., S. F., S. I., C. L. DE FOND FUNCIAR CURTEA DE ARGEȘ, C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ, E. C. N., E. C. M., T. C. E., E. L.-C., S. M., C. A. decedată cu moștenitor S. E. decedată cu moștenitorii S. C., S. S., S. I., intervenienta în nume propriu G. E., având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul-reclamant prin avocat P. L. ce substituie pe avocat S. F., intimata-pârâtă T. C E. personal și fiind asistată de avocat M. S., intimatii-pârâti S. C., A. P., S. I., S. S. A., S. F., S. I., S. C. și intimata-intervenientă G. E. fiind lipsă și reprezentati de acelasi avocat, lipsind si intimatele-pârâte CLFF Curtea de Argeș și CJFF Argeș.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, la dosar se află depusă cerere de strigare a cauzei la sfârșitul ședinței de judecată formulată de d-l avocat S. F. și întâmpinări formulate de intimatii-pârâti S. I., S. Ș., A. P. și S. C., S. F., S. I. si S. C..
Se depun la dosar împuterniciri avocatiale pentru intimatii-pârâti S. I., S. Ș., A. P. și S. C., S. F., S. I. si S. C. și intimata-intervenientă G. E..
Tribunalul constată rămasă fără obiect cererea de strigare a cauzei la sfârșitul ședinței de judecată, întrucât este prezent apărătorul substituent.
Apărătorul intimatilor-pârâti S. I., S. Ș., A. P. și S. C., S. F., S. I. si S. C. învederează instantei că au fost comunicate întâmpinările formulate de acestia. Mai depune la dosar certificatul de deces privind pe S. E., sora moștenitoare decedată a lui C. A., împreună cu actele de stare civilă ale moștenitorilor acesteia.
Recurentul-reclamant, prin avocat, depune la dosar notă de ședință prin care invocă excepția puterii de lucru judecat a sentinței civile nr. 2/2009. Arată că nu are cereri prealabile fondului și alte probe de solicitat.
Tribunalul, față de această împrejurare, de actele și lucrările dosarului, constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursului și asupra excepției.
Recurentul-reclamant, prin avocat, arată că instanta, prin sentința civilă cu nr. 611/2013, a admis cererea reconventională a pârtilor și a constatat nulitatea partială a titlului de proprietate emis pe numele lui B. V.. Acest titlu de proprietate are la bază hotărârea cu nr. 2/209 pronunțată în dosarul cu nr._, definitivă prin nerecurare. Instanta a verificat legalitatea reconstituirii pe numele lui B. V., a dispus reconstituirea pe amplasamentul care este identic cu cel din prezenta cauză. Față de acestea, apreciază că a fost încălcată puterea de lucru judecat, pronunțându-se o hotărâre potrivnică. Instanta trebuia să procedeze la o comparare a titlurilor la momentul când, în fata instantei s-a invocat puterea de lucru judecat a sentinței nr. 2/2009. Și în ceea ce priveste recursul formulat, arată că sustinerile sunt aceleasi motiv pentru care solicită admiterea acestuia, întrucât nu se mai pot face discutii asupra titlului de proprietate, trimiterea cauzei spre rejudecare pentru că nu s-a solutionat acțiunea în revendicare.
Intimatii-pârâti, prin avocat, solicită respingerea excepției. Precizează că, desi se vorbeste despre puterea de lucru judecat, se invocă de fapt autoritatea de lucru judecat pentru că se vorbeste despre obligativitatea unei hotărâri. Autoritatea de lucru judecat nu poate fi pusă însă în discutie pentru că hotărârea cu nr. 2/2009 nu i-a avut ca părti pe intimati, cel mult poate fi pusă în discutie opozabilitatea. Invocă dispozitiile art. 435 alin 2 c.pr.civ. și precizează că suntem în situatia în care s-a făcut dovada contrară celor retinute. În acea cauză nu a fost analizat si dreptul intimatilor asupra terenului în cauză, aceasta posibilitate având-o acestia în prezentul proces. Desi se spune că au fost anulate titlurile de proprietate, drepturile sunt analizate, au fost anulate contractele de schimb și instanta a hotărât că sunt respectate dispozitiile legale în vigoare, ca urmare, actul de schimb a transferat dreptul de proprietate și, din 1974, fiecare dintre autori avea în proprietate terenul. Mai invocă, totodată, dispozitiile art. 8 si 11 din Legea nr. 18/1991. În speță, judecătorul a constatat că titlul de proprietate al reclamantilor nu putea să-i confere dreptul de proprietate, corect a apreciat că intimatii pot pune în discutie această problemă. Hotărârea instantei de fond este corectă, nu se poate vorbi despre autoritate de lucru judecat, au fost analizate titlurile de proprietate și s-a constatat că cel al reclamantilor este lovit de nulitate absolută. Față de acestea solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
În replică, recurentul-reclamant, prin avocat, arată că, în ceea ce priveste sustinerea că nu au fost analizate titlurile de proprietate, urmează a se avea în vedere că a avut loc un schimb de teren. În ceea ce priveste actiunea în revendicare, aceasta nu a fost analizată. Depune la dosar concluzii scrise.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș la data de 16.08.2011, sub nr. dosar_, reclamantul B. C. D. a chemat în judecată pe pârâții E. N., E. M., T. E., E. L.-C., S. M., C. A., S. N., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâții să îi lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 20.599 mp situat în extravilanul mun. Curtea de Argeș, . pct.,,Gorunul cu Icoana-Frasinului”, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat, în esență, că prin sentința civilă nr.2/07.01.2009 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._ i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 20.599 mp situat în extravilanul mun. Curtea de Argeș, ..,,Gorunul cu Icoana-Frasinului, cu vecinătățile menționate în acțiune. În temeiul acestei hotărâri judecătorești, irevocabile, a fost pus în posesie de CLFF Argeș, fiindu-i eliberat ulterior și titlul de proprietate nr._ din data de 12.11.2010. Reclamantul a mai arătat că în prezent această suprafață de teren este ocupată de pârâții din prezenta cauză, cărora nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate conform Legii 18/1991 și în consecință solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
La data de 09.11.2011, pârâții au formulat cererea reconvențională prin care au solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._ din data de 12.11.2010 emis pe numele reclamantului B. C. D., pentru suprafețele și vecinătățile indicate în cerere. În motivare, s-a arătat că prin eliberarea titlului de proprietate nr._/12.11.2010 au fost încălcate disp. art.8 alin.1 și art.11 alin.2 și 3 din Legea 18/1991, întrucât la data de 1.01.1990, terenul stăpânit de pârâți nu mai făcea parte din patrimoniul cooperativei agricole de producție (fil.45-46, fil.49-50).
La data de 23.03.2012, terțul intervenient G. E. a formulat cerere de intervenție în interes propriu prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul pârât B. C. D..
Prin sentința civilă nr. 611/14.06.2013, Judecătoria Curtea de Argeș a respins acțiunea și a admis cererea reconvențională, cu motivarea că, examinând actele dosarului cu prioritate sub aspectul excepției lipsei de interes a pârâților-reclamanți în promovarea cererii reconvenționale, conform art. 137 alin. 1 C.pr.civ. și care a fost unită cu fondul cauzei prin încheierea de ședință din data de 24.02.2012, instanța a constatat că potrivit art.III alin.2 din Legea 169/1997, nulitatea actelor emise în baza prevederilor Legii nr.18/1991 și ale Legii 1/2000 poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru restituirea Proprietăților și de alte persoane care invocă un interes legitim.
În practica judiciară s-a reținut că justifica un interes legitim persoanele care au fost prejudiciate prin actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate. Reclamantul își poate justifica dreptul la acțiune nu numai printr-un alt titlu de proprietate emis in baza legilor fondului funciar, ci și prin orice alt act (hotărâre judecătorească, adeverință eliberata de comisia locala, etc), prin care se dovedește că i-a fost recunoscut dreptul ce îi este lezat prin titlul a cărui anulare o cere.
Din coroborarea declarațiilor martorilor T. E., Cigoianu I., D. G. și N. D.( fil.120-123), a rezultat că autorii pârâților-reclamanți au stăpânit terenul în litigiu începând cu anii 1973-1974, iar în prezent acest teren se află în posesia pârâților-reclamanți, aspect care se coroborează și cu concluziile raportului de expertiză întocmit de expertul M. C.( fil.191-196). Totodată, instanța a mai reținut că pârâții-reclamanți au arătat că au dobândit suprafețele de teren în litigiu prin acte de schimb încheiate de autorii lor cu Statul Român și care au fost transcrise în registrul de transcripțiuni, astfel încât la data de 1.01.1990, aceste terenuri nu se mai aflau în patrimoniul CAP și, ca urmare, nu puteau face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea reclamantului conform disp. art.8 alin.1, art.11 alin.3 din Legea 18/1991. În consecință, instanța a apreciat că pârâții-reclamanți S. M. ,E. N., E. M., T. E., E. L.-C. justifică un interes legitim în promovarea cererii reconvenționale, în sensul disp. art. III alin.2 din Legea 169/1997 prin care au solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._ din data de 12.11.2010 emis pe numele reclamantului-pârât B. D., întrucât prin emiterea acestui titlu de proprietate le-a fost afectat dreptul de proprietate pe care îl invocă asupra terenului în litigiu, astfel încât excepția lipsei de interes va fi respinsă ca nefondată..
Pe fondul cauzei a constatat că acțiunea în revendicare este o acțiune reală, prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului său cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar și o acțiune petitorie, ce tinde să stabilească direct existența dreptului de proprietate.
În jurisprudență s-a statuat că în cazul terenurilor pentru care s-a făcut constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate după procedura instituită prin legile speciale - Legea 18/1991, Legea 167/1997 și Legea 1/2000, reclamantul poate să redobândească posesia numai pentru suprafețele de teren atribuite în cadrul procedurii de constituire sau reconstituire, iar dovada dreptului de proprietate pentru terenul care face obiectul revendicării se face cu titlu de proprietate emis în condițiile art.116 din Legea 18/1991. În consecință, conform regulilor stabilite pe cale jurisprudențială în materia acțiunii în revendicare imobiliară, pentru a se stabili cui se va da câștig de cauză în prezenta acțiune s-a examinat dacă vreuna dintre părți deține titluri de proprietate cu privire la terenul în litigiu.
Potrivit regulii generale prev. de art.1169 din vechiul C.civil (dispoziții care sunt incidente în cauză), cel care pretinde ceva înaintea judecății trebuie să dovedească ceea ce pretinde și, în consecință, reclamantul este cel care trebuie să facă dovada pozitivă, în sensul că trebuie să dovedească că el este titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat, în timp ce pârâtul posesor are o atitudine pur pasivă, de așteptare, în favoarea lui operând o prezumție de proprietate dedusă din simplul fapt al posesiei.
Astfel, în practica judiciară s-a decis că în cadrul acțiunii în revendicare, reclamantul are obligația să dovedească existența dreptului său de proprietate pe care îl pretinde. În lipsa acestei dovezi, pârâtul nu poate fi obligat să-și dovedească el titlul său de proprietate, deoarece legea ocrotește posesia, independent de vreo dovadă a dreptului ce pretinde a se manifesta prin ea. Prin urmare, atâta timp cât reclamantul nu face dovada dreptului de proprietate, acțiunea în revendicare trebuie să fie respinsă (Tribunalul Suprem,secția civilă,decizia nr.397/9.03.1971).
În cauza dedusă judecății, s-a constatat că în legătură cu terenul în litigiu, reclamantul-pârât B. D. a invocat ca și titlu în dovedirea dreptului său de proprietate asupra terenul în suprafață de 20.599 mp situat în extravilanul mun. Curtea de Argeș, . pct.,,Gorunul cu Icoana-Frasinului, titlu de proprietate nr._ din data de 12.11.2010 emis de C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Argeș, prin care i-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra acestei suprafețe de teren (fil.4). Instanța a constatat că titlul de proprietate nr._ din data de 12.11.2010, asupra terenului în suprafață de 20.599 mp, a fost emis în baza sentinței civile nr.2/07.01.2009 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._, irevocabilă la data de 25.02.2009 prin nerecurare, prin care a fost admisă plângerea formulată de petentul B. D. în contradictoriu cu intimatele CLFF Curtea de Argeș și CJFF Argeș, a fost desființată în ceea ce îl privește pe petent hotărârea nr. 301/5.07.2007 a CJFF Argeș și, în consecință, i-a fost reconstituit acestuia dreptul de proprietate pentru suprafața de 20.599 m.p. teren situat în punctul „Gorunul cu Icoană - Valea Frasinului” din extravilanul municipiului Curtea de Argeș, județul Argeș, așa cum a fost identificat de către experta M. L. în schița de plan ( fil.7-8).
În considerentele acestei hotărâri judecătorești s-a reținut, în esență, că așa cum rezultă din adeverința de rol agricol nr. 659/31.VIII.1992 coroborată cu declarațiile martorilor funciari B. N. și B. N. audiați în cauză, tatăl petentului a deținut în perioada 1959-1963, pe raza localității Curtea de Argeș, suprafața de 1,75 ha teren fânețe, care ulterior a intrat în perimetrul fostului C.A.P, fără ca autorul petentului să se fi înscris în această formă de întovărășire, iar în urma măsurătorilor efectuate de expertul de semnat în cauză rezultă că în realitate, terenul măsoară 20.599 mp, are categoria fânețe și arabil și este situat în pct. ,,Gorunul cu Icoană - Valea Frasinului” din intravilanul municipiului Curtea de Argeș, vis-a-vis de groapa de gunoi a orașului. S- a mai reținut că deși este deținut în prezent de terțe persoane, iar C. L. Curtea de Argeș a susținut că terenul a format obiectul unui schimb efectuat în anul 1974 cu fostul G.A.S Tigveni, din cercetările expertei a rezultat că pentru acesta nu au fost eliberate la legile anterioare ale fondului funciar acte de proprietate altor persoane și nici nu există procese verbale de punere în posesie pentru acestea iar potrivit art. 11 alin. 2 ind. 1 din Legea nr. 18/1991, așa cum a fost modificată și completată de Legea nr. 247/2005, terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producție sau de către stat, fără nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.( fil.7,8).
Nu poate fi pusă în discuție o hotărâre judecătorească intrată în puterea de lucru judecat, dar instanța are obligația de a se pronunța asupra cererilor reconvenționale formulate de pârâții-reclamanți S. M., E. N., E. M., T. E., E. L.-C. în cauza dedusă judecății, prin care au solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._ din data de 12.11.2010 emis pe numele reclamantului B. C. D., pentru suprafețele și vecinătățile indicate în aceste cereri. ( fil.45-46, fil.49-50).
În cauza dedusă judecății, instanța a reținut că, astfel cum rezultă din concluziile raportului de expertiză întocmit de expert M. C., pârâții-reclamanți E. N., E. M., T. E., E. L.-C. exercită posesia asupra a 5.395 mp din suprafața revendicată de reclamantul-pârât B. D., cu vecinătățile: N-drumul național Rm.V. Curtea de Argeș, V-moșt.P. I.; E-C. A.; S-Valea Frasinului(fil.191-197),acest teren fiind dobândit prin succesiune legală de la autorul lor E. C., decedat la data de 04.08.1999, conform certificatului de moștenitor nr.98/12.07.2005 emis de BNPA D.-(fil.55,56); pârâta-reclamantă S. M. se află în posesia a 4.994 mp din terenul revendicat de reclamantul-pârât B. D., cu vecinătățile:N-drumul național Rm V. Curtea de Argeș; S-pârâu; E-V. M.; V-C. A. ,conform raportului de expertiză de la fil.191-197 dosar, acest teren fiind dobândit prin succesiune legală în urma decesului soțului său, S. I., decedat la data de 31.01.2007, conform certificatului de moștenitor nr.185/07.08.2007 emis de BNP G. A.( fil.43,44); Pârâta-reclamantă C. A. se află în posesia a 3.869 mp din terenul revendicat de reclamantul-pârât B. D., cu vecinătățile: N-drumul național Rm V. Curtea de Argeș; S-Valea Frasinului; E-S. I.; V- E. N., E. M., T. E., E. L.-C.,conform raportului de expertiză de la fil.191-197 dosar, acest teren fiind dobândit prin succesiune legală în urma decesului mamei sale Badoc A., decedată la data de 13.04.1973, astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor nr.387/03.08.1973 încheiat de notariatul de stat Curtea de Argeș.; pârâtul-reclamant S. N. se află în posesia a 4.100 mp din terenul revendicat de reclamantul-pârât B. D., cu vecinătățile: N-drumul național Rm V. Curtea de Argeș; S-pârâu. E-P. V.; V-pășunea comunală, conform raportului de expertiză de la fil.191-197 dosar, acest teren fiind deținut în baza convenției constatată prin înscrisul sub semnătură privată întocmit în data de 26.06.1989 (antecontract de vânzare-cumpărare) care a fost încheiat cu autoarea intervenientei în interes propriu G. E.( fila 85), defuncta C. M. decedată la data de 23.06.1996.
Din înscrisurile depuse la dosar, instanța a constatat că autorii pârâților-reclamanți și autoarea intervenientei în interes propriu au dobândit terenurilor care se află în posesia lor și care sunt menționate, totodată, și în titlul de proprietate nr._ din data de 12.11.2010 prin care reclamantului-pârât B. D. i-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață totală de 20.599 mp situat în extravilanul mun. Curtea de Argeș, . pct.,,Gorunul cu Icoana-Frasinului, prin acte de schimb încheiate cu statul român în conformitate cu Decretul nr.151/1950, publicate în Buletinul Oficial din 10.06.1950.
Astfel, prin actul de schimb încheiat între Statul român și S. I., transcris în registrul de transcripțiuni și inscripțiuni al orașului Curtea de Argeș sub nr.558/19.04.1974, autorul pârâtei-reclamante S. M. a dobândit suprafața de 5.000 mp situată în pct. Momaia din extravilanul orașului Curtea de Argeș, dând la schimb aceleași suprafață de teren, respectiv de 5.000 mp( fil.42); prin actul de schimb încheiat între Statul român și E. C. C., transcris în registrul de transcripțiuni și inscripțiuni al orașului Curtea de Argeș sub nr.559/19.04.1974, autorul pârâților-reclamanți E. N., E. M., T. E., E. L.-C. a dobândit suprafața de 5.000 mp situată în pct. Momaia din extravilanul orașului Curtea de Argeș, dând la schimb aceleași suprafață de teren, respectiv de 5.000 mp situată pe raza aceeași localități( fila54); prin actul de schimb încheiat între Statul român și E. C. C., transcris în registrul de transcripțiuni și inscripțiuni al orașului Curtea de Argeș sub nr.561/19.04.1974, autorul pârâtei C. A. a dobândit suprafața de 5.000 mp situată în pct. Momaia din extravilanul orașului Curtea de Argeș, dând la schimb aceleași suprafață de teren, respectiv de 5.000 mp ( fila 213 dosar); prin actul de schimb încheiat între C. M. și Statul Român, transcris în registrul de transcripțiuni și inscripțiuni al orașului Curtea de Argeș sub nr.60/1974, autoarea intervenientei în interes propriu G. E. a dobândit suprafața de 4.100 mp situată în pct. Momaia din extravilanul orașului Curtea de Argeș, dând la schimb aceleași suprafață de teren, respectiv de 5.000 mp situată pe raza aceeași localități (fila 84).
Întrucât, pârâții-reclamanți au invocat nulitatea titlului de proprietate emis pe numele reclamantului-pârât B. D., instanța s-a pronunțat cu prioritate asupra nulității titlului de proprietate invocat. Dacă se admite nulitatea, nu mai este necesar ca instanța să procedeze la compararea titlurilor, întrucât compararea presupune existența unor titluri de proprietate necontestate. Raportat la motivele de nulitate absolută parțială ale titlului de proprietate nr._ din data de 12.11.2010 emis pe numele reclamantului-pârât B. D., invocate de pârâții-reclamanți, instanța a reținut următoarele:
Conform disp. art. III alin.1 lit.a pct. iii din Legea 169/1997, sunt lovite de nulitate absolută, actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu a fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate, nulitatea absolută putând fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru restituirea Proprietăților și de alte persoane care invocă un interes legitim, conform alineatului 2 al aceluiași articol.
Instanța a mai reținut că potrivit disp. art.11 alin.3 din Legea 18/1991, republicată, stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situației terenurilor deținute de cooperativa agricolă de producție la data de 1.01.1990, înscrise în sistemul de evidență a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectată cu înstrăinările legal efectuate de cooperativă până la data intrării în vigoare a legii,iar conform disp. art.35 alin.1 din același act normativ, terenurile proprietatea statului sunt acele suprafețe de teren intrate în patrimoniul său în conformitate cu prevederile legale existente până la data de 1.10.1990. Din interpretarea sistematică a acestor dispoziții legale rezultă că pot forma obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fostul amplasament doar terenurile care la data de 1.01.1990 erau în proprietatea Statului sau a fostelor CAP-uri, aflându-se astfel la dispoziția comisiilor locale de fond funciar. per a contrario nu pot forma obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fostul amplasament terenurile care nu erau proprietatea statului sau a fostelor CAP-uri, iar în eventualitatea în care au fost emise acte de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea foștilor proprietari pentru aceste terenuri, asemenea acte sunt lovite de nulitate absolută în condițiile disp. art. III alin.1 lit.a pct.iii din Legea 169/1997.
În acest sens, în jurisprudență s-a reținut că reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor se face numai în măsura în care terenul se află în patrimoniul și posesiunea cooperativei agricole de producție la data de 1.01.1990 și, întrucât, terenul în discuție nu mai făcea parte din patrimoniul cooperativei agricole, fiind dat în schimb altei persoane, comisia nu putea reconstitui dreptul de proprietate în favoarea vechiului proprietar decât cu încălcarea legii fondului funciar( CSJ, secț. civ.,dec.civ. nr.2364/1993).
În doctrină s-a reținut că prin sintagma,, înstrăinări legal efectuate de cooperativa agricolă de producție” prevăzută de disp. art.11 alin.3 din Legea 18/1991, republicată, legea are în vedere schimburile de terenuri sau înstrăinarea unor locuri de casă prin acte de dare în plată către membri cooperatori. Una dintre modalitățile prin care cooperativa agricolă putea înstrăina valabil anumite terenuri era aceea a schimbului, respectiv comasarea unor terenuri în perimetrul cooperativei agricole de producție și acordarea unor terenuri către coschimbași în altă parte. Decretul nr.151/1950, pentru comasarea și circulația bunurilor agricole (în vigoare în perioada 10.06.1950-5.11.1974) reglementa comasarea prin schimburi de terenuri la suprafețe egale în capitolul I (art. 2-7), iar art. 7 prevedea în mod expres că actele de schimb trebuiau încheiate potrivit contractelor tip alcătuite de Ministerul Agriculturii. Capitolul II (art. 8-13) din același act normativ cuprindea prevederi privind forma actelor de înstrăinare între vii a terenurilor și stabilea, în art. 11, condiția întocmirii lor în formă autentică și a transcrierii în registrul de transcripțiuni ori înscrierii în cartea funciară.
În cauza dedusă judecății, instanța a reținut că schimbul a fost aprobat, la suprafețe egale, de Ministerul Agriculturii, convențiile de schimb au fost încheiate cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de Decretul nr. 151/1950 și au fost transcrise în registrul de transcripțiuni și inscripțiuni al orașului Curtea de Argeș sub numerele 558/19.04.1974; 559/19.04.1974, 561/19.04.1974; 60/1974 (fil.42,fil.54 fil.84, fil.213 dosar), astfel încât au fost respectate dispozițiile Decretului nr.151/1950, în vigoare în acel moment. În consecință, întrucât contractele de schimb au fost încheiate cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de Decretul nr. 151/1950 (în vigoare până la data de 5.11.1974), acestea au avut ca efect translativ de proprietate, astfel încât terenurile care au format obiectul schimburilor și care sunt menționate și în titlul de proprietate nr._ din data de 12.11.2010 emis pe numele reclamantului-pârât B. D., nu se mai aflau în patrimoniul CAP de la data încheierii contractelor de schimb. De altfel, acest aspect rezultă indirect și din considerentele sentinței civile nr.2/07.01.2009 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._ în care s-a reținut că CLFF Curtea de Argeș a susținut că terenul a format obiectul unui schimb efectuat în anul 1974 cu fostul G.A.S Tigveni (fil.7,8), coroborat cu adresa nr._/05.09.2012, emisă de CLFF Curtea de Argeș prin care s-a menționat că nu există dovezi sau alte documente din care să rezulte că terenul situat în .. Gorunul cu Iocană din mun. Curtea de Argeș a aparținut autorului reclamantului (fil.135).
Pe cale de consecință, întrucât suprafețele de teren menționate în convențiile de schimb încheiate de autorii pârâților - reclamanți E. N., E. M., T. E., E. L.-C., S. M., C. A. și al autoarei interveniente în interes propriu G. E. și care au fost transcrise în registrul de transcripțiuni și inscripțiuni al orașului Curtea de Argeș sub numerele 558/19.04.1974, 559/19.04.1974 561/19.04.1974, 60/1974( fil.42,fil.54 fil.84, fil.213 dosar), astfel cum au fost identificate prin raportul de expertiză de ing. M. C. ( de la fil.191-197 dosar) nu se mai aflau în patrimoniul CAP, la data de 1.01.1990, instanța a constatat că titlul de proprietate nr._ din data de 12.11.2010 prin care reclamantului-pârât B. D. i-a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 20.599 mp situat în extravilanul mun. Curtea de Argeș, . pct.,,Gorunul cu Icoana-Frasinului”, a fost emis cu încălcarea disp.art.8 alin.1 rap. la art.11 alin.3 din Legea nr.18/1991. Nu are relevanță faptul că ulterior, pe parcursul soluționării prezentei cauze, reclamantul-pârât B. D. și-a intabulat dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 20.599 mp situat în extravilanul mun. Curtea de Argeș, . pct.,,Gorunul cu Icoana-Frasinului”( astfel cum rezultă din încheierea nr._ emisă în dosarul nr._/23.08.2012 de OCPI Argeș-Biroul de cadastru și Publicitate Imobiliară Curtea de Argeș, întrucât conform disp. art.27 alin.1 din Legea 7/1996 (în forma în vigoare la data emiterii titlului de proprietate nr._ din data de 12.11.2010), înscrierile în cartea funciară nu au efect constitutiv de drepturi, ci numai pe acela de a face opozabile terților înscrierea dobândirii, modificării sau stingerii drepturilor reale imobiliare. Sub acest aspect, instanța a reținut că potrivit disp. art.77 din Legea nr.71/2011 privind aplicarea Noului Cod Civil( în vigoare de la data de 1.10.2011), înscrierile în cartea funciară, efectuate în temeiul unor acte ori fapte sau, după caz, săvârșite ori produse anterior intrării în vigoare a Codului civil, vor produce efectele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii acestor acte.
În consecință, în temeiul disp. art. III alin.1 lit.a pct. iii din Legea 169/1997 rap. la disp.art.8 alin.1 și art.11 alin.3 din Legea nr.18/1991, instanța a admis cererile reconvenționale formulată pârâții-reclamanți S. M., E. N., E. M., T. E., E. L.-C. și, în consecință, a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr._/12.11.2010 emis de CJFF Argeș, pe numele reclamantului B. D., pentru suprafețele de 4994 mp, respectiv de 5.395 mp așa cum au fost identificat de expertul M. C. în schița de la fila 197 dosar. Pentru aceleași considerente, a admis și cererea de intervenție în interes propriu formulată de G. E. și, în consecință, a constatat că terțul intervenient este proprietara terenului în suprafață de 4.100 mp, cu vecini: N-Șoseaua, S-pârâul, E- moșt. P. V., V-pășunea comunală, în calitate de moștenitor legal al autoarei sale, C. M., decedată la data de 23.06.1996.
În consecință, întrucât titlul de proprietate nr._ din data de 12.11.2010 emis pe numele reclamantului-pârât B. D. este lovit de nulitate absolută în condițiile disp. art. III alin.1 lit.a pct.iii din Legea 169/1997 rap. la disp.art.8 alin.1 și art.11 alin.3 din Legea nr.18/1991, astfel încât reclamantul-pârât nu face dovada că este titularul dreptului de proprietate asupra terenului revendicat în suprafață de 20.599 mp situat în extravilanul mun. Curtea de Argeș, . pct.,,Gorunul cu Icoana-Frasinului conform disp. art.1169 din vechiul C.civil, instanța a respins ca nefondată acțiunea în revendicare imobiliară formulată de reclamantul B. D. în contradictoriu cu pârâții E. N., E. M., T. E., E. L.-C., S. M., C. A., S. N..
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul pe care a criticat-o pentru următoarele: titlul de proprietate ce îi aparține a fost emis având în vedere sentința civilă nr. 2/2009, irevocabilă, fiind, așadar, trecut prin filtrul unei instanțe de judecată, astfel că trebuia făcută comparara titlurilor, procedură specifică acțiunii în revendicare. Prin precizările de la filele 7 – 9, dosar recurs, recurentul a învederat încă o dată valabilitatea actelor sale de proprietate rezultatză din mai multe hotărâri judecătorești, dar și din înscrierea în cartea funciară conform încheierii nr._/2012 a OCPI Curtea de Argeș.
Intimații au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului.
Pentru termenul de judecată de astăzi, recurentul a înțeles să invoce excepția puterii de lucru judecat a sentinței civile nr. 2/2009, învederând că, față de această hotărâre, nu mai poate fi pusă în discuție valabilitatea titlului său.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate și în raport de prevederile art. 304 ind. 1 cpc, tribunalul reține următoarele:
Prima instanță, în interpretarea legală a probelor, a pronunțat o soluție legală și temeinică în cauză, apreciind, în mod corect, că, față de solicitarea privind nulitatea absolută a titlului de proprietate aparținând reclamantului – pârât, este necesar a analiza cu prioritate acest aspect, urmând ca, apoi, în funcție de soluția ce o va da acestui capăt de cerere să verifice dacă se mai impune compararea actelor de proprietate ale părților, în cadrul acțiunii în revendicare.
Cât privește calea de atac declarată, tribunalul reține că, în esență, singura nemulțumire a reclamantului – recurent vizează neanalizarea, de către judecătorul fondului, a acțiunii în revendicare, respectiv necompararea titlurilor de proprietate.
Referitor la acest aspect, s-a invocat faptul că, în ceea ce privește valabilitatea titlului de proprietate nr._/12.11.2010, există o hotărâre judecătorească, respectiv sentința civilă nr. 2/2009 pronunțată în dosarul nr._ (f. 7 – 8, dosar fond), ce a statuat cu putere de lucru judecat asupra reconstituirii dreptului de proprietate, în persoana recurentului, pentru terenul în litigiu, situat în punctul “Gorunul cu icoană – Valea Frasinului”.
Numai că, hotărârea cu pricina nu poate fi opozabilă și intimaților – pârâți, persoane fizice, din cauza de față, întrucât aceștia nu au fost părți în dosarul sus menționat, iar modalitatea în care au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu nu a fost analizată.
Or, în acest context, în mod corect s-a procedat, în cadrul litigiului de față, la o verificare a actelor de proprietate ale părților, inclusiv aparținând reclamantului, mai ales că sentința civilă nr. 2/2009 vizează îndreptățirea acestuia la reconstituirea dreptului de proprietate, drept câștigat și care nu se pierde prin anularea titlului de proprietate.
De altfel, și în considerentele acestei hotărâri se invocă prevederile art. 11 alin. 2 ind. 1 din legea 18/1991 R, ce fac referire la reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, numai dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane, aspect ce a fost verificat tocmai în cadrul prezentei cauze, în contradictoriu cu părțile vizate.
Astfel, în mod corect, s-a reținut de către prima instanță că pârâții, persoane fizice, sunt beneficiari ai unor convenții de schimb, legal încheiate și care au avut ca efect transferarea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, în patrimoniul lor, anterior anului 1990, astfel că, la momentul apariției legii 18/1991, imobilul nu se mai afla la CAP și la dispoziția comisiei pentu a putea fi reconstituit fostului proprietar.
Această situație de fapt, legal reținută, nu poate fi răsturnată nici prin întabularea dreptului de proprietate de către recurentul – reclamant, întrucât, potrivit art. 56 din Legea 71/2011 R, până la finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ-teritorială și deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cărților funciare pentru imobilele respective, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 7/1996, republicată, înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate și a altor drepturi reale, pe baza actelor prin care s-au transmis, constituit ori modificat în mod valabil, are loc numai în scop de opozabilitate față de terți.
Recurentul a mai invocat, prin precizările de la fila 8, încă două hotărâri judecătorești care ar constata valabilitatea titlului său de proprietate, respectiv, sentința civilă nr. 1379/1993 a Judecătoriei Curtea de Argeș și sentința civilă nr. 26/2013 a aceleiași instanțe, însă, nici aceste hotărâri nu le sunt opozabile pârâților. Ba mai mult, cea din 1993, vizează reconstituirea dreptului de proprietate pe un alt teren decât cel în litigiu (f. 16 – 17), iar cea din 2013, doar nelegalitatea actelor de executare din dosarul nr. 490/E/2012 al B. I. V., fără a se face vreo referire la valabilitatea titlului în discuție (f. 13).
Așadar, față de cele expuse, tribunalul constată că, în mod corect, prima instanță a verificat actul de proprietate al reclamantului – recurent, întrucât, în primul rând, acesta este obligat a-și dovedi dreptul de proprietate. Or, în contextul în care dreptul exhibat de acesta nu subzistă din punct de vedere legal, nu există temei pentru compararea actelor de proprietate în cadrul acțiunii în revendicare.
În concluzie, reținând că instanța de fond a pronunțat o soluție legală și temeinică în cauză, în baza art. 312 C., recursul va fi respins ca nefondat.
În temeiul art. 274 C., fiind în culpă procesuală, recurentul va fi obligat la plata sumei de 1600 lei, cheltuieli de judecată, către intimații, persoane fizice, reprezentând onorariu apărător ales.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către B. D. împotriva sentinței civile nr. 611/14.06.2013 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în prezenta cauză, intimați fiind S. N. decedat cu moștenitori S. C., S. F., S. I., C. L. DE FOND FUNCIAR CURTEA DE ARGEȘ, C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ, E. C. N., E. C. M., T. C. E., E. L.-C., S. M., C. A. decedată cu moștenitor S. E. decedată cu moștenitorii S. C., S. S., S. I., intervenienta în nume propriu G. E., ca nefondat.
Obligă recurentul la 1600 lei, cheltuieli de judecată către intimații – pârâți, persoane fizice.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Mai 2014.
Președinte, A. D. | Judecător, E. M. C. | Judecător, E. A. |
Grefier, R. N. |
EA 10 iunie 2014/2 ex
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 637/2014.... | Pretenţii. Decizia nr. 689/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
