Cerere necontencioasă. Decizia nr. 1243/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1243/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 22-04-2015 în dosarul nr. 1243/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA NR. 1243
Ședința publică de la 22 Aprilie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE R. V.
Judecător D. D. A.
Grefier C. G.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de apelanții-petenți P. ORAȘULUI ȘTEFĂNEȘTI - Barbuceanu M. D. și P. O. STEFANESTI - reprezentata prin primar Barbuceanu M. D. împotriva sentinței civile nr._/21.11.2004 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimată fiind intimat M. E., având ca obiect cerere necontencioasă - consfințire acord mediere.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic O. C. R. pentru apelanți, în baza delegației de reprezentare pe care o depune la dosarul cauzei și intimata, personal, lipsă fiind reprezentantul legal al apelanților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează obiectul cauzei și stadiul de soluționare a cererii, menționând că nu s-a făcut de către apelanți, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, aferentă cererii de apel, după care:
Se identifică intimata M. E. cu B.I. . nr._.
Apărătorul apelanților depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, aferentă cererii de apel.
Intimata depune un borderou cu mai multe înscrisuri, precizând că poate prezenta și originalele pentru conformitate.
Apărătorul apelanților precizează, la interpelarea Tribunalului, că nu contestă înscrisurile depuse de către intimată.
Tribunalul pune în discuția părților calificarea căii de atac.
Apărătorul apelanților precizează că apelul este calea de atac de care înțelege să se folosească în prezenta cauză.
Intimata arată că nu poate preciza, lăsând la aprecierea instanței calificarea căii de atac.
Tribunalul apreciază că, calea de atac exercitată de petenți în prezenta cauză este apelul, aspect ce reiese și din interpretarea ”per a contrario” a dispozițiilor art. 440 C.pr.civ., menționându-se în mod eronat în dispozitivul sentinței apelate, calea de atac a recursului.
Apărătorul apelanților precizează, la interpelarea Tribunalului, că nu mai are alte cereri prealabile de formulat și nici probe noi de administrat, fiind de acord cu încuviințarea probei cu înscrisuri solicitată de intimată prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei.
Tribunalul, deliberând asupra încuviințării probei cu înscrisuri solicitată de intimată prin întâmpinare, apreciază că aceasta este utilă și poate duce la soluționarea cauzei, motiv pentru care o încuviințează în temeiul disp. art.478 alin.2 coroborat cu disp. art. 479 alin.2 C.pr.civ și ia act că aceasta a fost deja administrată.
Apărătorul apelanților și intimata precizează, pe rând, la interpelarea Tribunalului, că nu mai au alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de solicitat sau administrat.
În raport de această împrejurare, Tribunalul constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra apelului.
Apărătorul apelanților solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, urmând să se dispună hotărârea ce se va pronunța, rectificarea Titlului de Proprietate nr._/11.06.1997, în sensul înlocuirii titularului menționat în titlul de proprietate, din „M. V.I.” în „M. E.”, având în vedere că terenurile din titlu de proprietate în litigiu, aparțin intimatei M. E. de la defunctul ei tată, însă titlul de proprietate a fost emis pe numele soțului intimatei, numitul M. V. I., întrucât acesta, în calitate de soț și cap de familie, a formulat cererea de reconstituire potrivit Legii nr.18/1991, așa cum se proceda în perioada anilor ”90.
Intimata achiesează la susținerile apărătorului apelanților, solicitând să se ia act de cele stabilite prin acordul de mediere încheiat între părți.
Față de actele existente la dosar și susținerile părților, Tribunalul constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
TRIBUNALUL
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătorie Pitești la data de 16.10.2014 sub nr_ petenții M. E. și P. O. STEFANESTI - prin reprezentant O. C. R., au solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri de expedient care să consfințească înțelegerea acestora prin acordul de mediere din 07.10.2014 în baza contractului de mediere nr 29/29.09.2014 la mediator I. N. din .> S-au depus la dosar înscrisuri.
Prin sentința civilă nr._/2014 Judecătoria Pitești a respins cererea, reținând următoarele:
În baza contractului de mediere nr.29/29.09.2014, petenții au încheiat la data de 07.10.2014 un Acord de mediere la birou mediator I. N..
Potrivit art. 58 alin. 1 din Legea 192/2006 privind medierea, când părțile aflate în conflict au ajuns la o înțelegere, se poate redacta un acord scris, care va cuprinde toate clauzele consimțite de acestea și care are valoarea unui înscris sub semnătură privată.
În conformitate cu art. 59 alin. 2 din Legea 192/2006, părțile acordului de mediere se pot înfățișa la instanța judecătorească pentru a cere, îndeplinind procedurile legale, să se dea o hotărâre care să consfințească înțelegerea lor. Competența aparține fie judecătoriei în a cărei circumscripție își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul oricare dintre părți, fie judecătoriei în a cărei circumscripție se află locul unde a fost încheiat acordul de mediere. Hotărârea prin care instanța încuviințează înțelegerea părților se dă în camera de consiliu și constituie titlu executoriu în condițiile legii. Dispozițiile art. 438 - 441 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
Conform dispozițiilor art. 438 C.pr.civ. părțile se pot înfățișa oricând în cursul judecații pentru a cere să se dea o hotărâre care să consfințească tranzacția lor.
Dispozițiile art. 438 C.pr.civ. se aplica și în situația în care învoiala parților este urmare a procedurii de mediere conform art. 441 C.pr.civ.
Deci, pentru ca instanța să ia act de înțelegea părților este necesar ca acestea să se înfățișeze personal și să-și exprime consimțământul raportat la conținutul raportului de mediere.
Aceasta obligație este expres reglementată de dispozițiile art. 59 alin 2 din Lg. nr. 192/2006 și art. 438 din C.pr.civ.
În cauza părțile nu s-au prezentat la instanța deși au fost legal citate iar prezența părților personal sau prin mandatar cu procura specială este obligatorie,
conform dispozițiilor art. 59 alin 2 din Lg. nr. 192/2006. modificată raportat la prevederile art. 438 C.pr.civ.
Simpla cerere înregistrata pe rolul instanței nu este suficientă pentru a acoperi obligația stabilita prin dispozițiile anterior menționate.
În raport de considerentele expuse instanța apreciază că în cauza nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 59 alin 2 din Lg. nr. 192/2006 modificată raportat la art. 438 C.pr.civ.
Împotriva sentinței civile a declarat apel apelanta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului arată că prima instanță în mod greșit a respins acordul de mediere încheiat la data de 07.10.2014 între apelantă și pârâta M. E..
Mai arată apelanta că prima instanță s-a prevalat și de faptul că una din părți a lipsit dar în acest sens instanța avea obligația să acorde un nou termen sau să ia act de înscrisurile depuse la dosar.
Instanța de fond în mod greșit a interpretat cererea iar dacă ar fi ținut cont de prevederile legii 165/2013 ar fi observat că atât comisiile județene cât și comisiile locale sunt suspendate până la inventarierea terenurilor.
Examinând sentința apelată, în raport de motivele invocate, de textele legale incidente și având în vedere actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că apelul declarat este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Astfel cum rezultă din materialul probator administrat, după cum în mod corect a reținut și instanța de fond, în cauza părțile nu s-au prezentat la instanța de fond deși au fost legal citate iar prezența părților personal sau prin mandatar cu procura specială este obligatorie, conform dispozițiilor art. 59 alin 2 din Lg. nr. 192/2006 modificată raportat la prevederile art. 438 C.pr.civ.
Lipsa uneia dintre părți la termenul stabilit de instanță nu poate duce la amânarea cauzei, instanța neavând o astfel de obligație.
Atât în fața instanței de fond cât și în fața instanței de apel nu s-a făcut dovada existenței mandatului cu procură specială acordat mandatarului, acordul de mediere fiind semnat de consilierul juridic fără a avea procura specială care este obligatorie.
În cauză titlul de proprietate cu nr._/11.06.1997 este emis de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor la propunerea Comisiei Locale de Fond Funciar Ștefănești și nu de către P. O. STEFANESTI - reprezentata prin primar Barbuceanu M. D. iar în cauză nu sunt incidente prevederile legii 165/2013, fiind vorba de un titlu deja emis.
Date fiind considerentele expuse, Tribunalul, în acord cu disp.art.480 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge apelul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanții-petenți P. ORAȘULUI ȘTEFĂNEȘTI - Barbuceanu M. D. și P. O. STEFANESTI - reprezentata prin primar Barbuceanu M. D., cu sediul în orașul Stefanesti, jud. Arges împotriva sentinței civile nr._/21.11.2004 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimată fiind intimat M. E., domiciliata în Stefanesti, Calea Bucuresti, nr. 59, jud. Arges.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 22 aprilie 2015, la Tribunalul Argeș –Secția Civilă.
Președinte, R. V. | Judecător, D. D. A. | |
Grefier, C. G. |
Red. DDA
Dact. NE/ 4 ex
15.05.2015
| ← Evacuare. Decizia nr. 1329/2015. Tribunalul ARGEŞ | Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 191/2015.... → |
|---|
