Obligaţie de a face. Hotărâre din 04-11-2015, Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 04-11-2015 în dosarul nr. 3412/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 3412/2015
Ședința publică de la 04 Noiembrie 2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE R. V.
Judecător D. D. A.
Grefier A. M. S. P.
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelantul –chemat în garanție S. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ PITEȘTI împotriva sentinței civile nr. 779/07.04.2015, a încheierii de ședință din data de 31.03.2015 și încheierii de ședință din data de 10.03.2015, pronunțate de Judecătoria Câmpulung în dosarul_, și apelul formulat de apelanta-pârâtă C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE împotriva sentinței civile nr. 779/07.04.2015 pronunțată de Judecătoria Câmpulung în dosarul_, intimat - pârât fiind S. R. - PRIN MINISTERUL FINANȚELOR - D.G.F.P.ARGEȘ, intimat- reclamant A. I., având ca obiect- obligație de a face
Dezbaterile asupra apelurilor au avut loc în ședința publică de la data de 21.10.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 28.10.2015, respectiv data de azi, 04.11.2015, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL
Pe rolul Tribunalului Argeș a fost înregistrată la data de 04 aprilie 2014 sub numărul_ cererea formulată de petentul A. I. în contradictoriu cu pârâții S. R. - prin MINISTERUL FINANȚELOR - D.G.F.P.ARGEȘ, C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, pentru a fi obligați să-i ramburseze contravaloarea în lei a sumei de 9.322 EURO, precum și suma de 1.425 lei reprezentând cheltuieli de transport pentru procurarea medicamentelor.
În motivarea cererii se arată că, în luna iulie 2013 reclamantul a fost diagnosticat la Centrul Hematologic al IC Fundeni cu diagnosticul anemie refractară cu exces de blaști (AREB II) pentru care i s-a recomandat tratament chimioterapeutic cu azacitidină (VIDAZA) - 60 flacoane timp de 6 luni.
Se arată că a făcut numeroase intervenții la CAS Argeș și S. Județean Argeș - Pitești pentru procurarea medicamentului, toate stopate de CNAS pe motivul prețului prea mare, ce depășește posibilitățile salariale ale unui român. Din motivul nefinanțării medicamentul nu se mai comercializează în farmaciile din România și nici nu se mai găsește în spitale, ci doar în străinătate, în orice țară europeană.
Întrucât boala reclama urgența tratamentului, la data de 22 octombrie 2013, reclamantul a cumpărat pe cheltuiala proprie din farmacia din WEIL DER STAT (Germania) 20 flacoane cu suma de 9322 EURO, la care se adaugă costul deplasării până în Germania cu avionul pe ruta București – Stutgard, costul biletului fiind în sumă de 1425 lei. Tratamentul început la data de 4 noiembrie 2013 a avut efecte pozitive asupra sănătății sale, după primul ciclu de 10 flacoane, nefiind necesar să facă tratament substitutiv – transfuzii cu sânge.
Începând cu luna decembrie 2013 a primit gratuit tratamentul cu VIDAZA de la firma grecească Genesis Pharma, care comercializează medicamentul în Europa de est.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 279 din Legea nr. 95/2006 dar și practica a CEDO, potrivit cu care statele au obligația să ia toate măsurile necesare pentru protejarea vieții persoanelor aflate sub jurisdicția lor, acestea din urmă fiind îndreptățite să primească, prioritar și gratuit îngrijiri medicale și medicamentele cele mai eficace, art. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Reclamantul a depus la dosar înscrisurile aflate la filele 2-10 și filele 20- 32.
Prin rezoluția din 23 mai 2014 a fost comunicată cererea și înscrisurile atașate acesteia pârâtelor, care au formulat întâmpinări filele 38 și 93 dosar.
Ambele pârâte prin întâmpinările depuse au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
La data de 22 octombrie 2014 C. Națională de Sănătate Argeș a formulat în temeiul art. 72 Cod de procedură civilă cerere de chemare în garanție a Spitalului Județean de Urgență Pitești – Argeș.
Prin încheierea din data de 22 octombrie 2014 Tribunalul Argeș a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Argeș în soluționarea cauzei și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpulung.
Pe rolul acestei instanțe cauza a fost înregistrată la data de 19 decembrie 2014 sub același număr.
Prin încheierea de ședință din data de 10 martie 2015 instanța a admis în principiu cererea de chemare în garanție a Spitalului Județean de Urgență Pitești, prorogând discutarea excepțiilor invocate de pârâtul S. R. - prin Ministerul Finanțelor - D.G.F.P.Argeș, reclamantul și pârâta C. Națională De Asigurări de Sănătate la termenul de judecată la care procedura va fi legal îndeplinită cu chematul în garanție, respectiv 31 martie 2015.
Prin sentința civilă nr. 779/2015 Judecătoria Câmpulung a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R., a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a CNAS, a admis acțiunea reclamantului, a obligatC. Națională de Asigurări de Sănătate să plătească reclamantului suma de 9322 EURO reprezentând contravaloarea medicamentelor și suma de 1425 lei cheltuieli de transport.
A obligat C. Națională de Asigurări de Sănătate să plătească reclamantului suma de 2845 lei cheltuieli de judecată.
A admis cererea de chemare în garanție a Spitalului Județean de Urgență Pitești Argeș cu sediul în Pitești, .. 36, județul Argeș.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
În conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și a celor de fond care fac inutilă în tot sau în parte administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.”
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice, invocată de către acest pârât, instanța reține că potrivit art. 2 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, asistența de sănătate este o componentă a sistemului de sănătate publică, iar Ministerul Sănătății Publice reprezintă autoritatea centrală în acest domeniu, și se realizează prin toate tipurile de unități sanitare de stat sau private, constituite și organizate conform legii.
Art. 8 din același act normativ statuează în mod clar că, „responsabilitatea pentru asigurarea sănătății publice revine Ministerului Sănătății, Direcțiilor de Sănătate Publică Județene și a Municipiului București și a altor structuri de specialitate ale Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, structurilor de specialitate din cadrul Ministerelor și Instituțiilor cu rețea sanitară proprie, precum și autorităților din administrația publică locală. „
În raport de aceste reglementări, instanța reține că pârâtul S. R. prin MFP nu are calitatea procesuală pasivă în cauză, urmând a admite excepția.
Rezultă din reglementările mai sus enunțate că, în cauză are calitatea procesuală pasivă pârâta C. de Asigurări de Sănătate Argeș, motiv pentru care instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive formulată de această pârâtă.
Pe fondul cauzei, analizând materialul probatoriu administrat, instanța a constatat următoarele:
În luna iulie 2013 reclamantul a fost diagnosticat la Centrul Hematologic al Institutului Clinic Fundeni - București cu diagnosticul anemie refractară cu exces de blaști (AREB II) pentru care i s-a recomandat tratament chimioterapeutic cu azacitidină (VIDAZA) - 60 flacoane timp de 6 luni.
Din înscrisurile depuse rezultă că, reclamantul a făcut numeroase intervenții la CAS Argeș și S. Județean Argeș - Pitești pentru procurarea medicamentului a cărui administrare se impunea cu urgență, fără a-i fi procurat și administrat cu motivația că medicamentul nu se mai comercializează în farmaciile din România (deși anterior se comercializase) și nici nu se mai găsește în spitale, ci doar în străinătate.
Întrucât boala reclama urgența tratamentului, la data de 22 octombrie 2013, reclamantul a cumpărat pe cheltuiala proprie din farmacia - WEIL DER STAT (Germania) - 20 flacoane cu suma de 9322 EURO, la care se adaugă costul deplasării până în Germania cu avionul pe ruta București – Sttutgard, costul biletului fiind în sumă de 1425 lei. Tratamentul început la data de 4 noiembrie 2013 a avut efecte pozitive asupra sănătății sale, după primul ciclu de 10 flacoane, nefiind necesar să facă tratament substitutiv – transfuzii cu sânge.
Începând cu luna decembrie 2013 a primit gratuit tratamentul cu VIDAZA de la firma grecească Genesis Pharma, care comercializează medicamentul în Europa de est.
Reclamantul a efectuat procedura prealabilă solicitând rambursarea cheltuielilor efectuate cu procurarea medicamentului din Germania, primind răspuns prin adresa nr. R A 199 din 06.02.2014 aflată la fila 7 dosar, că medicamentul VIDAZA nu este inclus în lista aprobată prin H.G. nr. 720/2008, elaborată de către Ministerul Sănătății și C. Națională de Asigurări de Sănătate.
Art. 8 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, prevede că, „responsabilitatea pentru asigurarea sănătății publice revine Ministerului Sănătății, Direcțiilor de Sănătate Publică Județene și a Municipiului București și a altor structuri de specialitate ale Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, structurilor de specialitate din cadrul Ministerelor și Instituțiilor cu rețea sanitară proprie, precum și autorităților din administrația publică locală.”
În speță, reclamantul în virtutea art. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care consacră dreptul la viață, dar și art. 279 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, care reglementează obligația statelor pentru luarea tuturor măsurilor necesare pentru protejarea vieții persoanelor aflate sub jurisdicția lor, îndreptățite fiind să primească prioritar și gratuit îngrijiri medicale și medicamentele cele mai eficace (cauza P. vesrus România) a făcut demersuri atât la CAS cât și la S. Județean Argeș – Pitești, conform înscrisurilor aflate la filele 19 - 33 dosar, atât anterior procurării medicamentului în scopul de a-i fi asigurat în țară de către instituțiile cu atribuții în acest sens, cât și ulterior procurării medicamentului pentru a i se deconta suma de 9322 EURO și suma de 1425 lei reprezentând contravaloarea acestuia.
Astfel, reclamantul a făcut dovada cu adeverința nr. 698/IX/2014 asupra calității de asigurat în sistemul de sănătate, cu biletele de ieșire din spital a făcut dovada afecțiunii de care suferă și a recomandării tratamentului cu medicamentul VIDAZA, inclusiv solicitarea din partea compartimentului hematologie II din cadrul Spitalului Județean de Urgență – Pitești, pentru procurarea acestui medicament.
Instituțiile cărora reclamantul s-a adresat, respectiv CAS și Spitalului Județean de Urgență Pitești, nu au dat curs solicitării de a procura acest medicament, a cărei administrare se impunea de urgență, motiv pentru care a fost nevoit să procure personal medicamentul care i-a salvat viața.
Cum dreptul la viață este suprem, iar lipsa fondurilor nu poate constitui un pretext împotriva protejării acestui drept, instituțiile prevăzute în art. 8 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății sunt obligate să concure prin eforturi comune pentru asigurarea medicamentelor necesare persoanelor cu afecțiuni grave.
Motivarea de către aceste instituții, în senul că un medicament recomandat pentru o afecțiune gravă ce pune viața în pericol, nu este inclus în lista de medicamente aprobată de Guvern elaborată de către Ministerul Sănătății și C. Națională de Asigurări de Sănătate, nu poate fi primită, deoarece la baza elaborării acestei liste trebuie să stea toate afecțiunile grave și medicamentele prescrise de medici pentru aceste afecțiuni.
Medicii prescriu medicamentele pentru a salva viețile oamenilor, iar instituțiile abilitate au obligația să ia măsuri pentru a asigura aceste medicamente și tratamente.
Art. 34 din Constituția României garantează alături de alte celelalte drepturi fundamentale, dreptul la ocrotirea sănătății.
Potrivit art. 8 alin. 1 din anexa la Ordinul Președintelui CNAS nr. 729/2009 pentru aprobarea normelor metodologice privind rambursare și recuperarea cheltuielilor reprezentând asistență medicală acordată în baza documentelor internaționale cu prevederi în domeniul sănătății la care România este parte, în vigoare la data achiziționării medicamentului, „în condițiile în care un asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, se deplasează într-un stat membru al Uniunii Europene, spațiul economic european, respectiv în Confederația Elvețiană, cu scopul de a primi tratament medical, fără a probarea prealabilă a Casei de Asigurări de Sănătate unde este luat în evidență ca persoană asigurată, acesta suportă contravaloarea serviciilor medicale acordate”.
A.. 2 al aceluiași articol prevede că la solicitarea scrisă a asiguratului, a unui membru de familie sau a unei persoane împuternicite de acesta însoțite de documente justificative, C. de Asigurări de Sănătate rambursează contravaloarea serviciilor medicale acordate potrivit alineatului anterior, la nivelul tarifelor prevăzute la art. 8 alin. 5.
Având în vedere dispozițiile legale de mai sus, precum și ale art. 218 alin.2 lit. d ind. 1 din Legea nr.95/2006, potrivit căruia „asigurații au dreptul să beneficieze de rambursarea tuturor cheltuielilor efectuate pe perioada spitalizării cu medicamentele, materialele sanitare și investigațiile paraclinice la care ar fi fost îndreptățiți, fără contribuție personală în condițiile impuse de contractul – cadru”, instanța va admite acțiunea urmând să oblige CNAS să plătească reclamantului suma de 9322 E reprezentând contravaloarea medicamentelor și suma de 1425 lei cheltuieli de transport.
În temeiul art. 453 Cod de procedură civilă urmează a fi obligată pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 2845 lei către reclamant.
În ce privește cererea de chemare în garanție a Spitalului Județean de Urgență Pitești – Argeș, se reține că potrivit adresei CAS Argeș nr. MS 949/06.06.2014 și adresei nr._ din data de 06 iunie 2014 a Spitalului Județean de Urgență Pitești – Argeș, reclamantul se afla în evidențele cabinetului de specialitate hematologie care a făcut demersuri pentru procurarea medicamentului VIDAZA, prin managerul spitalului, acțiune rămasă fără finalitate.
Dispozițiile art. 73 din anexa la HG nr. 117/2013 prevăd că „spitalele sunt obligate să suporte pentru asigurații internați în regim de spitalizare de zi, toate cheltuielile necesare pentru rezolvarea cazurilor respective, inclusiv pentru medicamente, materiale sanitare și investigații paraclinice, precum și pentru situațiile prevăzute la art. 71 lit. a, b și c”, iar în situația în care asigurații, pe perioada internării în spital, în baza unor documente medicale întocmite de medicul curant din secția în care aceștia sunt internați și avizate de șeful de secție și managerul spitalului, suportă cheltuieli cu medicamentele la care ar fi fost îndreptățiți fără contribuție personală, spitalele rambursează contravaloarea acestor cheltuieli la cererea asiguraților.
Având în vedere dispozițiile de mai sus care incumbă și în sarcina spitalelor obligația suportării cheltuielilor necesare cu medicamentația asiguraților internați în regim de spitalizare continuă sau de zi, precum și art.72 Cod de procedură civilă, instanța a admis cererea de chemare în garanție a Spitalului Județean de Urgență Pitești – Argeș.
Împotriva sentinței civile de mai sus au declarat apel S. Județean de Urgență Pitești și apelanta-pârâtă C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Cu privire apelul invocat de chematul în garanție S. Județean de Urgență Pitești acesta privește atât sentința de mai sus cât și încheierile de ședință din data de 31.03.2015 și din data de 10.03.2015.
În motivarea apelului format de această parte s-a susținut în primul rând că în mod eronat a fost admisă în principiu cererea de chemare în garanție întrucât între acesta și C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE nu există o obligație legală sau contractuală de garanție ori de despăgubire.
Această parte nu are vreo culpă în executarea obligațiilor legale pe care le are față de CNAS.
În ceea ce privește fondul cererii de chemare în garanție s-a susținut că prima instanță în mod eronat a constatat că sunt incidente dispozițiile art. 73 din HG nr. 117/2013 întrucât medicamentul Vidaza nu avea autorizație de punere pe piață în România iar pe de altă parte afecțiunea reclamantului nu este inclusă în programele naționale curative finanțate de FNUASS pentru anii 2013-2014, medicamentul nefiind inclus în lista prevăzută de HG nr. 720/2008.
Cu privire la motivele de apel invocate de apelanta-pârâtă C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE s-a susținut în primul rând că în mod eronat a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive față de aceasta întrucât nu există o identitate între persoana chemată în judecată și persoana obligată în raportul juridic dedus judecății.
În ceea ce privește fondul cererii de chemare în judecată s-a arătat că cererea de chemare în garanție pe care a formulat-o era întemeiată întrucât în cauză sunt incidente dispozițiile art. 73 alin. 1,2,3 și 4 din anexa 1 la HG 117/2013 pentru aprobarea Contractului-cadru pentru anii 2013-2014 conform cărora spitalele sunt obligate să suporte din bugetul propriu pentru asigurații internați în regim de spitalizare continuă și în regim de spitalizare de zi toate cheltuielile necesare pentru rezolvarea cazurilor respective, inclusiv pentru medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale și investigații paraclinice.
Reclamantul se afla în evidența chematului în garanție care nu a cunoscut prevederile Ordinului nr. 85 /7.02.2013 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor art. 699 alin. 1 și 2 din legea nr. 95/2006 .
Apelanta a mai susținut că respingerea cererii de chemare în judecată se impunea întrucât medicamentul nu era inclus în lista privind denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații ce sunt incluși în programele naționale de sănătate curative în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc aprobată prin HG 720/2008.
CNAS nu încheie contracte cu furnizorii de medicamente în vederea eliberării și decontării acestora către asigurații din sistemul de asigurări de sănătate, decontarea fiind făcută decât pe baza recomandării medicului de specialitate cu competențe în acordarea unui astfel de tratament.
În cazul medicamentelor care nu figurează pe lista de medicamente cu sau fără contribuție personală aprobată prin HG 720/2008 nu pot fi acordate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și decontate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
S-a mai susținut că în mod eronat a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată și la plata sumei de 1425 lei reprezentând cheltuieli de transport efectuate de reclamant pentru procurarea medicamentului întrucât nu se poate deconta decât medicamentul achiziționat.
Intimatul-reclamant A. I. a depus întâmpinare la data de 22.07.2015 prin care a solicitat, în esență, respingerea apelurilor formulate și menținerea sentinței atacate.
Intimatul-pârât S. R. - PRIN MINISTERUL FINANȚELOR - D.G.F.P.ARGEȘ nu a depus întâmpinare însă prin concluziile scrise a solicitat menținerea sentinței atacate.
Analizând încheierea apelată, prin prisma criticilor formulate, având în vedere efectul devolutiv al apelului stabilit prin art.476 Cod pr.civilă, tribunalul raportat la probele administrate în prezenta cauză, apreciază că apelurile formulate ca fiind fondate pentru următoarele considerente:
Din biletul de ieșire din spital aflat la fila 2 din dosarul de fond rezultă că în perioada 29.07._13 reclamantul a fost diagnosticat la Centrul Hematologic al Institutului Clinic Fundeni - București cu diagnosticul anemie refractară cu exces de blaști (AREB II).
Conform raportului medical de la fila 5 din dosarul inițial la recomandări privind tratamentul medical s-a menționat că se va începe tratament chimioterapeutic cu azacitidină (VIDAZA) - 60 flacoane timp de 6 luni.
Din înscrisul de la fila 30 rezultă că s-a formulat o primă cerere pentru obținerea medicamentului recomandat la data de 13.08.2013 de către N. G., medic primar hematolog în cadrul compartimentului de Hematologie Medicală II din cadrul SPITALULUI JUDEȚEAN DE URGENȚĂ PITEȘTI prin se invocau prevederile art. 2 din Normele de aplicare a prevederilor art. 699 alin. 1 din Legea 95/2006.
După această cerere reclamatul s-a adresat către . G. prin care solicita sprijin în vederea achiziționării acestui medicament justificat de lipsa sa de pe piața românească și în unitățile spitalicești din țară.
La data de 22 octombrie 2013, reclamantul a cumpărat pe cheltuiala proprie din farmacia - WEIL DER STAT (Germania) - 20 flacoane cu suma de 9322 EURO, la care se adaugă costul deplasării până în Germania cu avionul pe ruta București – Sttutgard, costul biletului fiind în sumă de 1425 lei.
La data de 4 noiembrie 2013 reclamantul a început tratamentul, care așa cum rezultă din înscrisurile depuse în cauză respectiv biletele de ieșire din spital de la filele 22-28 din dosarul de fond, a avut efecte pozitive asupra sănătății sale, după primul ciclu de 10 flacoane, nefiind necesar să facă tratament substitutiv – transfuzii cu sânge.
Începând cu luna decembrie 2013 a primit gratuit tratamentul cu VIDAZA de la firma grecească Genesis Pharma, care comercializează medicamentul în Europa de est.
În cauză contrar celor reținute de prima instanță, reclamantul a efectuat doar un singur demers privind procurarea medicamentului prin intermediul pârâților la dosar fiind depus așa cum s-a reținut mai sus doar înscrisul de la fila 30.
Este posibil ca reclamantul să fi efectuat și alte demersuri în nu au fost depuse dovezi în acest sens.
Cert este că reclamantul la momentul când s-a adresat către . G. cunoștea lipsa medicamentului de pe piața românească și în unitățile spitalicești din țară așa cum rezultă din cererea sa către această societate.
Demersurile sale către CNAS pentru rambursarea cheltuielilor efectuate cu procurarea medicamentului din Germania au început abia la data de 29.01.2014 când s-a adresat în acest sens acestei pârâte prin cererea ce a primit răspuns prin adresa nr. R A 199 din 06.02.2014 aflată la fila 7 dosar, că medicamentul VIDAZA nu este inclus în lista aprobată prin H.G. nr. 720/2008, elaborată de către Ministerul Sănătății și C. Națională de Asigurări de Sănătate.
Reținând această situație de fapt tribunalul constată că în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta C. Națională de Asigurări de Sănătate, aceasta este neîntemeiată, având în vedere că această autoritate este implicată în procesul de elaborare a listei cu medicamente de care beneficiază asigurații în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Astfel, potrivit art. 232 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății ”lista cu medicamente de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală se elaborează de către M Ministerul Sănătății Publice și CNAS, cu consultarea CFR, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului” iar în aliniatul 2 „în listă se pot include numai medicamente prevăzute în Nomenclatorul de produse.” Mai mult CNAS este autoritatea care gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate, astfel că, chiar dacă acestei autorități nu i s-ar putea reține o culpă pentru neincluderea respectivelor medicamente în lista de care beneficiază asigurații, această autoritate este cea căreia îi revine obligația de a aduce la îndeplinire solicitarea reclamanțului din acțiune de a i se asigura tratamentul necesar fără contribuție personală.
În ceea ce privește fondul cauzei, tribunalul constată că cererea principală nu este întemeiată pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.
În cauză în raport de situația de fapt și de perioada stabilirii diagnosticului reclamantului în cauză sunt incidente dispozițiile Legii 95/2006, H.G. nr. 117/2013 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013-2014, Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr._ pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2013 a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013-2014, Ordinul nr. 85/7.02.2013 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor art. 699 alin. 1 și 2 din Legea 95/2006 și HG nr. 720/2008 pentru aprobarea listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care acordă în cadrul programelor naționale de sănătate cu modificările și completările ulterioare.
În cauza de față afecțiunea reclamantului nu este inclusă în programele naționale curative finanțate de FNUASS pentru anii 2013-2014 iar medicamentul VIDAZA cu denumirea comună internațională de AZACITIDINA la data achiziționării de către reclamant nu era inclus în lista de medicamente prevăzute de HG 720/2008.
Deși reclamantul avea obligația de urma o procedură prealabilă în vederea aprobării medicamentului acesta nu a urmat-o, cererea sa către CNAS fiind formulată după achiziționarea medicamentului.
Nu s-a făcut dovada urgenței aplicării tratamentului și a faptului că în lipsa urmării acestuia starea de sănătate a reclamantului ar fi avut urmări ireversibile. Se va avea în vedere că vor fi considerate ca insuficiente, doar înscrisurile menționate mai sus, în lipsa unei expertize de specialitate ori a unor înscrisuri din care să rezulte cât de gravă era boala de care suferea reclamantul,
Nu s-au făcut dovezi nici în sensul că în afara medicamentului VIDAZA nu existau altele ce nu ar fi avut aceleași efecte benefice, respectiv că medicamentul cumpărat era singurul ce îi putea aduce vindecarea de boala de care suferea față de cele înscrise în lista actuală de medicamente ce se asigură prin sistemul de asigurări sociale de sănătate și faptul că nu dau rezultate.
Nu se putea dispune decontarea unui medicament care nu poate fi suportat din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, întrucât nu există temei legal de acordare a acestuia. Se decontează din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) numai medicamentele cuprinse în Lista denumirilor comune internaționale (DCI) corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate curative în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările și completările ulterioare
Așadar medicamentele care nu figurează pe Lista de medicamente cu sau fără contribuție personală aprobată prin H.G. nr. 720/2008, nu pot fi acordate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și decontate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Ori din cuprinsul cererii reclamantului rezultă că se solicită contravaloarea unui medicament care nu se regăsește pe Lista de medicamente cu sau fără contribuție personală și care nu se acordă niciunui asigurat, având în vedere că potrivit art. 218 alin. (2) lit. d), asigurații au dreptul „să beneficieze de pachetul de servicii de baza în mod nediscriminatoriu, în condițiile legii".
Din interpretarea sistemică și logică a prevederilor legale în materie de asigurări de sănătate( art. 291, 292 din legea nr. 95/2006) rezultă foarte clar că medicamentele care nu figurează pe Lista de medicamente cu sau fără contribuție personală aprobată prin H.G. nr. 720/2008, nu pot fi acordate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și decontate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Intimatul- reclamant a cunoscut încă de la momentul prescrierii, că medicamentul VIDAZA nu este decontat de CNAS, iar în cauză pârâta CNAS nu poate deconta acest medicament deoarece nu îi permite legislația în vigoare.
Nu se poate reține jurisprudența CEDO invocată în cauză atât de reclamant cât și de prim instanță respectiv cauza P. contra României întrucât situația de fapt este net diferită de cea din cauza de față, întrucât în cazul domnului P. era deja recunoscut în mod irevocabil dreptul de a beneficia de tratament gratuit, ceea ce nu este cazul speței de față. Prin urmare, această hotărâre nu reprezintă un precedent aplicabil în cauză, prin prisma art. 11 și art. 20 din Constituția României republicată.
Reținând aceste considerente și constatând că cererea de chemare în judecată este neântemeiată urmează a fi admise și celelalte motive de apel din apelul formulat de CNAS cu privire la cheltuielile de judecată și cele de deplasare iar față de cererea de chemare în garanție să se constate ca rămasă fără obiect, toate acestea având drept consecință admiterea și a apelului formulat de apelantul–chemat în garanție S. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ PITEȘTI.
Față de cele de mai sus, tribunalul apreciază că, în conformitate cu dispozițiile art.480 alin.2 Cod pr.civilă, se impune admiterea atât a apelului declarat de apelanta-pârâtă C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE cât și a apelului formulat de apelantul–chemat în garanție S. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ PITEȘTI urmând a fi schimbată în parte sentința sentinței civile nr. 779/07.04.2015 apelată, in sensul că respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată și se va respinge cererea de chemare în garanție ca rămasă fără obiect .
Se va menține în rest sentința, în ceea ce privește modalitatea de soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelantul–chemat în garanție S. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ PITEȘTI cu sediul în Pitești, ., județul Argeș împotriva sentinței civile nr. 779/07.04.2015, a încheierii de ședință din data de 31.03.2015 și încheierii de ședință din data de 10.03.2015, pronunțate de Judecătoria Câmpulung în dosarul_, și apelul formulat de apelanta-pârâtă C. NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, cu sediul în București, Calea Călărașilor, nr. 248, . împotriva sentinței civile nr. 779/07.04.2015 pronunțată de Judecătoria Câmpulung în dosarul_, intimat - pârât fiind S. R. - PRIN MINISTERUL FINANȚELOR - D.G.F.P.ARGEȘ, cu sediul în Pitești, str. ., județul Argeș, intimat- reclamant A. I., domiciliat în Câmpulung, ..41, județul Argeș.
Schimba în parte sentința apelată, in sensul că respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. Respinge cererea de chemare în garanție ca rămasă fără obiect .
Menține în rest sentința, în ceea ce privește modalitatea de soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 Noiembrie 2015
Președinte, R. V. | Judecător, D. D. A. | |
Grefier, A. M. S. P. |
Red. D.D.A./dact. E.N.
6 ex./29.01.2016
| ← Pretenţii. Decizia nr. 2543/2015. Tribunalul ARGEŞ | Cereri. Decizia nr. 3811/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
