Cerere necontencioasa. Decizia nr. 191/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 191/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 10-03-2015 în dosarul nr. 14721/280/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIE Nr. 191/2015
Ședința publică de la 10 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. M. C.
Judecător E. A.
Judecător A. D.
Grefier E. R.
S-a luat în examinare, spre soluționare, recursul formulat de petenții S. C., S. D., împotriva sentinței civile nr.8621/2014, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-petentă S. C., lipsă fiind recurentul-pertent.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Se identifică recurenta-petentă S. C. prin CNP_, care arată că părțile s-au împăcat și că nu mai dorește să fie desfăcută căsătoria acestora, solicitând respingerea acordului de mediere și în ceea ce privește divorțul.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 10.06.2014, sub nr._, petenții Ș. C. și Ș. D. au solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună desfacerea căsătoriei dintre părți încheiata la data de 10.12.1977 și înregistrată sub nr. 90 din aceeași dată în Registrul de stare civilă al Primăriei or. Costești, conform acordului de mediere pe care l-au încheiat, păstrarea de către petenta a numelui dobândit prin căsătorie, acela de Ș., ca și partajarea bunului comun constând într-un imobil apartament, nu s-a solicitat plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii petenții au arătat ca între soți au apărut divergențe cu privire la viața în comun, pe fondul unor neînțelegeri mai vechi, astfel că nu mai este posibilă continuarea căsătoriei luând împreună hotărârea de a divorța sens în care au încheiat un acord de mediere, inclusiv sub aspectul partajării apartamentului dobândit în timpul căsătoriei.
Prin sentința civilă nr. 8621/19.09.2014, Judecătoria Pitești a admis în partea acțiunea, cu motivarea că părțile s-au căsătorit la data de 10.12.1977, căsătorie înregistrată sub nr. 90 din aceeași dată în Registrul de stare civilă al Primăriei orașului Costești, județul Argeș, astfel cum rezultă din certificatul de căsătorie depus în copie la dosar (f.13).
Din relația părților, așa cum au arătat soții confirmat de actele atașate, au rezultat doi copii în prezent majori.
S-a depus și acordul de mediere încheiat între părți la 06.06.2014 în baza contractului de mediere nr.13 din 04.06.2014, în temeiul art. 59 alin 2 din Lg. nr 192/2006 în baza căruia au convenit cu privire la desfacerea căsătoriei prin acordul lor și păstrarea de către petenta a numelui dobândit prin căsătorie, ca și asupra anumitor aspecte legate de imobilul apartament dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate nr.1388/11.05.1992 .
Potrivit art.373 lit. a din Noul Cod Civil, Divorțul poate avea loc: a)prin acordul soților, la cererea ambilor soți sau a unuia dintre soți acceptată de celălalt soț;], iar conform art.374 din același cod Divorțul prin acordul soților poate fi pronunțat indiferent de durata căsătoriei și indiferent dacă există sau nu copii minori rezultați din căsătorie. (2) Divorțul prin acordul soților nu poate fi admis dacă unul dintre soți este pus sub interdicție. (3) Instanța este obligată să verifice existența consimțământului liber și neviciat al fiecărui soț.]
Prin art. 383 N cod civil s-a prevăzut că [(1) La desfacerea căsătoriei prin divorț, soții pot conveni să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei. Instanța ia act de această înțelegere prin hotărârea de divorț. Potrivit art.59 (2) Părțile acordului de mediere se pot înfățișa la instanța judecătorească pentru a cere, îndeplinind procedurile legale, să se dea o hotărâre care să consfințească înțelegerea lor. Competența aparține fie judecătoriei în a cărei circumscripție își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul oricare dintre părți, fie judecătoriei în a cărei circumscripție se află locul unde a fost încheiat acordul de mediere. Hotărârea prin care instanța încuviințează înțelegerea părților se dă în camera de consiliu și constituie titlu executoriu în condițiile legii. Dispozițiile art. 438 - 441 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.]
Prin urmare, în temeiul dispozițiilor legale precizate, față de solicitarea părților și de acordul exprimat în sensul desfacerii căsătoriei prin înțelegerea încheiată la mediator și confirmată în fața instanței, s-a admis cererea și s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată la 10.12.1977 și înregistrată sub nr. 90 din aceeași dată în Registrul de stare civilă al Primăriei or. Costești, prin acordul soților.
În baza art.383 alin.1 din Noul Cod Civil, văzând că între soți a intervenit o învoială cu privire la purtarea de către petentă pe viitor a numelui dobândit prin căsătorie, instanța a încuviințat petentei să poarte în continuare numele dobândit prin căsătorie, acela de „Ș. ”.
Prin același acord de mediere cu privire la partajul apartamentului nr.7 situat înbl.T1, ., județul Argeș s-au convenit următoarele: „1. Noi, d-na Ș. C. si d-nul Ș. D., declarăm că în timpul căsătoriei am achiziționat un apartament, așa cum reiese din contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate, nr.1388 din data de 11.08.1992, autentificat la notariatul de Stat al Județului Argeș sub nr.6667/02.06.1992. Apartamentul este situat în orașul Mioveni, .. T1, ., . compus din 3 camere de locuit cu o suprafață de folosință utilă de 63,30 mp, precum și cota indiviză comună a imobilului. Noi, părțile declarăm că am dobândit nuda proprietate asupra apartamentului mai sus menționat, în timpul căsătoriei prin contribuția . cumpărare de la REGOM R.A. COLIBASI cu sediul în Mioveni, .-a, potrivit contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate nr.1388/11.05.1992. Noi, părțile, declarăm că prin prezentul acord de mediere consimțim la încetarea irevocabilă a stării de devălmășie, odată cu desfacerea căsătoriei, cu privire la imobilul menționat mai sus.
3. Noi, părțile, suntem de acord ca bunul imobil să revină în urma partajului fiilor noștri: Ș. A. - I., identificat cu C.I, . nr._, CNP_ si Ș. C. –C., identificat cu CI, ., nr_, CNP_, pe care să îl dețină în devălmășie, în cote egale și totodată dorim ca noi să avem drept de uzufruct viager asupra imobilului. Menționăm, că aceasta este înțelegerea noastră și reprezintă voința noastră liberă și neviciată de nici un viciu de consimțământ și dorim să se țină seama de ea.
4. Noi, părțile declaram că nu mai exista alte bunuri dobândite în timpul căsătoriei și care să nu fi făcut obiectul împărțelii. De asemenea, declarăm că renunțăm acum și pe viitor la orice pretenție de orice natură pe care am avea-o unul împotriva celuilalt, cu privire la bunurile dobândite în timpul căsătoriei. „
Din mențiunile acordului de mediere rezulta că cei doi soți nu au realizat o partajare efectivă a bunului imobil apartament ci, au înțeles să încheie în realitate un act de donație către cei doi fii, fara ca aceștia să figureze ca părți în proces ori în acordul de mediere, fiind vorba de un act de dispoziție asupra bunului, prin aceasta modalitate urmărindu-se practic eludarea dispozițiilor legale în materie notarială în privința încheierii unui act autentic de donație, împrejurări față de care instanța, în aceste limite, a apreciat că cererea de consfințire a acordului nu poate fi primita.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta arătând că părțile s-au împăcat.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, față de poziția reclamantei – recurentă, Ș. C., exprimată astăzi în fața instanței, tribunalul constată incidente dispozițiile art. 406 Ncpc, urmând ca, în temeiul art. 496 Ncpc, să admită recursul, să anuleze sentința atacată și să ia act de renunțarea la judecata cererii de chemare în judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de către Ș. C., domiciliată în Mioveni, .. T1, ., jud. Argeș împotriva sentinței civile nr. 8621/19.09.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în prezenta cauză, intimat fiind Ș. D., cu același domiciliu.
Anulează sentința și ia act de renunțarea la judecata cererii.
Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Martie 2015.
Președinte, E. M. C. | Judecător, E. A. | Judecător, A. D. |
Grefier, E. R. |
E.A. 12 Martie 2015/4 ex
| ← Cerere necontencioasa. Decizia nr. 589/2015. Tribunalul ARGEŞ | Evacuare. Decizia nr. 1386/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
